104,745 matches
-
a elaborat un plan pentru a-i atrage pe coreeni într-o capcană. Trimițând puțini soldați de infanterie ușoară ashigaru peste râu, Katō i-a făcut pe coreeni să câștige o încredere nerealistă în forțele, aceștia reușind să pună la pământ toți lăncierii ashigaru dintr-un singur atac al cavaleriei. Observând o lipsă de concordanță a sarcinilor și simțind o dezbinare la comandă, Katō a ordonat o retragere generală generală simulată din direcția Munsan-ului pe malul sudic al râului Imjin. Văzând
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
spre Songju.. Când Gwak și-a aprovizionat armata din depozitele părăsite ale statului, guvernatorul Kim Su din Gyeongsang a crezut că sunt rebeli și a ordonat ca gruparea să fie destructurată. Când generalul a cerut ajutor de la alți proprietari de pământuri și a trimis un mesaj la rege, guvernatorul a trimis trupe împotriva lui Gwak chiar dacă avea deja destule probleme cu japonezii. Cu toate acestea, un oficial a venit din capitală pentru a ridica trupele din provincie. Deoarece oficialul locuia în
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
humor, nostalgic soundtrack, Gunn's direction, and the performances of the cast. A sequel hâș been announced and is scheduled to be released on May 5, 2017.. În 1988, după moartea mamei sale, un tânăr Peter Quill este răpit de pe Pământ de Ravagers, un grup de pirați spațiale conduse de Yondu Udonta . Douăzeci și șase de ani mai tarziu, pe planetă Morag, Quill fură o sferă, după care el interceptata de Korath , o subordonată fanatic Kree , Ronan . Deși Quill scăpa cu
Gardienii galaxiei () [Corola-website/Science/333223_a_334552]
-
Jean-Felix Picard, cunoscut ca abatele Picard, (21 iulie 1620, La Flèche - 12 iulie 1682, Paris) a fost un astronom și un geodez francez. A fost primul care a calculat, cu precizie, rază Pământului. A studiat în orașul natal, La Flèche, la colegiul iezuit Henry-Le-Grand. În 1655 el a fost numit profesor de Collège royal. A fost unul dintre primii 21 de membri ai Academiei Franceze de Stiinte la fondarea acesteia la Paris, în
Jean Picard () [Corola-website/Science/333246_a_334575]
-
o relație care leagă perioada de variație (timpul dintre două maxime sau două minime) cu media luminozității aparente a acestor stele, și deci cu luminozitatea lor absolută, întrucât distanța dintre stelele din interiorul Norului este neglijabilă în raport cu distanța lor de Pământ. Astfel, este suficientă măsurarea distanței uneia dintre aceste cefeide (de exemplu prin metoda paralaxei), pentru a obține o relație generală care să lege perioada și luminozitatea lor absolută și să se determine distanța oricărei alte cefeide observate. Această măsură a
Cefeidă () [Corola-website/Science/333235_a_334564]
-
proclamat președinte pe viață și feldmareșal. După un pelerinaj la Mecca și după ce și-a atribuit titlul de doctor honoris causa, s-a intitulat „Excelența Sa Președintele pe viață Feldamareșal Al Hadj Dr. Dada, VC, DSO, MC, Domn al tuturor fiarelor pământului și al peștilor mărilor și cuceritor al Imperiului Britanic in Africa in general si in Uganda in particular” (His Excellency, President for Life, Field Marshal Al Hadji Doctor Idi Amin Dada, Lord of All the Beasts of the Earth and
Idi Amin () [Corola-website/Science/333213_a_334542]
-
În fizica newtoniană, căderea liberă a unui corp reprezintă mișcarea acestuia în condițiile în care este supus unei singure forțe și anume greutatea acestuia. Un prim exemplu în constituie căderea pe Pământ a unui corp când se neglijează frecarea cu aerul. Problema căderii corpurilor a fost studiată încă din Antichitate. Aristotel afirma în mod eronat că: "Mișcarea în jos a oricărui corp înzestrat cu greutate are o iuțeală proporțională cu dimensiunle sale
Cădere liberă (fizică) () [Corola-website/Science/333240_a_334569]
-
astfel poate fi studiată mai ușor. Astfel, omul de știință renascentist a arătat că dacă accelerația de-a lungul planului înclinat este constantă, accelerația datorată gravitației trebuie să fie de asemenea constantă. Se va considera un corp care cade pe Pământ și se va neglija frecarea cu aerul. Alegându-se un sistem de referință legat de Pământ cu axa "Oy" cu sensul pozitiv orientat în sus, deci în sens opus mișcării, legea vitezei și poziției mobilului sunt date de: unde: În
Cădere liberă (fizică) () [Corola-website/Science/333240_a_334569]
-
de-a lungul planului înclinat este constantă, accelerația datorată gravitației trebuie să fie de asemenea constantă. Se va considera un corp care cade pe Pământ și se va neglija frecarea cu aerul. Alegându-se un sistem de referință legat de Pământ cu axa "Oy" cu sensul pozitiv orientat în sus, deci în sens opus mișcării, legea vitezei și poziției mobilului sunt date de: unde: În acest caz, ecuația mișcării este dată de: unde formula 10 este densitatea aerului, iar formula 11 este "coeficientul
Cădere liberă (fizică) () [Corola-website/Science/333240_a_334569]
-
francez Jean Picard. Satelitul francez de studiere a Soarelui, "Picard", a fost numit așa în onoarea sa. Acest satelit este prevăzut cu un instrument special pentru măsurarea diametrului solar. Valoarea razei solare este de: adică de circa 109 ori raza Pământului sau aproape de 10 ori raza lui Jupiter. Ea variază ușor între cei doi poli și ecuator din cauza rotației, care a creat o aplatizare de ordinul a 10 părți la un milion. Vezi articolul 1 E9 m pentru distanțe similare.<br
Rază solară () [Corola-website/Science/333256_a_334585]
-
studiul "The Earth's Shifting Crust" care a negat existența derivei continentelor și a fost prefațat de Albert Einstein. În "Maps of the Ancient Șea Kings" (1966) și "The Path of the Pole" (1970), Hapgood a propus ipoteza că axa Pământului s-a deplasat de mai multe ori în cursul epocilor geologice. În "Maps of the Ancient Șea Kings" el a sprijinit sugestia realizată de Arlington Mallery că o parte din Hartă lui Piri Reis a fost o descriere a zonei
Charles Hapgood () [Corola-website/Science/333260_a_334589]
-
și în 1907. Altă lucrare importantă a fost cea despre transformările coordonatelor. Chiar și astăzi, metoda de prelucrare a 7 parametri între sistemelele tridimensionale se numește transformare Helmert. Definiția dată geodeziei de Helmert ca fiind „"știința măsurării și reprezentării suprafeței Pământului"” merită toată atenția nu numai pentru vechimea sa, cât mai ales pentru calitățile sale de generalizare și de exprimare simplă, dar edificatoare a obiectului de studiu al geodeziei.
Friedrich Robert Helmert () [Corola-website/Science/333276_a_334605]
-
X-a a fost obligată să reintre în Rusia. Armata a VIII-a a obținut una dintre cele mai răsunătoare victorii din istorie, distrugând complet Armata a II-a, provocând pierderi grele Armatei I și respingând toate trupele rusești de pe pământ german. Între timp, noile corpuri germane (conduse de ) au reușit să profite de această mișcare pentru a se pune într-o poziție mai sigură de a hărțui rămășițele împrăștiate ale Armatei a II-a, în timp ce mult spre sud-vest, se forma
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
în străinătate, nu am mai întâlnit fenomenul ăsta. Este unic." [...] Lemnul era mort, arborele supraviețuiește numai printr-o minune a naturii: două rădăcini aditive, care au crescut și s-au strecurat pe lângă plombă, au ajuns, prin golul din trunchi, în pământ"", a precizat botanistul." " Leucov l-a criticat pe primarul Iașiului Gheorghe Nichita pentru ceea ce botanistul a descris ca o lungă tradiție de incompetență dendrologică și abuzuri ecologice săvârșite de administrația condusă de acesta. Reacționând la campaniile edilitare de retezare a
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
a vieții se pot urca eficient în copaci datorită ghearelor. Ulterior, mărindu-se în dimensiuni nu mai pot urca în copaci, ghearele rămânand la rolul de apărare și vânare. Ca refugii, varanii sapă găuri adânci de până la 2-3 metri în pământ, unde își pot conserva temperatura corporală pe timpul nopții. Varanii vânează în a doua parte a zilei, rămânând însă la umbră pe timpul căldurilor mari. Aceste locuri unde se odihnesc sunt de obicei localizate în locuri unde se simte briza mării, marcate
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
nu îi afectează în nici un mod pe varani. Împerecherea se produce între lunile mai și august, ouăle fiind depuse în septembrie, în toată această perioadă, masculii luptă pentru femele și teritoriu. Masculul care pierde lupta este ținut o perioadă la pământ în semn de dominare, masculul care învinge disputa are atunci au posibilitatea de a încerca receptivitatea reproductivă a unei femele prin intermediul limbii bifurcate. De cele mai multe ori, femelele sunt atagoniste și resping masculul atacându-l cu gherele și colții. Așadar, masculul
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
fi o insulă) și prin partenogeneză să producă masculi, și astfel să se dezvolte o populație reproductivă completă. Dragonii de Komodo au fost atestați documentar pentru prima oară de europeni în anul 1910, când niște zvonuri că un crocodil de pământ ar fi ajuns la un locotenent din administrația colonială olandeză din Indonezia. O notorietate mai avansată a fost determinată de faptul că după 1912 Peter Ouwens, directorul muzeului zoologic din Bogor, Java, a publicat un articol după ce a primit de la
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
cupole din oțel armat de 8 tone fiecare și dispunând de puști mitraliere și artilerie anti-tanc. Două buncăre erau "ușoare", dispunând doar de mitraliere. Celelalte opt erau doar cuiburi de mitraliere ad-hoc, protejate de saci de nisip și ridicări de pământ. Patru alte buncăre erau în construcție la începerea războiului. Pe lângă acestea, lucrările defensive în zonă constau în tranșee, obstacole antitanc și antipersonal, garduri de sârmă ghimpată și mine. De asemenea existau planuri pentru inundarea zonei folosind acumulările din barajele de pe
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
ale artiștilor napoletani ce au trăit în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Pe bolta de la intrarea în clădire exista mai demult o frescă vastă, astăzi pierdută, reprezentând satul Avigliano în care familia lui don Girolamo Sarnelli avea pământuri și un mare palat.
Palatul Zapata din Napoli () [Corola-website/Science/333313_a_334642]
-
cicluri de timp de lungimi imense. Cosmografii din perioada modernă timpurie (Mercator etc.) au dezvoltat cosmografia din ce în ce mai mult în direcția științelor moderne: geografie, topografie, cartografie și astronomie. Din această perioadă (după 1500) apar primele reprezentări cartografice ale continentelor și prezentarea Pământului sub formă de glob. În 1551 Martín Cortés de Albacar din Zaragoza, Spania, a publicat "Breve compendio de la esfera y del arte de navegar". Tradus în limba engleză și retipărită de mai multe ori, lucrarea a avut o mare influență
Cosmografie () [Corola-website/Science/333311_a_334640]
-
numitul Palat din Sud-Vest, care a fost Palatul Regal al regelui Senaherib (705-681 î.Hr.). Trei ani mai târziu, Hormuzd Rassam, asistentul lui Layard, a descoperit o "bibliotecă" similară în palatul regelui Assurbanipal (668-627 î.Hr.), pe partea opusă a movilei de pământ. Din păcate, nu a fost făcută nici o inventariere a descoperirilor și, la scurt timp după ce au ajuns în Europa, tăblițele s-au amestecat iremediabil unele cu altele, precum și cu tăblițe provenind alte situri. Astfel, este aproape imposibil astăzi să se
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
a spus că le-a văzut de mai multe ori zburând peste Orgonon - având forma unor trabucuri subțiri cu ferestre - lăsând în urma lor fluxuri de radiații negre mortale de orgoni, despre care credea că extratereștrii le împrăștie pentru a distruge Pământul. El și fiul său și-au petrecut nopțile în căutarea OZN-urilor cu ajutorul unor telescoape și binocluri, iar când au crezut că au găsit un OZN au îndreptat spre el un dispozitiv denumit „” pentru a suge energia din el. Reich
Wilhelm Reich () [Corola-website/Science/333329_a_334658]
-
cu Grethe Hoff, o fostă pacientă. Hoff a fost căsătorită cu un alt fost student și pacient al său, psihologul Myron Sharaf, care, zeci de ani mai târziu, a devenit principalul biograf al lui Reich cu cartea sa "Furie pe Pământ" ("Fury on Earth", 1983). Hoff și Sharaf au avut primul lor copil cu un an înainte ca Hoff să-l părăsească pentru Reich; căsătoria nu a fost niciodată reparată, deși aventura s-a încheiat în iunie 1955. Două luni mai
Wilhelm Reich () [Corola-website/Science/333329_a_334658]
-
în Alga. Mănăstirea Sân Giorgio Maggiore a fost fondată în anul 982, cănd călugărul benedictin Giovanni Morosini a cerut dogelui Tribuno Memmo să-i doneze întreaga insulă pentru o mănăstire. Morosini a drenat mlaștinile insulei de lângă biserică pentru a obtine pământ pentru construcție și a fondat Mănăstirea Sân Giorgio Maggiore, devenind primul ei stareț. Sân Giorgio este acum cel mai bine cunoscută pentru Bazilica Sân Giorgio Maggiore, proiectată de Andrea Palladio și începută în 1566. Clopotnița are un inel cu 9
Insula San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333350_a_334679]
-
drept "Marele Zeu Marțian". Presa populară a acordat o mare atenție ipotezei lui Lhote despre un contact preistoric, iar aceasta a fost încorporată mai târziu în "afirmațiile senzaționaliste" ale lui Erich von Däniken potrivit cărora astronauți extratereștri antici au vizitat Pământul preistoric. Potrivit "Encyclopædia Britannica" o "scenă vie de dans" pe care Lhote a descoperit-o în 1956 poate fi atribuită din motive stilistice vânătorilor neolitici care au trăit în Sahara în perioada cuprinsă între anii 6000 și 4000 î.e.n. Oamenii
Henri Lhote () [Corola-website/Science/333353_a_334682]