106,336 matches
-
Kiseleff nr. 10, în apropiere de ambasada Uniunii Sovietice (denumită Casa Toma Stelian, care actualmente adăpostește sediul PSD). Elevii locuiau toți într-un cămin special, cu un regim destul de auster, duceau aproape o viață de cazarmă. Se studia limba și literatura rusă, literatura română - curățată de creația secolului 20, teoria literaturii, "măiestria literară" și nu în ultimul rând marxism-leninism. Într-un articol publicat în revista Viața Românească (nr. 3 din 1951), Mihai Beniuc, în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor din România, oferea
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
10, în apropiere de ambasada Uniunii Sovietice (denumită Casa Toma Stelian, care actualmente adăpostește sediul PSD). Elevii locuiau toți într-un cămin special, cu un regim destul de auster, duceau aproape o viață de cazarmă. Se studia limba și literatura rusă, literatura română - curățată de creația secolului 20, teoria literaturii, "măiestria literară" și nu în ultimul rând marxism-leninism. Într-un articol publicat în revista Viața Românească (nr. 3 din 1951), Mihai Beniuc, în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor din România, oferea definiția poetului
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
Casa Toma Stelian, care actualmente adăpostește sediul PSD). Elevii locuiau toți într-un cămin special, cu un regim destul de auster, duceau aproape o viață de cazarmă. Se studia limba și literatura rusă, literatura română - curățată de creația secolului 20, teoria literaturii, "măiestria literară" și nu în ultimul rând marxism-leninism. Într-un articol publicat în revista Viața Românească (nr. 3 din 1951), Mihai Beniuc, în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor din România, oferea definiția poetului realist-socialist: "“Acesta trebuie să fie un filozof cunoscător
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
poetului realist-socialist: "“Acesta trebuie să fie un filozof cunoscător al celor mai înalte idei ale timpului [...], spre care au deschis drum Marx, Engels, Lenin și Stalin [...], un activist în slujba respectivelor idei”". „Cartea de căpătâi“ a studenților de la Școala de Literatură Mihai Eminescu, din facultățile de filologie, în „obsedantul deceniu“, era o culegere de „studii“ staliniste, publicată în 1952, "Probleme ale literaturii noi din R. P. R.", (de 364 de pagini), unde, alături de Mihai Beniuc, apăreau Ovid S. Crohmălniceanu (cu „studiul
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
Marx, Engels, Lenin și Stalin [...], un activist în slujba respectivelor idei”". „Cartea de căpătâi“ a studenților de la Școala de Literatură Mihai Eminescu, din facultățile de filologie, în „obsedantul deceniu“, era o culegere de „studii“ staliniste, publicată în 1952, "Probleme ale literaturii noi din R. P. R.", (de 364 de pagini), unde, alături de Mihai Beniuc, apăreau Ovid S. Crohmălniceanu (cu „studiul“: "Un roman al industrializării socialiste"), Sergiu Fărcășan, care a semnat mai târziu cu pseudonimul Crișan Făgerașu (Despre «Negura» volumul II și
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
și Ion Vitner (Poezia lui A. Toma). În octombrie 1951 a fost fondată revista "Tînărul scriitor", un organ intern al Uniunii Scriitorilor, folosită ca buletin de îndrumare și sprijin al activității cenaclurilor și tribună de afirmare a elevilor Școlii de Literatură. A fost desființată în decembrie 1957, transformându-se în revista Miorița și apoi în Luceafărul. La scurt timp după ce au reușit să facă ordine în cultura considerată nocivă pentru omul de tip nou, comuniștii au realizat că le trebuie o
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
-se în revista Miorița și apoi în Luceafărul. La scurt timp după ce au reușit să facă ordine în cultura considerată nocivă pentru omul de tip nou, comuniștii au realizat că le trebuie o nouă generație de scriitori, dispuși să scrie literatură revoluționară. În acest scop, s-a cerut comitetelor regionale de partid din toată țara să propună pentru primirea ca studenți ai acestei școli de "literatură și critică literară", tineri până în 30 de ani, care lucrau direct în producția industrială, în
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
nou, comuniștii au realizat că le trebuie o nouă generație de scriitori, dispuși să scrie literatură revoluționară. În acest scop, s-a cerut comitetelor regionale de partid din toată țara să propună pentru primirea ca studenți ai acestei școli de "literatură și critică literară", tineri până în 30 de ani, care lucrau direct în producția industrială, în agricultură, pe șantiere, în armată. Selecția se făcea pe criterii strict politice. Condiția era o oricât de vagă activitate a virtualilor studenți pe tărâmul literaturii
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
literatură și critică literară", tineri până în 30 de ani, care lucrau direct în producția industrială, în agricultură, pe șantiere, în armată. Selecția se făcea pe criterii strict politice. Condiția era o oricât de vagă activitate a virtualilor studenți pe tărâmul literaturii. Era de ajuns să fi afișat câteva versuri la gazeta de perete. Pentru că toate uzinele, toate șantierele și toate gospodăriile agricole colective care începuseră să se înfiripe, aveau cercuri literare și cenacluri, cei care se remarcau în vreun fel în
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
gospodăriile agricole colective care începuseră să se înfiripe, aveau cercuri literare și cenacluri, cei care se remarcau în vreun fel în aceste organizații - chiar dacă scrierea lor era complet agramată - aveau în principiu posibilitatea de a fi recomandați pentru școala de literatură. Cei ce făceau aceste recomandări erau membri ai comitetului de partid, în regiuni - responsabili cu propaganda și agitația, care includeau și îndrumarea culturii. Între profesorii Școlii de Literatură s-au numărat Mihai Gafița, profesor de istoria literaturii române la Școala
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
agramată - aveau în principiu posibilitatea de a fi recomandați pentru școala de literatură. Cei ce făceau aceste recomandări erau membri ai comitetului de partid, în regiuni - responsabili cu propaganda și agitația, care includeau și îndrumarea culturii. Între profesorii Școlii de Literatură s-au numărat Mihai Gafița, profesor de istoria literaturii române la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, unde a condus și cenaclul literar, Mihu Dragomir, care a predat lecții de poezie. Între elevii care au absolvit această școală s-au numărat
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
pentru școala de literatură. Cei ce făceau aceste recomandări erau membri ai comitetului de partid, în regiuni - responsabili cu propaganda și agitația, care includeau și îndrumarea culturii. Între profesorii Școlii de Literatură s-au numărat Mihai Gafița, profesor de istoria literaturii române la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, unde a condus și cenaclul literar, Mihu Dragomir, care a predat lecții de poezie. Între elevii care au absolvit această școală s-au numărat Marin Ioniță, Ion Acsan, Hans Liebhardt, Adela Popescu, Ion
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
ce făceau aceste recomandări erau membri ai comitetului de partid, în regiuni - responsabili cu propaganda și agitația, care includeau și îndrumarea culturii. Între profesorii Școlii de Literatură s-au numărat Mihai Gafița, profesor de istoria literaturii române la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, unde a condus și cenaclul literar, Mihu Dragomir, care a predat lecții de poezie. Între elevii care au absolvit această școală s-au numărat Marin Ioniță, Ion Acsan, Hans Liebhardt, Adela Popescu, Ion Apetroaie, Ana Ioniță, Florian Grecea
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
Cosașu, Ion Grecia, Al. Ovidiu Zolta, Florin Mugur, Shaul Carmel, Alexandru Andrițoiu Lucian Raicu, Ion Băieșu, Nicolae Labiș, Zaharia Stancu, Ion Gheorghe, Nina Cassian, Florin Mugur, Gheorghe Tomozei și mulți alții . Fănuș Neagu fusese și el înscris la Școala de literatură, dar a fost exmatriculat. Alt cursant exmatriculat a fost Gheorghe Grigurcu, în urma unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, care era în dizgrația autorităților vremii. La o festivitate de deschidere a cursurilor, în primii ani de funcționare a școlii, a participat
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
ca invitat de onoare. Cu acel prilej, el a spus, de altfel cu mult bun simț: "“Dacă dintre domniile voastre vor ieși doi sau trei scriitori, atunci va fi bine”". Radu Bâlbâie, autorul unei teze de doctorat pe tema "Școala de Literatură „Mihai Eminescu”" susține că școala de literatură a fost un experiment ratat. Deși de-a lungul celor 6 ani de existență a școlii, pe la catedra de măiestrie literară s-au plimbat mulți dintre intelectualii care se aliniaseră regimului, a rămas
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
el a spus, de altfel cu mult bun simț: "“Dacă dintre domniile voastre vor ieși doi sau trei scriitori, atunci va fi bine”". Radu Bâlbâie, autorul unei teze de doctorat pe tema "Școala de Literatură „Mihai Eminescu”" susține că școala de literatură a fost un experiment ratat. Deși de-a lungul celor 6 ani de existență a școlii, pe la catedra de măiestrie literară s-au plimbat mulți dintre intelectualii care se aliniaseră regimului, a rămas celebră în epocă o vorbă a lui
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
care se aliniaseră regimului, a rămas celebră în epocă o vorbă a lui Mihail Sadoveanu (pe atunci directorul Uniunii Scriitorilor): "Din școala asta au ieșit tot atâția scriitori câți au intrat". În general, după absolvire foștii cursanți ai Școlii de literatură au fost încadrați în redacții, în edituri sau în alte instituții culturale, dar au existat și unii care s-au hotărât să-și continue studiile la Filologie. O statistică oficială precizează că din 31 de absolvenți Școlii de literatură din
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
de literatură au fost încadrați în redacții, în edituri sau în alte instituții culturale, dar au existat și unii care s-au hotărât să-și continue studiile la Filologie. O statistică oficială precizează că din 31 de absolvenți Școlii de literatură din prima serie (1951) s-au impus în literatura română 15 poeți, nouă prozatori și un critic literar, față de zece poeți, 12 prozatori și nouă critici literari din 620 de absolvenți ai facultăților de filologie - limba și literatura română - din
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
sau în alte instituții culturale, dar au existat și unii care s-au hotărât să-și continue studiile la Filologie. O statistică oficială precizează că din 31 de absolvenți Școlii de literatură din prima serie (1951) s-au impus în literatura română 15 poeți, nouă prozatori și un critic literar, față de zece poeți, 12 prozatori și nouă critici literari din 620 de absolvenți ai facultăților de filologie - limba și literatura română - din întreaga țară (București, Iași, Cluj, Timișoara) .
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
Școlii de literatură din prima serie (1951) s-au impus în literatura română 15 poeți, nouă prozatori și un critic literar, față de zece poeți, 12 prozatori și nouă critici literari din 620 de absolvenți ai facultăților de filologie - limba și literatura română - din întreaga țară (București, Iași, Cluj, Timișoara) .
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
(în ; c. 1175 - 27 ianuarie 1235) a fost un prinț sârb a Zahulmiei și călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul literaturii și legislației sârbe, fondatorul Mănăstirii Hilandaru de pe Muntele Athos și un diplomat. S-a călugărit din tinerețe, primind numele monahal Sava. Numele său secular a fost Rastko Nemanici (în sârbă ). A fost cel mai tânăr fiu al domnitorului sârb Ștefan
Sfântul Sava () [Corola-website/Science/321302_a_322631]
-
un diplomat. S-a călugărit din tinerețe, primind numele monahal Sava. Numele său secular a fost Rastko Nemanici (în sârbă ). A fost cel mai tânăr fiu al domnitorului sârb Ștefan Nemania și astfel membru al Casei Regale Nemanici. a influențat literatura medievală sârbă. În 1219 a redactat prima constituție din Șerbia - Nomocanonul Sfanțului Sava (în ). A fost o compilație de drepturi civile bazat pe dreptul român, și legi canonice după modelul Conciliile ecumenice. Scopul era să creeze un sistem legal codificat
Sfântul Sava () [Corola-website/Science/321302_a_322631]
-
în 1929, se înscrie la Școala Națională tot din Betlehem, iar din 1932 liceul al-Rašīdiyya din Ierusalim, specializându-se în limbile arabă, engleză și siriacă. La terminarea liceului, primește o bursă de studiu în Marea Britanie unde se va specializa în literatură engleză la Colegiul Exeter al Universității Cambridge. După absolvire, în 1940, se va întoarce în Palestina unde va activa ca lector la Colegiul al-Rašīdiyya. În urma evenimentelor din anul 1948, Jabra va pleca în Irak unde, după mai multe căutari, va
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
la Colegiul Exeter al Universității Cambridge. După absolvire, în 1940, se va întoarce în Palestina unde va activa ca lector la Colegiul al-Rašīdiyya. În urma evenimentelor din anul 1948, Jabra va pleca în Irak unde, după mai multe căutari, va preda literatură engleză la Universitatea din Bagdad. În 1952 devine bursier al Universității Harvard, apoi în 1954 se reîntoarce la Bagdad unde își continuă cariera de profesor de literatură engleză până în 1964. De asemenea, va lucra ca traducător de engleză la Compania
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
1948, Jabra va pleca în Irak unde, după mai multe căutari, va preda literatură engleză la Universitatea din Bagdad. În 1952 devine bursier al Universității Harvard, apoi în 1954 se reîntoarce la Bagdad unde își continuă cariera de profesor de literatură engleză până în 1964. De asemenea, va lucra ca traducător de engleză la Compania Națională Irakiană de Petrol. Născut în Bethlehem, de origine palestiniană, Jabra I. Jabra a fost direct supus evenimentelor istorice care au schimbat lumea arabă. La rândul său
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]