105,709 matches
-
de negru cu funcții structural- constructive, reflectă o lume dinamică a interacțiunilor spațial-temporare în permanentă schimbare. Peisajul în creația lui Vasile Movileanu este ”sacralizat” grație structurării compoziționale specifice, distinctive în diferite lucrări și a utilizării largi a efectelor de culoare, lumină și semitonuri ( ”Dimineață”, ”Iarna”, ”Țărm în apus”), dar poartă și valori dramatice atinse prin contrapuneri semantice obiectuale, (”Țărm cu pești”). Naturile statice poartă amprenta predilecției artistului atât spre valorificarea jestualului și simbiozei coloristice, cât și spre reprezentarea dimensiunilor dramatice ale
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
și care este izolat de semenii săi. Într-un articol publicat în 1975 în revista „Cinema”, Alice Mănoiu a comparat acest film cu "Fahrenheit 451" sau mai recentele "Odiseea spațială 2001" și "Solaris". Filmul său a fost conceput "„într-o lumină originală, de acasă, din împărăția tinereții fără bătrânețe, cu irezistibilă chemare din valea plângerii, nemuritoarea vatră a amintirii...”". D.I. Suchianu a remarcat în 1975 în aceeași revistă că "„după un zbor de două milioane de ani prin Cosmos, s-a constatat
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
Optica ondulatorie este o ramură a fizicii și a opticii în particular în care fenomene ca difracția, interferența și polarizarea luminii sunt explicate prin considerentul că lumina este un fenomen de natură ondulatorie, mai concret o undă electromagnetică. Acest lucru a fost arătat de Maxwell care a afirmat că "lumina face parte din spectrul undelor" electromagnetice, și deci, ca și celelalte
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
Optica ondulatorie este o ramură a fizicii și a opticii în particular în care fenomene ca difracția, interferența și polarizarea luminii sunt explicate prin considerentul că lumina este un fenomen de natură ondulatorie, mai concret o undă electromagnetică. Acest lucru a fost arătat de Maxwell care a afirmat că "lumina face parte din spectrul undelor" electromagnetice, și deci, ca și celelalte unde electromagnetice, se propagă prin aer
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
opticii în particular în care fenomene ca difracția, interferența și polarizarea luminii sunt explicate prin considerentul că lumina este un fenomen de natură ondulatorie, mai concret o undă electromagnetică. Acest lucru a fost arătat de Maxwell care a afirmat că "lumina face parte din spectrul undelor" electromagnetice, și deci, ca și celelalte unde electromagnetice, se propagă prin aer cu viteza luminii. Lumina, spre deosebire de celelalte unde electromagnetice, este singura radiație ce poate fi sesizată cu ochii. Ziua ochiul are o sensibilitate spectrală
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
fenomen de natură ondulatorie, mai concret o undă electromagnetică. Acest lucru a fost arătat de Maxwell care a afirmat că "lumina face parte din spectrul undelor" electromagnetice, și deci, ca și celelalte unde electromagnetice, se propagă prin aer cu viteza luminii. Lumina, spre deosebire de celelalte unde electromagnetice, este singura radiație ce poate fi sesizată cu ochii. Ziua ochiul are o sensibilitate spectrală relativ maximă pentru lungimea de undă de 555nm, de culoare galben-verde, care se află în centrul spectrului vizibil. Limitele acestui
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
de natură ondulatorie, mai concret o undă electromagnetică. Acest lucru a fost arătat de Maxwell care a afirmat că "lumina face parte din spectrul undelor" electromagnetice, și deci, ca și celelalte unde electromagnetice, se propagă prin aer cu viteza luminii. Lumina, spre deosebire de celelalte unde electromagnetice, este singura radiație ce poate fi sesizată cu ochii. Ziua ochiul are o sensibilitate spectrală relativ maximă pentru lungimea de undă de 555nm, de culoare galben-verde, care se află în centrul spectrului vizibil. Limitele acestui spectru
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
Energia care se transmite într-o unitate de timp printr-o secțiune transversală (adică intensitatea radiației luminoase) este descrisă de vectorul Poynting: în care formula 2 este valoarea instantanee a intensității câmpului electric; formula 3 este valoarea instantanee a inducției câmpului magnetic. Lumina transportă impuls, adică ea creează o presiune (a radiației luminoase) asupra obiectelor iluminate. Acest impuls a fost prezis teoretic de către James Clerk Maxwell în 1871 și Adolfo Bartoli în 1876 și a fost demonstrat prin măsurători de Pietr Lebedev (Rusia
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
față de cazul când este absorbită de acel obiect. Măsurătorile s-au realizat cu balanța de torsiune a lui Cavendish, obținându-se valoarea 7,01 10 N/m, apropiată de valoarea teoretică de 7,05 10 N/m prezisă de Maxwell. Lumina se propagă cu o viteză atât de mare încât nicio experiență obișnuită din viața de toate zilele nu sugerează ideea că semnalele luminoase nu se propagă cu viteză infinită. Din cele mai vechi timpuri, intuiția oamenilor a condus la ideea
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
propagă cu o viteză atât de mare încât nicio experiență obișnuită din viața de toate zilele nu sugerează ideea că semnalele luminoase nu se propagă cu viteză infinită. Din cele mai vechi timpuri, intuiția oamenilor a condus la ideea că lumina se propagă instantaneu. Totuși, odată cu dezvoltarea metodelor de măsurare și apariția unor noi modele ce descriau natura, în epoca renașterii se punea tot mai frecvent întrebarea :„cât de repede se propagă lumina?”. Galileo Galilei a fost cel care a ridicat
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
timpuri, intuiția oamenilor a condus la ideea că lumina se propagă instantaneu. Totuși, odată cu dezvoltarea metodelor de măsurare și apariția unor noi modele ce descriau natura, în epoca renașterii se punea tot mai frecvent întrebarea :„cât de repede se propagă lumina?”. Galileo Galilei a fost cel care a ridicat cel mai tranșant această problemă, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, a încercat să determine viteza luminii, mai întâi pe cale experimentală (în jurul anului 1620), apoi a teoretizat problema metodei de
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
epoca renașterii se punea tot mai frecvent întrebarea :„cât de repede se propagă lumina?”. Galileo Galilei a fost cel care a ridicat cel mai tranșant această problemă, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, a încercat să determine viteza luminii, mai întâi pe cale experimentală (în jurul anului 1620), apoi a teoretizat problema metodei de determinare. Armand Fizeau a măsurat în 1849 viteza luminii pe o cale neastronomică, obținând valoarea de 3,13 10 m/s. Léon Foucault a înlocuit metoda lui
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
cel mai tranșant această problemă, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, a încercat să determine viteza luminii, mai întâi pe cale experimentală (în jurul anului 1620), apoi a teoretizat problema metodei de determinare. Armand Fizeau a măsurat în 1849 viteza luminii pe o cale neastronomică, obținând valoarea de 3,13 10 m/s. Léon Foucault a înlocuit metoda lui Armand Fizeau înlocuind roțile dințate cu o oglindă rotitoare, metodă folosită timp de 15 ani și de Albert Michelson. Dispersia cuprinde totalitatea
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
vitezei de propagare formula 4 (deci și a indicelui de refracție) printr-un mediu transparent de lungimea de undă formula 5 (deci și de frecvență) a radiației luminoase. Fenomenul a fost descris prima oară de Isaac Newton ca fenomen de descompunere a luminii naturale în radiații componente la trecerea luminii printr-o prismă optică. Dispersia luminii este mărimea ce exprimă cât de repede variază indicele de refracție în raport cu variația lungimii de undă și este definită prin coeficientul de dispersie: formula 6 în care formula 7
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
indicelui de refracție) printr-un mediu transparent de lungimea de undă formula 5 (deci și de frecvență) a radiației luminoase. Fenomenul a fost descris prima oară de Isaac Newton ca fenomen de descompunere a luminii naturale în radiații componente la trecerea luminii printr-o prismă optică. Dispersia luminii este mărimea ce exprimă cât de repede variază indicele de refracție în raport cu variația lungimii de undă și este definită prin coeficientul de dispersie: formula 6 în care formula 7 reprezintă variația indicelui de refracție pentru o
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
transparent de lungimea de undă formula 5 (deci și de frecvență) a radiației luminoase. Fenomenul a fost descris prima oară de Isaac Newton ca fenomen de descompunere a luminii naturale în radiații componente la trecerea luminii printr-o prismă optică. Dispersia luminii este mărimea ce exprimă cât de repede variază indicele de refracție în raport cu variația lungimii de undă și este definită prin coeficientul de dispersie: formula 6 în care formula 7 reprezintă variația indicelui de refracție pentru o variație a lungimii de undă cu
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
transformă în alte forme de energie. Fluxul energetic formula 17 al undei este energia ce pătrunde în mediu în unitate de timp: formula 18; în care formula 19 este energia electromagnetică a radiației luminoase. Fluxul (ca și puterea) se măsoară în wați. Interferența luminii este fenomenul de suprapunere a două sau mai multe unde luminoase coerente, într-o anumită zonă de spațiu, ducând la obținerea unui tablou staționar cu franje de minim și maxim ce se repetă periodic în acea zonă. Pentru a obține
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
cu franje de minim și maxim ce se repetă periodic în acea zonă. Pentru a obține un fenomen de interferență staționară, undele trebuie să aibă aceeași frecvență și să fie coerente, adică să aibă o diferență de fază constantă. Interferența luminii nu este un simplu fenomen de „însumare” a energiei luminoase a undelor ce se compun cu zone de maxim și minim, ci este mult mai complex, ducând la redistribuirea energiei luminoase a undelor cu maxime mai intense decât cele care
Optică ondulatorie () [Corola-website/Science/326269_a_327598]
-
are o soră geamănă. Carol o urmărește apoi pe Lillian la un hotel unde aceasta locuia sub un nume fals. Ei intră în camera ei cu un fals cadou și o găsesc moartă pe podeaua dormitorului. Ei pleacă în grabă, luminile se sting apoi, iar liftul coboară la subsol. Larry și Carol ies prin ușa din spate - Larry tare speriat, iar Carol încântată. Ei ajung în stradă și văd un om care a pus un trup în portbagaj. Ei se întâlnesc
Misterul crimei din Manhattan () [Corola-website/Science/326297_a_327626]
-
atunci când se ia în considerare combinația mecanicii cuantice cu teoria relativității generale pentru a produce o teorie a gravității cuantice. Termenul a fost introdus în acest sens de către Robert Lévi. Henry Margenau a sugerat că crononul este timpul necesar pentru lumină pentru a traversa raza clasică a unui electron. O teorie cuantică în care timpul este o variabilă cuantică cu un spectru discret și care este, cu toate acestea, consecventă cu relativitatea specială, a fost propusă de către C. N. Yang. Un
Cronon () [Corola-website/Science/326304_a_327633]
-
-i scrie biografia. Diane a fost demult o actriță binecunoscută, în special pentru că, cu mulți ani în urmă, adolescenta Lane l-a împușcat pe amantul bătăuș al lui Diane. Fragila Lane nu vrea ca acest eveniment dureros să revină în lumina reflectoarelor, dar Peter crede că ar putea fi o mare poveste. În acea seară, Diane decide să organizeze o petrecere, distrugând planurile lui Lane cu Peter. Peter sosește mai devreme și-i mărturisește lui Stephanie că el a vrut să
Septembrie (film din 1987) () [Corola-website/Science/326298_a_327627]
-
distrugând planurile lui Lane cu Peter. Peter sosește mai devreme și-i mărturisește lui Stephanie că el a vrut să fie singur cu ea pentru o perioadă mai lungă de timp. Afară, are loc o furtună cu descărcări electrice, iar luminile se sting. Lumânările și muzica de pian creează un cadru romantic. Diane își găsește jocul ei de Ouija și vorbește cu spiritele foștilor ei iubiți. Un Howard foarte beat își dezvăluie în cele din urmă sentimentele lui față de Lane, care
Septembrie (film din 1987) () [Corola-website/Science/326298_a_327627]
-
mai mulți servitori, plus domnișara Raymonde, au alergat după el, omul rănit nu a fost găsit nicăieri, el fiind văzut pentru ultima oară lângă ruinele unei vechi biserici. Chemați imediat, polițiștii și judecătorul de instrucție Filleul nu reușesc să facă lumină în acest caz. Contele a spus că a fost trezit din seomn de secretarul său care i-a spus că sunt niște oameni în salon. În timp ce deschideau ușa budoarului, a apărut un om care i-a tras contelui un pumn
Arsène Lupin și enigma acului scobit () [Corola-website/Science/326319_a_327648]
-
după chipul omului. Mitologia egipteană a conceput o teorie complexă a componenței ființelor, fie că sunt ele oameni sau zei. Există trei elemente care îi compun: "ankh", "ka" și "ba". Ankh-ul este forța divină, spiritul lui Ra, expresia deplină a luminii. La origine numai zeii puteau să aibă "akh-ul", însă, ulterior, și muritorii puteau să o dobândească. Ka-ul este născut din răsuflarea creatorului și reprezintă caracterul, personalitatea individului, chiar un alter-ego al acestuia. Într-un fel, acesta reprezintă rezervorul forțelor sale
Religia în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/326336_a_327665]
-
Această perioadă mai este numită și „deceniul pierdut”, deoarece în ciuda programelor de ajustare structurală a Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional, cele mai multe țări în curs de dezvoltare s-au confundat în datorii externe și au cunoscut o creștere negativă. În lumina acestor evoluții UNCDAT își multiplică eforturile care vizează consolidarea conținutului analitic al dezbaterilor sale interguvernamentale, în special în ceea ce privește managementul macroeconomic și probleme financiar-monetare internaționale, extinderea domeniului de aplicare a activităților menită să ajute țările în curs de dezvoltare să se
Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare () [Corola-website/Science/326354_a_327683]