105,709 matches
-
South Wales, Australia care a recenzat cartea pentru un site de turism românesc, a fost de părere că Ormsby a comprimat în volum o răscruce de drumuri culturale în lumea modernă: 'Never Mind the Balkans, Here’s Romania’ pune în lumină confluența dintre tradițiile culturale ale României, profund înrădăcinate, și noile libertăți, tentații și mercantilismul care au apărut odată ce România a devenit cea mai tânără națiune din Uniunea Europeană. În ciuda laudelor nenumărate din media, nu toată lumea a fost totuși impresionată. Cotidianul național
Grand Bazar România sau Călător străin updated () [Corola-website/Science/322848_a_324177]
-
i se va naște Samson, îi cere numele ; , Atunci îngerul lui Yahweh i-a răspuns : De ce întrebi tu de numele meu? Căci el este minunat’’(Jud.XIII,18). A existat în mitologia ebraică totuși și un înger aparte : Uriel, patronul luminii, care e însă, în apocriful etiopian Cartea lui Enoh, și ,Îngerul Infernului’’ . O categorie amplificată de mitografi și teologi ebraici și creștin este a îngerilor căzuți (damnați), inițial făpturi angelice pozitive care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, dorind să
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
spirituală, veșnic mișcătoare, liberă, necorporală’’ și că , nemuritori , prin har [...], îngerii locuiesc în cer și au un singur lucru de făcut : să laude pe Dumnezeu’’(Izvorul Științei III Dogmatica, II, 3). Pentru Ioan Damaschin (loc.cit.), îngerul este ,a doua lumina’’, întrucât în natura sa spiritualaă se reflectă, mai mult ca în orice altă făptură, lumina desăvârșirilor divine. Dionise Areopagitul clasifică îngerii în 3 cete de câte 3 tipuri :a) serafimii, heruvimii și tronurile ; b) domniile, puterile și stăpânirile ; c) inițiatorii
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
au un singur lucru de făcut : să laude pe Dumnezeu’’(Izvorul Științei III Dogmatica, II, 3). Pentru Ioan Damaschin (loc.cit.), îngerul este ,a doua lumina’’, întrucât în natura sa spiritualaă se reflectă, mai mult ca în orice altă făptură, lumina desăvârșirilor divine. Dionise Areopagitul clasifică îngerii în 3 cete de câte 3 tipuri :a) serafimii, heruvimii și tronurile ; b) domniile, puterile și stăpânirile ; c) inițiatorii, îngerii și arhanghelii. Definirea îngerilor e totdeauna speculativă, indiferent de nuanțele variabile de la scrierile patristice
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
sau "polarizarea rotatorie magnetică" este un fenomen magnetooptic care constă în rotirea planului de polarizare a luminii ce se produce într-un mediu optic izotrop introdus în câmp magnetic intens. Rotirea planului de polarizare a undei luminoase, polarizată linear, ce se propagă pe direcția câmpului magnetic, se datorează interacției dintre acesta și electronii optici ai atomilor și
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
unghiului de rotire este direct proporțională cu lungimea drumului străbătut de raza luminoasă în substanță și cu inducția câmpului magnetic. Efectul a fost descopertit de Michael Faraday în anul 1846 și a reprezentat prima dovadă experimentală a existenței interacțiunii dintre lumină și câmpul electromagnetic. Faraday, studiind parcursul luminii prin diverse medii optice, a observat în anul 1846, că sub influența unui câmp magnetic, un material, sticla obișnuită de exemplu, care nu este optic activă, devine optic activă, adică produce polarizarea razei
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
lungimea drumului străbătut de raza luminoasă în substanță și cu inducția câmpului magnetic. Efectul a fost descopertit de Michael Faraday în anul 1846 și a reprezentat prima dovadă experimentală a existenței interacțiunii dintre lumină și câmpul electromagnetic. Faraday, studiind parcursul luminii prin diverse medii optice, a observat în anul 1846, că sub influența unui câmp magnetic, un material, sticla obișnuită de exemplu, care nu este optic activă, devine optic activă, adică produce polarizarea razei de lumină ce o străbate. Baza teoretică
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
câmpul electromagnetic. Faraday, studiind parcursul luminii prin diverse medii optice, a observat în anul 1846, că sub influența unui câmp magnetic, un material, sticla obișnuită de exemplu, care nu este optic activă, devine optic activă, adică produce polarizarea razei de lumină ce o străbate. Baza teoretică ce explică fenomenul este teoria clasică a electromagnetismului și a fost dezvoltată între anii 1860 și 1870 de către James Clerk Maxwell. Fenomenul observat de către Faraday a fost considerat ulterior ca prima dovadă experimentală a naturii
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
străbate. Baza teoretică ce explică fenomenul este teoria clasică a electromagnetismului și a fost dezvoltată între anii 1860 și 1870 de către James Clerk Maxwell. Fenomenul observat de către Faraday a fost considerat ulterior ca prima dovadă experimentală a naturii electromagnetice a luminii în acord cu teoria lui Maxwell. Fizicianul francez Marcel Émile Verdet în 1854 stabilește, pe cale empirică, legea care îi poartă numele și care stabilește relația dintre măsura polarizării induse și intensitatea câmpului magnetic aplicat, lungimea parcursului luminii respectiv natura substanței
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
naturii electromagnetice a luminii în acord cu teoria lui Maxwell. Fizicianul francez Marcel Émile Verdet în 1854 stabilește, pe cale empirică, legea care îi poartă numele și care stabilește relația dintre măsura polarizării induse și intensitatea câmpului magnetic aplicat, lungimea parcursului luminii respectiv natura substanței. Ulterior, Henri Becquerel determină relația empirică dintre constanta de material din legea lui Verdet ("constanta lui Verdet") și lungimea de undă a razei incidente. Descrierea corectă a mecanismului de producere a efectului Faraday a fost dată în cadrul
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
neabsorbante, efect numit de ei "efectul Faraday invers" se poate pune în evidență cu ajutorul unui montaj experimental compus dintr-un electromagnet (de regulă, o bobină Helmholtz) care are practicat prin polii săi fante pe axa longitudinală, prin care poate trece lumina. O rază, emisă de o sursă de lumină monocromatică, este trecută printr-un polarizor, apoi pătrunde prin deschizătura primului pol, traversează mediul optic (proba plasată între polii electromagnetului) și părăsește electromagnetul prin a doua deschizătură după care este trecută printr-
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
se poate pune în evidență cu ajutorul unui montaj experimental compus dintr-un electromagnet (de regulă, o bobină Helmholtz) care are practicat prin polii săi fante pe axa longitudinală, prin care poate trece lumina. O rază, emisă de o sursă de lumină monocromatică, este trecută printr-un polarizor, apoi pătrunde prin deschizătura primului pol, traversează mediul optic (proba plasată între polii electromagnetului) și părăsește electromagnetul prin a doua deschizătură după care este trecută printr-un analizor. Inducția magnetică a câmpului dintre poli
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
polarizor, apoi pătrunde prin deschizătura primului pol, traversează mediul optic (proba plasată între polii electromagnetului) și părăsește electromagnetul prin a doua deschizătură după care este trecută printr-un analizor. Inducția magnetică a câmpului dintre poli este paralelă cu raza de lumină și valoarea ei poate fi reglată printr-un circuit extern. Lungimea parcusului luminii în mediul optic depinde de dimensiunea longitudinală a materialului plasat între polii electromagnetului. Polarizorul și analizorul sunt montați inițial în cruce. Inițial câmpul luminos fiind stins, la
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
polii electromagnetului) și părăsește electromagnetul prin a doua deschizătură după care este trecută printr-un analizor. Inducția magnetică a câmpului dintre poli este paralelă cu raza de lumină și valoarea ei poate fi reglată printr-un circuit extern. Lungimea parcusului luminii în mediul optic depinde de dimensiunea longitudinală a materialului plasat între polii electromagnetului. Polarizorul și analizorul sunt montați inițial în cruce. Inițial câmpul luminos fiind stins, la producerea câmpului magnetic se obține lumină, deoarece planul de vibrație a luminii a
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
reglată printr-un circuit extern. Lungimea parcusului luminii în mediul optic depinde de dimensiunea longitudinală a materialului plasat între polii electromagnetului. Polarizorul și analizorul sunt montați inițial în cruce. Inițial câmpul luminos fiind stins, la producerea câmpului magnetic se obține lumină, deoarece planul de vibrație a luminii a fost rotit cu un unghi formula 1. Prin schimbarea intensității câmpului magnetic, respectiv a lungimii parcursului luminii prin substanța cercetată se constată că unghiul de rotire a planului de polarizare este direct proporțional cu
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
parcusului luminii în mediul optic depinde de dimensiunea longitudinală a materialului plasat între polii electromagnetului. Polarizorul și analizorul sunt montați inițial în cruce. Inițial câmpul luminos fiind stins, la producerea câmpului magnetic se obține lumină, deoarece planul de vibrație a luminii a fost rotit cu un unghi formula 1. Prin schimbarea intensității câmpului magnetic, respectiv a lungimii parcursului luminii prin substanța cercetată se constată că unghiul de rotire a planului de polarizare este direct proporțional cu inducția magnetică și lungimea parcursului. Unghiul
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
analizorul sunt montați inițial în cruce. Inițial câmpul luminos fiind stins, la producerea câmpului magnetic se obține lumină, deoarece planul de vibrație a luminii a fost rotit cu un unghi formula 1. Prin schimbarea intensității câmpului magnetic, respectiv a lungimii parcursului luminii prin substanța cercetată se constată că unghiul de rotire a planului de polarizare este direct proporțional cu inducția magnetică și lungimea parcursului. Unghiul formula 1 de rotire a planului de polarizație este dat de legea lui Verdet: unde: Pentru un anumit
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
polarizare este direct proporțional cu inducția magnetică și lungimea parcursului. Unghiul formula 1 de rotire a planului de polarizație este dat de legea lui Verdet: unde: Pentru un anumit mediu optic, sensul rotirii magnetice nu depinde de sensul de propagare a luminii, ci de sensul câmpului magnetic exterior. Majoritatea substanțelor introduse într-un câmp magnetic devin dextrogire și numai un număr redus-levogire. În general, polarizarea rotatorie magnetică depinde de lungimea de undă a luminii care străbate substanța datorită dependenței constantei Verdet de
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
magnetice nu depinde de sensul de propagare a luminii, ci de sensul câmpului magnetic exterior. Majoritatea substanțelor introduse într-un câmp magnetic devin dextrogire și numai un număr redus-levogire. În general, polarizarea rotatorie magnetică depinde de lungimea de undă a luminii care străbate substanța datorită dependenței constantei Verdet de lungimea de undă, dată de relația lui Becquerel: formula 6 formula 7 Inducția electrică D a mediului optic este dată de expresia: formula 8 Vectorul inducției electrice este proporțional și paralel cu vectorul intensității câmpului
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
faptul că undele polarizate circular stâng și drept parcurg mediul optic plasat într-un câmp magnetic, cu viteze diferite de-a lungul câmpului din cauza valorii diferite pe care o are indicele de refracție pentru polarizația stângă față de cea dreaptă. Dacă lumina parcurge mediul optic în sensul campului magnetic, n s< d, iar în sensul invers, n s>n d. În primul caz mediul se comportă ca un mediu optic activ stâng, în cel de-al doilea caz, ca un mediu optic activ drept, spre deosebire de
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
ca un mediu optic activ stâng, în cel de-al doilea caz, ca un mediu optic activ drept, spre deosebire de mediile optic active naturale, care nu se schimbă din optic active stâng în drept, și invers, atunci când sensul de propagare a luminii se inversează.
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
ca acest consult să nu poată fi executat fără sedare corespunzătoare din cauza durerii, deși majoritatea hemoroizilor interni nu sunt asociați cu durerea. Confirmarea vizuală a hemoroizilor interni poate necesita o anoscopie, efectuată cu un dispozitiv cu tub gol cu o lumină atașată la un capăt. Există două tipuri de hemoroizi: externi și interni. Aceștia sunt diferențiați de poziția lor în raport cu linia pectinee. Unele persoane pot avea în același timp ambele versiuni simptomatice. Dacă există durere, afecțiunea este cel mai probabil o
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
de eroziune în masă unde aceasta se modifică. Polianhidridele și poli(ortoesterii) sunt polimerii cei mai cunoscuți în prepararea sistemelor cu suprafața erodabila. Stimuli cum ar fi temperatura, variația de pH, câmpuri magnetice și electrice, ultrasunetele, iradierea cu microunde și lumina vizibilă pot controla viteza de eliberare a PA. Aceste sisteme ajustează concentrația PA și profilul cinetic în funcție de nevoile fiziologice. Astfel, aceste sisteme încearcă să imite mecanismele naturale de biofeedback. De exemplu, există hidrogeluri sensibile la pH care se umflă în
Eliberare controlată () [Corola-website/Science/322049_a_323378]
-
nu numai în filme sau cărți. Ea are o relație cu un bucureștean, Cătălin, căruia îi place să trăiască viața la limită împreună cu prietenii lui pe Dorobanți. Amir (Radu Valcan) este un șeic, fiul emirului din Beled el Nur (Țara Luminii) foarte bogat și puternic, un tip misterios, fascinant și arătos, care a suferit în urma unei presupuse morți a primei sale soții.
Iubire și Onoare () [Corola-website/Science/322065_a_323394]
-
a intrat în luptă, condus de Diviziile de Infanterie 8 și 90. În ciuda căilor clare de avans prin inundații și mlaștini în fața lor, ambele divizii au dezamăgit inițial Armata Întâia prin faptul că nu au câștigat teren semnificativ, dar prima lumină în dimineața următoare, a arătat că germanii au fost obligați să se retragă având flancul stâng prăbușit, lăsând doar câmpuri minate imense pentru a întârzia avansul Regimentului VIII. Până la prânz în 27 iulie, Divizia 9 a Regimentului VII a înlăturat
Operațiunea Cobra () [Corola-website/Science/322093_a_323422]