20,435 matches
-
fiind agresați direct de părinți. îngrijorător e și faptul că studiul arată o prezență a copiilor în familiile violente de 88%. Cei 68% de copii direct abuzați de părinții cu violență domestică suferă abuz fizic (68%), abuz emoțional (70%) și abuz sexual (8%). Când vorbim despre consecințe avem în vedere toate laturile ființei umane: biologice, psihologice, sociale și culturale. Evenimentele traumatice provoacă un nivel crescut de cortizon în corpul copilului, ceea ce modifică specific echilibrul neuroendocrin care influențează întreaga dezvoltare și stare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui de a prelucra cognitiv evenimentele traumatizante la care e martor sau chiar țintă directă. Așa cum am spus, în majoritatea cazurilor de violență în familie, copiii sunt atât martori, cât și ascultători fideli, confidenți ai victimei, precum și victime directe ale abuzului din partea părinților. Marianne James (1994), centrându-și atenția pe cercetările existente, descrie efectele violenței în familie asupra copiilor de diferite vârste, aflați în stadii diferite de dezvoltare și având o capacitate cognitivă de a înțelege ceea ce se întâmplă diferit. în vreme ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
face simțit într-o largă varietate de grupuri sociale influențând emoțiile, cunoașterea și comportamentele (Vieno et al., 2005). Vieno și colaboratorii săi (2005) argumentează faptul că simțul comunității este invers proporțional cu singurătatea, îngrijorarea, izolarea socială, violența și comportamentele antisociale, abuzul de substanțe, fuga de la școală și este direct proporțional cu fericirea, eficiența strategiilor de coping, deprinderile și suportul social, deprinderile de a soluționa problemele, eficiența academică și securitatea la școală. Mai mult încă, sentimentul apartenenței la comunitate induce toleranță socială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cronologic, pe plan internațional, prevenirea maltratării copilului. Flynn (2000, p. 87), cercetător în domeniul violenței în familie, îndeamnă specialiștii, cercetătorii, polițiștii, consilierii și educatorii în domeniul familiei să dea mai multă atenție comportamentelor abuzive față de animale deoarece susține el: a) abuzul animalelor săvârșit de către copii și adolescenți reprezintă un comportament antisocial serios; b) din nefericire, este destul de comun în rândul copiilor; c) are un mare potențial de consecințe negative în dezvoltare; d) violența împotriva animalelor se însoțește de violența interpersonală; e
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mentale (Turner, Finkelhorn, Omrod, 2006). Aceiași autori menționează existența unor cercetări care dovedesc că numărul evenimentelor traumatice și a adversităților trăite înainte de vârsta de 18 ani reprezintă cel mai important predictor al declanșării unor tulburări psihopatologice și a comportamentelor de abuz de substanțe. în vreme ce singura șansă de diminuare a efectelor expunerii sau de protecție împotriva expunerii la violență în comunitate a copiilor o reprezintă părinții, atât la copii, cât și la părinți poate apărea în urma expunerii de durată la violență în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în școală, dar și atenția care se acordă acestor manifestări în ultimii ani au condus în unele școli la luarea unor măsuri de securitate îndoielnice și foarte costisitoare. 1. Medic pediatru american care, la începutul anilor '70, atrage atenția asupra abuzului fizic al copilului, structurează conceptul de „sindrom al copilului bătut”și inițiază mișcarea de prevenire a abuzului și neglijării copilului: International Society for Prevention of Child Abuse and Neglect (ISPCAN). în primele clase, la școală, copiii se confruntă uneori cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școli la luarea unor măsuri de securitate îndoielnice și foarte costisitoare. 1. Medic pediatru american care, la începutul anilor '70, atrage atenția asupra abuzului fizic al copilului, structurează conceptul de „sindrom al copilului bătut”și inițiază mișcarea de prevenire a abuzului și neglijării copilului: International Society for Prevention of Child Abuse and Neglect (ISPCAN). în primele clase, la școală, copiii se confruntă uneori cu doamne învățătoare care mai aplică încă pedagogia dură în care palmele, trasul de păr sau liniarul sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hărțuirea presupune forme de violență mai scăzută, mai puțin evidentă, mai subtilă. Așa cum am amintit mai sus, hărțuirea nu este rezervată doar mediului școlar, ci poate apărea oriunde au loc interacțiuni sociale în grupuri organizate. Hărțuirea este o formă de abuz a victimei, de către o altă persoană sau grup de persoane. între victimă și agresor (persoană sau grup) există un dezechilibru de putere emoțională, fizică, socială care vulnerabilizează victima și sporește riscul de atac asupra ei. Ca și abuzul, formele de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formă de abuz a victimei, de către o altă persoană sau grup de persoane. între victimă și agresor (persoană sau grup) există un dezechilibru de putere emoțională, fizică, socială care vulnerabilizează victima și sporește riscul de atac asupra ei. Ca și abuzul, formele de hărțuire pot fi emoționale (presiuni făcute asupra victimei și manipularea ei, determinându-o să facă gesturi în sensul dorit de agresor), fizică (bătaie etc.), sexuală. Spre deosebire însă de abuz și neglijare, hărțuirea poate lua forme noi, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sporește riscul de atac asupra ei. Ca și abuzul, formele de hărțuire pot fi emoționale (presiuni făcute asupra victimei și manipularea ei, determinându-o să facă gesturi în sensul dorit de agresor), fizică (bătaie etc.), sexuală. Spre deosebire însă de abuz și neglijare, hărțuirea poate lua forme noi, în pas cu dezvoltarea tehnicilor. Este bine-cunoscută formă de hărțuire prin internet (mesaje, bloguri, filme postate pe internet cu victima), telefonie (cyberbullying). Diferența între abuz și hărțuire apare pe planul relației formale între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fizică (bătaie etc.), sexuală. Spre deosebire însă de abuz și neglijare, hărțuirea poate lua forme noi, în pas cu dezvoltarea tehnicilor. Este bine-cunoscută formă de hărțuire prin internet (mesaje, bloguri, filme postate pe internet cu victima), telefonie (cyberbullying). Diferența între abuz și hărțuire apare pe planul relației formale între agresor și victimă. în vreme ce în cazul abuzului agresorul e un adult cu responsabilități de îngrijire a copilului, în cazul hărțuirii avem un raport de „colegialitate”(peers) între victimă și agresor, deși pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
noi, în pas cu dezvoltarea tehnicilor. Este bine-cunoscută formă de hărțuire prin internet (mesaje, bloguri, filme postate pe internet cu victima), telefonie (cyberbullying). Diferența între abuz și hărțuire apare pe planul relației formale între agresor și victimă. în vreme ce în cazul abuzului agresorul e un adult cu responsabilități de îngrijire a copilului, în cazul hărțuirii avem un raport de „colegialitate”(peers) între victimă și agresor, deși pe planul raporturilor de putere fizică, emoțională, socială, balanța înclină în defavoarea victimei. Există autori care consideră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
l-au hărțuit. Unii autori împart hărțuirea în două categorii de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social căruia aparține formal a victimei, la criticarea modului în care se prezintă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hărțuit. Unii autori împart hărțuirea în două categorii de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social căruia aparține formal a victimei, la criticarea modului în care se prezintă, se îmbracă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și care să îl iubească astfel încât să îi dea sentimentul că este văzut și că este valoros, va găsi căi de dezvoltare mai mult sau mai puțin benefice pentru el și pentru societatea, pentru grupurile sociale din care face parte. „Abuzul și neglijarea copilului au efecte pe termen lung, clar dovedite, asupra bolilor mentale ale adultului. Sunt însă tot mai multe dovezi că abuzul și neglijarea copilului au de asemenea efecte semnificative asupra tulburărilor fiziologice ale adultului, cum ar fi bolile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mult sau mai puțin benefice pentru el și pentru societatea, pentru grupurile sociale din care face parte. „Abuzul și neglijarea copilului au efecte pe termen lung, clar dovedite, asupra bolilor mentale ale adultului. Sunt însă tot mai multe dovezi că abuzul și neglijarea copilului au de asemenea efecte semnificative asupra tulburărilor fiziologice ale adultului, cum ar fi bolile coronariene ischemice, bolile hepatice și cancerul pulmonar, acestea fiind probabil mediate și prin comportamentele de risc pentru sănătate ale individului.”(Kessler et al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dat exploatare socială, războaie, crime. în familie și în cadrul unor grupuri restrânse aceasta a condus la raporturi violente între membrii familiei, la maltratarea celor mai slabi: copiii, femeia, bătrânii, membrii bolnavi sau cu deficiențe ai familiei. 1.9.1. Prevenirea abuzului și a neglijării copilului a) Delimitări conceptuale și definiții în Raportul expertului independent pentru studiul ONU privind violența asupra copiilor, reluându-se o definiție anterioară privind aceasta și sănătatea (Krug et al., 2002), violența este definită în raport cu copilul ca: „folosirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de durată asupra dezvoltării lui, considerate holistic. Consecințele, diferite de la un copil la altul, impun „reparații”atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere medico-psihosocial. în limbajul de specialitate violența suferită de copilul-victimă se exprimă prin: abuz, neglijare, maltratare, molestare, hărțuire, exploatare. Abuzul și neglijarea copilului se reunesc în conceptul de maltratare. Termenul de maltratare se regăsește în legislație în sintagma: „tratamente rele aplicate minorului”. Deși consecințele pot fi de aceeași gravitate, între abuz și neglijare există
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
holistic. Consecințele, diferite de la un copil la altul, impun „reparații”atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere medico-psihosocial. în limbajul de specialitate violența suferită de copilul-victimă se exprimă prin: abuz, neglijare, maltratare, molestare, hărțuire, exploatare. Abuzul și neglijarea copilului se reunesc în conceptul de maltratare. Termenul de maltratare se regăsește în legislație în sintagma: „tratamente rele aplicate minorului”. Deși consecințele pot fi de aceeași gravitate, între abuz și neglijare există diferențe semnificative pentru diagnostic și intervenție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se exprimă prin: abuz, neglijare, maltratare, molestare, hărțuire, exploatare. Abuzul și neglijarea copilului se reunesc în conceptul de maltratare. Termenul de maltratare se regăsește în legislație în sintagma: „tratamente rele aplicate minorului”. Deși consecințele pot fi de aceeași gravitate, între abuz și neglijare există diferențe semnificative pentru diagnostic și intervenție. Cât privește termenul de „molestare”, acesta se utilizează în principal în situații de abuz sexual al copilului. Definirea maltratării copilului se poate face din numeroase perspective: psihologice, sociale, cultural-tradițional, în psihiatrie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
regăsește în legislație în sintagma: „tratamente rele aplicate minorului”. Deși consecințele pot fi de aceeași gravitate, între abuz și neglijare există diferențe semnificative pentru diagnostic și intervenție. Cât privește termenul de „molestare”, acesta se utilizează în principal în situații de abuz sexual al copilului. Definirea maltratării copilului se poate face din numeroase perspective: psihologice, sociale, cultural-tradițional, în psihiatrie, în pediatrie, în justiție, în practica din domeniul protecției copilului. Cele mai clare definiții sunt cele utilizate în justiție. Convenția ONU cu privire la drepturile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cultural-tradițional, în psihiatrie, în pediatrie, în justiție, în practica din domeniul protecției copilului. Cele mai clare definiții sunt cele utilizate în justiție. Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, în articolul 19, definește maltratarea copilului ca „orice forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon, de neglijare, de tratamente rele sau de exploatare, inclusiv abuz sexual”. în legea copilului, 272/2005, din România, care reflectă în totalitate spiritul și litera Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului, definiția promovată este: „Prin abuz
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
clare definiții sunt cele utilizate în justiție. Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, în articolul 19, definește maltratarea copilului ca „orice forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon, de neglijare, de tratamente rele sau de exploatare, inclusiv abuz sexual”. în legea copilului, 272/2005, din România, care reflectă în totalitate spiritul și litera Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului, definiția promovată este: „Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuz, fizic sau mental, de abandon, de neglijare, de tratamente rele sau de exploatare, inclusiv abuz sexual”. în legea copilului, 272/2005, din România, care reflectă în totalitate spiritul și litera Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului, definiția promovată este: „Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta, prin care este periclitată viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abordări preventive. Se vorbește tot mai mult în psihologie și științele conexe despre importanța interacțiunii sociale atât sub aspectul evaluării cât și al intervenției. O definiție larg cunoscută în rândurile specialiștilor din domeniul prevenirii maltratării copilului ne arată că prin abuzul și neglijarea copilului înțelegem: „”acte comise sau omise de către părintele sau îngrijitorul copilului care sunt apreciate din perspectiva valorilor comunității și a expertizei profesionale ca fiind inadecvate sau distructive”(Garbarino et al., 1992). Există și o definiție implicită, din perspectiva
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]