10,586 matches
-
2001, pp. 220-225), unde, într-un colț al unei curți acoperite, aferentă unui complex de locuințe din stratul VA, databil în secolul al IX-lea î.C., au fost găsite, încă in situ, o serie de obiecte de cult: două altare cu coarne (unul mai mare și altul mai mic), câteva suporturi de cult, între care două prevăzute cu deschidere, diferite cupe și vase, o grămăjoară de boabe de grâu carbonizat, în fața altarului mai mare, semn al ofertelor de cult, și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
situ, o serie de obiecte de cult: două altare cu coarne (unul mai mare și altul mai mic), câteva suporturi de cult, între care două prevăzute cu deschidere, diferite cupe și vase, o grămăjoară de boabe de grâu carbonizat, în fața altarului mai mare, semn al ofertelor de cult, și o lespede de piatră, probabil, utilizată ca masă de jertfă. Acest loc de cult nu poate fi clasificat ca templu pentru ceremonii, ci e posibil să fi fost utilizat în cultul oficiat
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
dezvoltată pe lățime, cu o nișă în partea opusă intrării, edificiul fiind precedat de o curte largă. E interesant de notat că, în timpul diferitelor distrugeri și reconstruiri, nișa a rămas mereu în același loc, în timp ce mărimea încăperii, poziția și mărimea altarului pentru sacrificii și a stelelor, au fost variabile. În afară de aceste două temple, pentru Regatul lui Iuda, arheologia documentează existența unor mici lăcașuri de cult, mai ales, în interiorul fortărețelor sau caravanseraiurilor, prevalent în apropierea locurilor de frontieră (Lachiș, Kuntillet ‘Ajrud, Beerșeba
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
al IX-lea - al X-lea î.C. E vorba de o cameră mică: pe trei laturi avea băncuțe de depozitare; cele din fața intrării aveau o adâncitură, ca și cum ar forma un fel de nișă în fața căreia a fost găsit un altar cu patru coarne, asemănător celor de la Hazor și Meghido. Caracterul cultual al încăperii este confirmat de mai multe obiecte de cult: cădelnițe, potire, lămpi și multe oase de caprine și ovine, ce pot fi considerate resturi ale activității de cult
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cu o sacralitate particulară a spațiului și pe care se desfășurau diferite activități de cult considerate de origine antică („cananeană”) și de natură idolatrică. Între acțiunile de cult care, conform Bibliei, aveau loc pe aceste înălțimi putem nota sacrificiile de pe altare, venerarea stelelor sau asherah, ofertele de tămâie. În ultimele decenii, această viziune a fost de mai multe ori criticată, fie datorită etimologiei dubioase, fie datorită polemicii tendențioase a povestirii biblice (2Reg 17,9 ș.u.), fie pentru că adesea aceste „înălțimi
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
spune așa, la jumătatea drumului dintre cultul familial și cel oficial. Aceste locuri de cult ar fi plasate în spații protejate, aflate sub jurisdicția cetății, conținând edificii, probabil și temple, necesare cultului divinităților locale, în vederea obținerii ocrotirii și binecuvântării. Și altarul „sub cerul liber” ar putea fi o caracteristică a bămâ. E posibil, deși unii cercetători nu sunt convinși de aceasta, că și suveranul intervenea în construirea de bămâ, după cum pare să confirme Biblia și inscripția moabiteană a regelui Meșa: „Și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
la epoca antică, va trebui, înainte de toate, să excludem legislația cultuală din perioada postexilică și, ca atare, toate referințele cultuale din Pentateuh. Cele mai relevante obiecte utilizate în actul de cult atestate și de arheologie, și de Biblie, sunt desigur altarele (mizbēaḥ), deasupra cărora credincioșii prezentau divinității ofertele lor, în cele mai multe cazuri arzându-le (cf. infra, pp. 74-75). Arheologia a scos la iveală diferite altare din calcar - întregi sau fragmentare - la Tel Arad, Beerșeba, Dan, Meghido, Ghezer, Lachiș și altele. O
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
relevante obiecte utilizate în actul de cult atestate și de arheologie, și de Biblie, sunt desigur altarele (mizbēaḥ), deasupra cărora credincioșii prezentau divinității ofertele lor, în cele mai multe cazuri arzându-le (cf. infra, pp. 74-75). Arheologia a scos la iveală diferite altare din calcar - întregi sau fragmentare - la Tel Arad, Beerșeba, Dan, Meghido, Ghezer, Lachiș și altele. O tipologie răspândită era acea a altarului cu patru coarne (Gitin, 2002; cf. Fig. 7), adică având patru ridicături concave spre centrul celor patru unghiuri
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
divinității ofertele lor, în cele mai multe cazuri arzându-le (cf. infra, pp. 74-75). Arheologia a scos la iveală diferite altare din calcar - întregi sau fragmentare - la Tel Arad, Beerșeba, Dan, Meghido, Ghezer, Lachiș și altele. O tipologie răspândită era acea a altarului cu patru coarne (Gitin, 2002; cf. Fig. 7), adică având patru ridicături concave spre centrul celor patru unghiuri ale altarului, a căror funcțiune, deși nu este foarte clară, pare să fi fost aceea de a simboliza puterea divină. Altare de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
calcar - întregi sau fragmentare - la Tel Arad, Beerșeba, Dan, Meghido, Ghezer, Lachiș și altele. O tipologie răspândită era acea a altarului cu patru coarne (Gitin, 2002; cf. Fig. 7), adică având patru ridicături concave spre centrul celor patru unghiuri ale altarului, a căror funcțiune, deși nu este foarte clară, pare să fi fost aceea de a simboliza puterea divină. Altare de acest fel, foarte cunoscute și din datele biblice (1Rg 1,50 ș.u.; Am 3,14), au fost găsite în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a altarului cu patru coarne (Gitin, 2002; cf. Fig. 7), adică având patru ridicături concave spre centrul celor patru unghiuri ale altarului, a căror funcțiune, deși nu este foarte clară, pare să fi fost aceea de a simboliza puterea divină. Altare de acest fel, foarte cunoscute și din datele biblice (1Rg 1,50 ș.u.; Am 3,14), au fost găsite în cetatea israelită, Dan, și în cea iudaică, Beerșeba. În alte situri israelite s-au descoperit altare având coarnele abia
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
simboliza puterea divină. Altare de acest fel, foarte cunoscute și din datele biblice (1Rg 1,50 ș.u.; Am 3,14), au fost găsite în cetatea israelită, Dan, și în cea iudaică, Beerșeba. În alte situri israelite s-au descoperit altare având coarnele abia conturate (Dan, Ghezer, Sichem) sau fără coarne. Unele altare, precum cele de la Tel Arad și Beerșeba, au foarte mari dimensiuni și cu siguranță erau fixe, în timp ce alte altare sunt de mici dimensiuni (Meghido) și, probabil, erau folosite
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
biblice (1Rg 1,50 ș.u.; Am 3,14), au fost găsite în cetatea israelită, Dan, și în cea iudaică, Beerșeba. În alte situri israelite s-au descoperit altare având coarnele abia conturate (Dan, Ghezer, Sichem) sau fără coarne. Unele altare, precum cele de la Tel Arad și Beerșeba, au foarte mari dimensiuni și cu siguranță erau fixe, în timp ce alte altare sunt de mici dimensiuni (Meghido) și, probabil, erau folosite în cultul local sau familial și, la nevoie, puteau fi duse în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
iudaică, Beerșeba. În alte situri israelite s-au descoperit altare având coarnele abia conturate (Dan, Ghezer, Sichem) sau fără coarne. Unele altare, precum cele de la Tel Arad și Beerșeba, au foarte mari dimensiuni și cu siguranță erau fixe, în timp ce alte altare sunt de mici dimensiuni (Meghido) și, probabil, erau folosite în cultul local sau familial și, la nevoie, puteau fi duse în locuri mai adecvate pentru a oferi jertfe zeilor, ca de exemplu, pe acoperișul locuințelor (Sof 1,5; Ier 19
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
folosite în cultul local sau familial și, la nevoie, puteau fi duse în locuri mai adecvate pentru a oferi jertfe zeilor, ca de exemplu, pe acoperișul locuințelor (Sof 1,5; Ier 19,13). E bine să subliniem că, în general, altarele nu serveau doar pentru a oferi sacrificii animale, ci mai degrabă ca loc pe care se ardea ofranda adusă divinității, care putea consta și în daruri vegetale, precum o demonstrează denumirea de „altar pentru arderea incensului” (Ex 30,1). În
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
E bine să subliniem că, în general, altarele nu serveau doar pentru a oferi sacrificii animale, ci mai degrabă ca loc pe care se ardea ofranda adusă divinității, care putea consta și în daruri vegetale, precum o demonstrează denumirea de „altar pentru arderea incensului” (Ex 30,1). În discuția despre religia Regatului de Nord un loc deosebit îl ocupă așa-numitele „figurine în pilastru” (Kletter, 1996). Sute de figurine de lut, uneori doar fragmente, au fost descoperite în spații private, domestice
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Pentru a avea mai mult succes în această încercare, voi căuta să contextualizez informațiile textului biblic în cadrul arheologic al locurilor de cult conturat în paragraful precedent. În primul rând putem considera o certitudine faptul că preotul oficia cultul sacrificial pe altarul templelor și înainte de exil (2Rg 16,15; Lev 9), perioadă în care, probabil, oficierea sacrificiului de către preot a fost o sarcină vicarială regelui, fie pentru că multe texte extrabiblice îl confirmă pe rege ca oficiant al cultului prin excelență (cf. KAI
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ne informează despre responsabilitatea suveranului cu privire la chestiunile de cult, fie, în sfârșit, deoarece conform 1Rg 4,1-4 preoții erau incluși între funcționarii regești. În 1Rg 12,30 ș.u., de exemplu, se povestește că regele Ieroboam I a ridicat un altar, a rânduit preoți, a instituit o sărbătoare religioasă și a oferit sacrificii pe altar. Probabil, regele oficia acțiuni sacrificiale doar în circumstanțe speciale (1Rg 9,25: „De trei ori pe an Solomon aducea arderi de tot și jertfe de împăcare
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
1Rg 4,1-4 preoții erau incluși între funcționarii regești. În 1Rg 12,30 ș.u., de exemplu, se povestește că regele Ieroboam I a ridicat un altar, a rânduit preoți, a instituit o sărbătoare religioasă și a oferit sacrificii pe altar. Probabil, regele oficia acțiuni sacrificiale doar în circumstanțe speciale (1Rg 9,25: „De trei ori pe an Solomon aducea arderi de tot și jertfe de împăcare pe altarul pe care îl zidise lui Yhwh și ardea tămâie pe cel care
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
rânduit preoți, a instituit o sărbătoare religioasă și a oferit sacrificii pe altar. Probabil, regele oficia acțiuni sacrificiale doar în circumstanțe speciale (1Rg 9,25: „De trei ori pe an Solomon aducea arderi de tot și jertfe de împăcare pe altarul pe care îl zidise lui Yhwh și ardea tămâie pe cel care era înaintea lui Yhwh”), în timp ce preoții erau responsabili în restul anului (cf. și 2Rg 16,15). Printre celelalte acțiuni de cult care fac parte din atribuțiile cultuale obișnuite
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
holocaustul (‘ōlâ) care indică, și etimologic, a face „să ridice” spre cer oferta sacrificială prin ardere completă. Ca ardere de tot erau jertfiți, în special, vițelul, berbecul sau mielul, iar locul în care se desfășura ritul holocaustului era, mai ales, altarul, dar uneori sunt indicate și alte locuri (cf. 2Rg 3,27). Chiar dacă textele care descriu practica arderii de tot sunt atribuite tradiției sacerdotale, datând, așadar, din epoca postexilică (Lev 1; 4; 9), practica și numele acestui tip de sacrificiu pot
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
probe arheologice care dovedesc practica ofrandelor de tip minḥâ și în perioada preexilică, precum deja menționatul „unghi de cult”, locus 2081, de la Meghido (cf. Cap. 4, p. 54) unde a fost găsită o cantitate mică de grâu ars în fața unui altar. Uzanța de a arde tămâie în onoarea divinității are, de asemenea, o relevanță deosebită. În câteva situri israelite și iudaice din epoca monarhică s-au descoperit casolete de ars mirodenii de diferite tipuri (Zwickel, 1990; Nielsen, 1986) precum suporturi pentru
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
16,15 (cf. și Ps 27,4). Dacă, într-adevăr, acest verb, în conformitate cu Lev 13,36, ar trebui tradus cu „a inspecta”, versetul biblic citat ar trebui înțeles astfel: „Regele Ahaz i-a zis lui Uria, preotul: «Să arzi pe altarul cel mare arderea de tot de dimineață și ofranda de seară, arderea de tot a regelui și ofranda lui [...]. Dar altarul de bronz să fie pentru mine pentru inspecție»”, adică pentru a împlini extispicii. Situațiile în care regele putea recurge
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
inspecta”, versetul biblic citat ar trebui înțeles astfel: „Regele Ahaz i-a zis lui Uria, preotul: «Să arzi pe altarul cel mare arderea de tot de dimineață și ofranda de seară, arderea de tot a regelui și ofranda lui [...]. Dar altarul de bronz să fie pentru mine pentru inspecție»”, adică pentru a împlini extispicii. Situațiile în care regele putea recurge la divinație erau multe și adesea identice cu cele pentru care se adresa unui profet. Înainte de a da curs unei bătălii
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
vom consacra, un vot, o, Baal, noi vom împlini»”), fie într-un mediu privat, înainte de a începe o călătorie primejdioasă, în cazul imposibilității de a avea copii și în caz de boală. Prin vot se promiteau divinității sacrificii, ridicarea unor altare sau sanctuare, oferirea unor obiecte prețioase spre a fi depozitate „în fața” divinității sau schimbarea temporară a propriului comportament, dedicând lui Dumnezeu o perioadă de abstinență de la plăceri sau un timp de laudă publică. Toate aceste promisiuni puteau fi însoțite de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]