10,914 matches
-
trebuie să decurgă conversațiile sau alte feluri de comunicare socială. Avînd în vedere principiul conversațional al lui Grice "Fii informativ" (cf. Levinson 1983:100-102), Keenan (1976:69) observă: În anumite societăți, a satisface nevoia de informație a unui partener de conversație poate fi un comportament de rutină. În alte societăți, același lucru poate lua prin surprindere, fiind un comportament neobișnuit. Ea dă exemple de anumite diferențe între așteptările conversaționale în societatea malgașă și în "clasele de mijloc, intelectuale, europene și americane
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se regăsesc în lucrările psihologului francez Gabriel Compayré, care a publicat la sfîrșitul secolului al XIX-lea. El sugerează existența minciunii de ambele părți, spunînd că "pentru un copil este ușor de simțit că adevărul nu este întotdeauna respectat în conversațiile dintre părinți sau servitori". El afirmă că nu există "nici o tendință ereditară spre nesinceritate", apoi se întreabă de ce unii copii dovedesc în tribunal că sînt mincinoși desăvîrșiți. El explică (1902:198, 200) faptul că aceștia sînt copii "care au fost
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este dispus să-l accepte și să-l înțeleagă, în timp ce versiunile directe eșuează. Pe de altă parte, femeile își pot pierde obișnuința de a "vorbi pe șleau", chiar în contexte în care nu le intimidează nimic, ca de exemplu în conversația cu alte femei. Michell își limitează studiul strict la dominația femeilor de către bărbați, însă argumentele ei au o valabilitate mai largă. Ceea ce Hartung (1988:171, 173-174) numește "a coborî prin înșelătorie" este o formă de autoamăgire prin care o persoană
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
numai în cazul în care știam "într-adevăr" că drumul ducea la B, însă dintr-un anume motiv am refuzat să accept realitatea (cf. Trivers 1988:viii). Într-adevăr, noțiunea de autoamăgire implică posibilitatea unui dialog interior sau a unei conversații complexe, în care rolul mincinosului și cel al păcălitului sînt jucate de una și aceeași persoană; și în care unele minciuni sînt gîndite în tăcere mai degrabă decît spuse cu voce tare. Hartung (1988:172) scrie că numai eul uman
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cazul rar al psihanalistului care admite în termeni uzuali că și-a mințit îndrumătorul. Farber (1974:132-133) descrie cum, pe timpul pregătirii sale în psihanaliză, a pretins că este de acord cu sugestiile făcute de îndrumătorul său numai pentru a lăsa conversația să se desfășoare în voie. El spune: minciuna mea a fost intenționată și avantajoasă, avînd scopul de a ne face pe amîndoi să ne simțim în largul nostru, și a fost spusă cu certitudinea că va fi primită într-un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în altele de același gen, întîlnim aluzii la concepte ca "ficțiune", "alegorie" și "roman", care au rolul de a elibera autorii de obligația de a spune adevărul, obligație pe care Grice (1989:27) o consideră un super-principiu: fii sincer (în conversație). Uneori un scriitor poate să-și extindă dreptul de a inventa chiar dincolo de cadrul personajelor și al locurilor. De exemplu, Martin Amis (1975:ix) își prefațează romanul spunînd că: Nu numai personajele și împrejurările din acest roman sînt fictive, ci
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
părinți foarte severi Îcred că dificultățile pentru copil sunt benefice, îl călesc), ideală ar fi ipostaza echilibrată, când părinții își înțeleg copiii, sunt alături de ei în orice situație. Copiii trebuie să fie încurajați să comunice. Astfel este indicat să : - deschideți conversația astfel încât copilul să nu se simtă vizat, cel mai bine profitați de momentele de joacă, de plimbare; - încercați să fiți atent la tot ce vă spune sau, dacă vă arată o realizare de-a lui Îdesen, joc); - încercați să ascultați
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
informații, fără a le lăsa acestora din urmă dreptul la replică. în acest caz comunicarea este de fapt un monolog al profesorului, părintelui nu-i rămâne decât să-l asculte pe acesta. Părintele are și el dreptul de a iniția conversația, statutul de părinte îi conferă acest drept ! Lipsa conexiunii inverse, a înțelegerii de către părinte a mesajului transmis de către profesor, este determinată de prejudecata că părinții au obligația de a asculta orice mesaj, chiar dacă nu l-au înțeles prea bine, nelăsând
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
scriitor (sau orator) pentru a obține anumite efecte de ordin artistic" (Iordan, 1975, p. 11). V.2. Stilurile funcționale ale limbii române actuale În literatura de specialitate sunt actualizate diferite tipuri de stiluri funcționale: de exemplu, "stiluri colective informale" (stilul conversației, stilul epistolar) vs. "stiluri colective funcționale" (stilul beletristic, stilul științific, stilul religios, stilul publicistic, stilul juridico-administrativ) vs. alte stiluri, care au trăsături specifice, dar nu sunt considerate ,,profiluri stilistice autonome": stilul gnomic, stilul filozofic, stilul politic (Irimia, 1999, p. 67
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
160-168) etc. Structura clasică a sistemului stilurilor funcționale ale limbii române diferențiază, după Irimia (1984), stilurile funcționale ale limbajului oral de stilurile funcționale ale limbajului scris. Astfel, primei clase, cea a stilurilor funcționale ale limbajului oral i se subsumează: * stilul conversației curente (neutru); * stilul conversației oficiale (solemn); * stilul conversației familiare (familiar); * stilul beletristic; iar din clasa stilurilor funcționale ale limbajului scris fac parte: * stilul științific; * stilul beletristic; * stilul publicistic; * stilul juridico-administrativ. Fiecare dintre aceste stiluri se caracterizează prin elemente de specificitate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a sistemului stilurilor funcționale ale limbii române diferențiază, după Irimia (1984), stilurile funcționale ale limbajului oral de stilurile funcționale ale limbajului scris. Astfel, primei clase, cea a stilurilor funcționale ale limbajului oral i se subsumează: * stilul conversației curente (neutru); * stilul conversației oficiale (solemn); * stilul conversației familiare (familiar); * stilul beletristic; iar din clasa stilurilor funcționale ale limbajului scris fac parte: * stilul științific; * stilul beletristic; * stilul publicistic; * stilul juridico-administrativ. Fiecare dintre aceste stiluri se caracterizează prin elemente de specificitate, asociate contextelor de actualizare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale limbii române diferențiază, după Irimia (1984), stilurile funcționale ale limbajului oral de stilurile funcționale ale limbajului scris. Astfel, primei clase, cea a stilurilor funcționale ale limbajului oral i se subsumează: * stilul conversației curente (neutru); * stilul conversației oficiale (solemn); * stilul conversației familiare (familiar); * stilul beletristic; iar din clasa stilurilor funcționale ale limbajului scris fac parte: * stilul științific; * stilul beletristic; * stilul publicistic; * stilul juridico-administrativ. Fiecare dintre aceste stiluri se caracterizează prin elemente de specificitate, asociate contextelor de actualizare a anumitor componente ale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
popular vs. un roman contemporan vs. o pagină dintr-un tratat de medicină etc. V.2.1. Stilurile funcționale orale ale limbii române au următoarele caracteristici 141: (a) la nivel fonetic/fonologic: * încălcări ale normelor limbii române literare actuale în conversația familiară și în cea curentă (nepronunțarea articolului hotărât enclitic: copilu, domnu; arhaisme, regionalisme fonetice, forme populare etc.) vs. respectarea normelor în vigoare în conversația oficială; * fonetisme arhaice, regionale, populare etc. în stilul beletristic oral ca marcă a literaturii populare, în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
următoarele caracteristici 141: (a) la nivel fonetic/fonologic: * încălcări ale normelor limbii române literare actuale în conversația familiară și în cea curentă (nepronunțarea articolului hotărât enclitic: copilu, domnu; arhaisme, regionalisme fonetice, forme populare etc.) vs. respectarea normelor în vigoare în conversația oficială; * fonetisme arhaice, regionale, populare etc. în stilul beletristic oral ca marcă a literaturii populare, în general, a fenomenului circulației creațiilor colective, dar și cu rol în potențarea mesajului, prin trimiteri către o anumită epocă, anumite repere spațiale, anumite caracteristici
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a literaturii populare, în general, a fenomenului circulației creațiilor colective, dar și cu rol în potențarea mesajului, prin trimiteri către o anumită epocă, anumite repere spațiale, anumite caracteristici ale personajelor etc.; (b) la nivel lexical-semantic: * valorificarea alternativă/ complementară în stilul conversației curente și în cel familiar a cuvintelor/expresiilor cu sens propriu și cu sens figurat vs. predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o anumită epocă, anumite repere spațiale, anumite caracteristici ale personajelor etc.; (b) la nivel lexical-semantic: * valorificarea alternativă/ complementară în stilul conversației curente și în cel familiar a cuvintelor/expresiilor cu sens propriu și cu sens figurat vs. predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și a termenilor de specialitate); * folosirea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și a termenilor de specialitate); * folosirea diminutivelor (în stilul conversației familiare și în stilul beletristic oral); * valorificarea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și a termenilor de specialitate); * folosirea diminutivelor (în stilul conversației familiare și în stilul beletristic oral); * valorificarea de cuvinte compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și a termenilor de specialitate); * folosirea diminutivelor (în stilul conversației familiare și în stilul beletristic oral); * valorificarea de cuvinte compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte chiar create prin compunere prin alăturare cu sau fără cratimă de exemplu, numele personajelor din basmele populare (Statu-Palmă-Barbă-Cot, Făt-Frumos etc.); * predilecția
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în stilul beletristic oral); * valorificarea de cuvinte compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte chiar create prin compunere prin alăturare cu sau fără cratimă de exemplu, numele personajelor din basmele populare (Statu-Palmă-Barbă-Cot, Făt-Frumos etc.); * predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru cuvinte derivate cu prefixe neologice; (c) la nivel morfologic: * predilecția, în stilul conversației curente și în cel familiar, pentru forme adresative de tipul tu, fată, iubita, mata, matale, nea + prenume, dom'/ don' + nume/ prenume etc. (în cazul conversației
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unele cuvinte chiar create prin compunere prin alăturare cu sau fără cratimă de exemplu, numele personajelor din basmele populare (Statu-Palmă-Barbă-Cot, Făt-Frumos etc.); * predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru cuvinte derivate cu prefixe neologice; (c) la nivel morfologic: * predilecția, în stilul conversației curente și în cel familiar, pentru forme adresative de tipul tu, fată, iubita, mata, matale, nea + prenume, dom'/ don' + nume/ prenume etc. (în cazul conversației curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversației oficiale, pentru cuvinte derivate cu prefixe neologice; (c) la nivel morfologic: * predilecția, în stilul conversației curente și în cel familiar, pentru forme adresative de tipul tu, fată, iubita, mata, matale, nea + prenume, dom'/ don' + nume/ prenume etc. (în cazul conversației curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fată, iubita, mata, matale, nea + prenume, dom'/ don' + nume/ prenume etc. (în cazul conversației curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic oral, cu rol stilistic, a unor arhaisme, regionalisme morfologice; * folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]