11,041 matches
-
Tabu, SuperBebe, Idei în Dialog, 24Fun, Jadore, Psihologia Azi, Aventuri la Pescuit, ziarele Cotidianul și Business Standard, televiziunile Realitatea TV, Money Channel TV, Telesport, Romantica și agenția de presă NewsIn. Începând din 2009, criza a atins multe dintre componentele grupului. Cotidienele Business Standard și Cotidianul s-au închis în versiunea tipărită în decembrie 2009. Cațavencu SA, compania care desfășura o parte din operațiunile de print, a intrat în faliment în iulie 2010. În 2012, trustul Realitatea-Cațavencu cuprinde televiziunile Realitatea TV și
Sorin Ovidiu Vântu () [Corola-website/Science/312276_a_313605]
-
Dialog, 24Fun, Jadore, Psihologia Azi, Aventuri la Pescuit, ziarele Cotidianul și Business Standard, televiziunile Realitatea TV, Money Channel TV, Telesport, Romantica și agenția de presă NewsIn. Începând din 2009, criza a atins multe dintre componentele grupului. Cotidienele Business Standard și Cotidianul s-au închis în versiunea tipărită în decembrie 2009. Cațavencu SA, compania care desfășura o parte din operațiunile de print, a intrat în faliment în iulie 2010. În 2012, trustul Realitatea-Cațavencu cuprinde televiziunile Realitatea TV și Money Channel, precum și radioul
Sorin Ovidiu Vântu () [Corola-website/Science/312276_a_313605]
-
2009. Cațavencu SA, compania care desfășura o parte din operațiunile de print, a intrat în faliment în iulie 2010. În 2012, trustul Realitatea-Cațavencu cuprinde televiziunile Realitatea TV și Money Channel, precum și radioul Guerrilla, restul fiind fie închise (Realitatea FM, Alpha, Cotidianul, Business Standard, NewsIn), fie vândute (Academia Cațavencu, Tabu, Superbebe, Aventuri la Pescuit). Alte interese ale omului de afaceri sunt neclare, acesta preferând să își conducă afacerile prin interpuși, cu ajutorul off-shore-urilor aflate în Cipru și a unor oameni de afaceri din
Sorin Ovidiu Vântu () [Corola-website/Science/312276_a_313605]
-
(în ) a fost un cotidian central de limba germană, finanțat de stat, care a apărut în România în perioada 1949-1992, fiind destinat minorității germane din România. Editarea ziarului "" a fost inițiată în 1949 de Comitetul Antifascist German ; . Primul număr a apărut în 13 martie 1949
Neuer Weg () [Corola-website/Science/311524_a_312853]
-
Primul Război Mondial, unde a fost rănit și decorat. După ce s-a mutat cu părinții la București, a studiat la liceul „Gheorghe Lazăr”. A urmat apoi Facultatea de Drept din București, obținând licența în 1934. În 1930 a debutat la cotidianul, devenit apoi săptămânal „Facla” apoi, în 1933 a devenit redactor al ziarelor „Dimineața”, „Adevărul” și săptămânalul „Cuvântul Liber”. La doar 24 de ani, în 1932, a publicat eseul "Eminescu. Încercare critică", ce i-a atras atenția lui George Călinescu care
Lucian Boz () [Corola-website/Science/311543_a_312872]
-
12 persoane, între care și soții Boz. Deși era evreu, fiind cetățean român Lucian Boz a fost salvat de la moarte în 1944 prin intervenția Legației române de la Paris. Întors în țară după 1944 a creat, în asociație cu Martin Econom, cotidianul în limbă franceză „L’Information Internationale”, și a devenit redactor al cotidianului „Finanțe și Industrie”. În 1946 a părăsit România și s-a stabilit la Paris, unde a colaborat ocazional la „Le Monde”. În 1947 a fost trimis în țară
Lucian Boz () [Corola-website/Science/311543_a_312872]
-
român Lucian Boz a fost salvat de la moarte în 1944 prin intervenția Legației române de la Paris. Întors în țară după 1944 a creat, în asociație cu Martin Econom, cotidianul în limbă franceză „L’Information Internationale”, și a devenit redactor al cotidianului „Finanțe și Industrie”. În 1946 a părăsit România și s-a stabilit la Paris, unde a colaborat ocazional la „Le Monde”. În 1947 a fost trimis în țară pentru a face un reportaj în regiunile bântuite de secetă. A fost
Lucian Boz () [Corola-website/Science/311543_a_312872]
-
în circumstanțele începutului secolului al XX-lea să se odihnească în pace și transmitem condoleanțele noastre nepoților lor”. Informarea liberă și obiectivă pe acest subiect nu este posibilă în Turcia. Astfel, atunci când scriitorul Orhan Pamuk a declarat în 2005 unui cotidian elvețian, că „un milion de armeni și treizeci de mii de kurzi au fost uciși în Turcia”, un sub-prefect din Sütçüler (regiune din Isparta, în sud-vestul țării), a ordonat distrugerea tuturor cărților acestuia. La 16 decembrie 2005, pe numele lui
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
STS, Tudor Tănase a fost înaintat la gradul de general de divizie (în rezervă) la 1 decembrie 2002 și apoi la cel de general-locotenent cu trei stele, grad cu care a fost rechemat în activitate la 14 decembrie 2004 . În cotidianele "România liberă" din 22 decembrie 2004 și "Ziua" din 31 mai 2005, au fost publicate anchete de presă documentate, în care a fost acuzat, împreună cu adjuncții săi, generalul Ion Tudosie și generalul Alexandru Grumaz, de grave nereguli în gestionarea bugetului
Tudor Tănase () [Corola-website/Science/311614_a_312943]
-
generat controverse cu privire la autenticitatea acestora, dat fiind că activitatea de secretar de stat, profesor universitar, președinte și membru a numeroase organizații nonguvernamentale, nu îi permitea, din punct de vedere fizic, să dispună de timpul necesar pentru scrierea sau coordonarea lucrărilor Cotidianul 10 Iunie 2007, Șefii Internelor se întrec cu Sadoveanu în cărți Pavel Abraham a fost cercetat pentru complicitate la dare de mită, în dosarul interlopului Fane Căpățâna. Pavel Abraham a primit neînceperea urmăririi penale în ancheta care îl viza pe
Pavel Abraham () [Corola-website/Science/311669_a_312998]
-
un mod aparte. Ei intră în sălile noastre împreună cu lumea lor fascinantă, inocentă, de aleasă moralitate. Vin nu doar să solicite o lucrare de specialitate. Se interesează de problemele bibliotecii, de dificultățile activității noastre, de ceea ce numim de obicei, concretul cotidian. Fac acest lucru cu toată sinceritatea, simplu, dintr-o convingere nestrămutată ca ―știința nu poate exista fără bibliotecă‖ (S. Moscalenco), că biblioteca nu este doar localul unde, vorba filozofului, morții trăiesc și muții vorbesc. Aici activează oameni vii de care
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
1971 a fost exmatriculat pentru încercarea de trecere frauduloasă a frontierei, absolvind liceul de Filologie-Istorie din Timișoara abia în 1978. A fost membru activ al Cenaclului literar "Pavel Dan" al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara și fondator al Cotidianului Timișoara și al Societății Timișoara, totodată participant, ca lider, la Revoluția din Decembrie 1989. Debutează în literatură în 1976, cu versuri, în revista "Forum studențesc" și colaborează, mai apoi, regulat, la reviste precum "Orizont", "Amfiteatru", “Echinox", “Luceafărul”. A murit în
Ion Monoran () [Corola-website/Science/311126_a_312455]
-
1991, devine fondatorul și directorul Editurii Teșu din București, unde editează cărți cu subiecte legate de iudaism, evrei și Israel. În paralel, a fost și corespondent pentru Israel și Orientul Mijlociu al ziarelor românești „Evenimentul zilei", „Național", „România Liberă", „Cronica Română", „Cotidianul", „Independent", "Ziua" și al televiziunilor "Prima TV" și "Realitatea TV".
Teșu Solomovici () [Corola-website/Science/311189_a_312518]
-
și transnaționale cu cărți, studii și eseuri publicate în spații de limba română, franceză sau engleză. A fost un fin cunoscător de limba franceză și italiană, dar și vorbitor fluent de engleză, rusă și spaniolă. A traversat diverse ocupații în cotidianul național: S-a pensionat în 1986, cu gradul II de invaliditate. De-a lungul anilor, a fost cooptat ca membru în diferite societăți culturale din țară sau străinătate: a realizat ediții critice comentate cu aplomb și probitate ale operelor lui
Constantin Crișan () [Corola-website/Science/311258_a_312587]
-
Alimăneșteanu. Ulterior au mai fost cooptați Mihail Fărcășanu, Paul Zotta și Ion Zurăscu. Gruparea era un cenaclu în care se discutau atât probleme politice, cât și probleme de cultură, în special de literatură. Imediat după 23 august 1944 este reînființat cotidianul "Viitorul", organul Partidului Național Liberal (interzis din 1938, mai întâi de Carol al II-lea, apoi de Antonescu), iar Mihai Fărcășanu devine directorul ziarului. Prin editorialele pe care le scrie, face din acest ziar o tribună de luptă pentru apărarea
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
bine tratate și răsplătite în acest interval cu daruri de preț. În orice caz, Sylvia Bernescu a fost convinsă să scrie un roman foileton inspirat de această aventură, "În ghearele lui Terente". Prima parte a romanului a fost publicată în cotidianul "„Dimineața”", la data de 28 octombrie 1924. Ca urmare a faptelor și vieții aventuroase ale lui Vasali s-a născut o „isterie Terente”. Astfel, au aparut ciorapi de damă, chiloți și pălării „marca” Terente. Isprăvile amoroase ale banditului au trecut
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
s-a născut o „isterie Terente”. Astfel, au aparut ciorapi de damă, chiloți și pălării „marca” Terente. Isprăvile amoroase ale banditului au trecut granița, foiletonul Sylviei Bernescu fiind citit mai cu seamă la Paris, unde detronează romanele lui Panait Istrati. Cotidiane de prestigiu, ca "Daily Express" (Marea Britanie), "Corriere della Sera" (Italia), "Neue Freie Press" (Austria) și altele din Franța și Ungaria au trimis reporteri speciali la Brăila în căutarea lui Terente. În țară, au scris despre Terente ziarele "Cuvântul" și "Curentul
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
din traducerea directă a termenului "ochiul din coș" - având sensul multitudinilor de găuri produse când se împletește un coș. Există o teorie conform căreia acești "ochi" au menirea de a ne proteja, prin observarea spiritelor rele ce ne înconjoară în cotidian. „Kagome” este de asemenea numele unei figuri ce are forma de stea sau chiar a unei hexagrame (element decorativ des întâlnit în templele Shinto); în anime, mama lui Kagome afirmă că a botezat-o după lumină care a văzut-o
Kagome Higurashi () [Corola-website/Science/311915_a_313244]
-
invitați adesea dirijori și soliști veniți să concureze la Filarmonică sau la Orchestra Radio. A fost în repetate rânduri invitat la George Enescu, singur sau alături de prietenii săi. Liviu Rebreanu îl invită personal în 1942 să colaboreze la noul său cotidian "Viața" și tot atunci revine la Sibiu, ca asistent la Catedra de Biochimie. Consiliul Facultății de Medicină îi aprobă intrarea în anul II la medicină, sub rezerva a două examene de diferență. În 1945 se constituie "Cercul literar din Sibiu
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
Ovidiu Vântu (proprietarul Realitatea Media), acționar majoritar al postului Radio Total, trustul mai este asociat și cu postul Gold FM, noua denumire a postului Total, ce și-a încheiat emisia, după 15 ani de emisie neîntreruptă. Trustul mai deține și cotidianul de afaceri Business Standard și revista economică săptamânală Money Express. În anul 2010, grupul s-a extins la Chișinău, prin lansarea postului de televiziune Publika TV, și în Franța, prin intermediul rețelei de digital singage "Monopoly Media". Portofoliul grupului cuprinde următoarele
Realitatea-Cațavencu () [Corola-website/Science/312310_a_313639]
-
În ianuarie 2007, grupul a preluat revista economică "Bilanț", revista de shopping J'Adore, Psihologia Azi, și publicația online dedicată industriei media IQads. În aprilie 2007, a fost lansată revista financiară Money Express, iar în mai 2007 a fost lansat cotidianul de afaceri Business Standard, care și-a încetat apariția tipărită la 1 ianuarie 2010. La data de 1 noiembrie 2007 a fost lansat postul de radio Realitatea FM, cu emisie în București, Sibiu, Cluj-Napoca, Sulina și Focșani. A fost relansat
Realitatea-Cațavencu () [Corola-website/Science/312310_a_313639]
-
ajuns în Top 10 în țări ca Irlanda, Franța, Suedia, Norvegia, Germania, Austria, Australia, Noua Zeelandă, Olanda, Elveția, Japonia și România. Se zvonește că anul acesta băieții se vor reuni și vor merge într-un turneu în Marea Britanie, în jurul Crăciunului, așa cum cotidianul The Sun a anunțat în ediția sa din 13 iunie 2008. Însă Simon a negat recent totul, declarând că "toate zvonurile astea despre reunirea noastră au început sa devină plictisitoare". Ideea de a crea o trupă a venit din partea lui
Blue () [Corola-website/Science/312861_a_314190]
-
România începând din anul 1990. A lucrat ca proiectant principal la Arpechim Pitești (1972-1989). A fondat la Pitești revista "RA" (1981, cinci numere), iar după ’89 revista de cultură "Solstițiu" (ianuarie 1990, împreună cu câțiva prieteni), "Săgetătorul", suplimentul literar săptămânal al cotidianului „"Argeșul"” (ianuarie 1997), revista "Cafeneaua literară" (ianuarie 2003), editată de Centrul Cultural Pitești, pe care o conduce. A fost directorul Societății literare, suplimentul cotidianului „Societatea argeșeană” (2004-2006). Din 1999 lucrează, ca redactor presă, la Centrul Cultural Pitești. Între anii 1965-1985
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
după ’89 revista de cultură "Solstițiu" (ianuarie 1990, împreună cu câțiva prieteni), "Săgetătorul", suplimentul literar săptămânal al cotidianului „"Argeșul"” (ianuarie 1997), revista "Cafeneaua literară" (ianuarie 2003), editată de Centrul Cultural Pitești, pe care o conduce. A fost directorul Societății literare, suplimentul cotidianului „Societatea argeșeană” (2004-2006). Din 1999 lucrează, ca redactor presă, la Centrul Cultural Pitești. Între anii 1965-1985 a participat, sporadic, la ședințele Cenaclului literar "Liviu Rebreanu" al Casei de Cultură Pitești, iar în perioada 1965-1972 la ședințele Cenaclului literar "Albaștri" al
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
Pitești, 2008; Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 9/2008; Vasile Dan, în Arca, nr. 10-11-12/2008; Dumitru Buda, în Vatra, nr. 11-12/2008; Diana Cantacuz, în Discobolul¸ nr. 10-11-12/2008; Viorel Nistor, în Tribuna, nr. 135/2008; Alina Purcaru, în Cotidianul, 4 sept. 2008; Oana Cătălina Ninu, în Observator cultural, nr. 443/2008; Smaranda Ștefanovici, Cristiana Lăpușan, în Studia Universitatis ”Petru Maior”, Seria Philologia, nr. 8/2009; Nagy Imola Katalin, în Familia, nr. 11-12/2009; Dumitru Chioaru, în Ramuri, nr. 11
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]