11,051 matches
-
mare recunoștință pe care o poți dori de la unii oameni e să nu-ți fie recunoscători.” (N. Iorga) Ne onorează, desigur, acea recunoștință care dovedește că cel pe care l-am ajutat a știut să se folosească Într-un mod demn de ajutorul primit. * „Voiești să cunoști lucrurile?, privește-le de aproape. Vrei să-ți placă?, privește-le de departe.” (I.L. Caragiale) „Interesul”, cu cît este mai puternic, cu atît stimulează cunoașterea și, implicit, ne apropie de specificul/de esența unui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ne-au creat o bună impresie la Început, pot ascunde un caracter ipocrit, care apoi să ne dezamăgească. Din fericire, este frecventă și situația inversă: sub o ținută modestă și un comportament mai voluntar (mai neconformist) să descoperim un caracter demn. Se impune, prin urmare, ca În cunoaștere să fim cît mai detașați, mai desprinși de presupuneri și de prejudecăți. * „Cine săvîrșește «nedreptateaă este mai nenorocit decît acela Împotriva căruia este săvîrșită.” (Democrit) Cu condiția evidentă ca cel nedrept să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
al existenței decît de cel moral, că ne este mai plăcut să elaborăm strategii de obținere a succesului În afaceri, decît să apreciem felul În care, de exemplu, „bunătatea”, „bunul-simț” sau „adevărul” pot să facă dintr-o existență umană una demnă și frumoasă. * „Toate lucrurile pot fi Înnobilate prin iubire.” (J. Ruskin) Așa se Întîmplă, de exemplu, atunci cînd facem ca suferințele noastre să slujească fericirii altora; Într-o astfel de Împrejurare, suferințele noastre ajungem să nu le mai resimțim ca
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
am trăit c-o zi mai mult decît ar fi trebuit.” (Laberius) SÎnt, Într-adevăr, situații cînd reputația Întregii vieți este dată de ultima scenă a existenței trăite: ex. unii Își salvează o viață mediocră sau ticăloșită printr-o moarte demnă; alții, dimpotrivă, Își compromit o viață de strădanii printr-un mod laș sau josnic de Întîmpinare a „morții”. * „Pentru Lev Tolstoi, secretul sporirii binelui vieții este munca lăuntrică a fiecăruia, este lucrul oamenilor asupra lor Înșiși, pentru o maturizare continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
asemănătoare. Este adevărat Însă că „puterea” și „infatuarea” pervertesc atitudinea: „Este cusurul acelora care pot mult, de a fi Încredințați că pot face totul” (J.W. Goethe). * „Am rîvni mai puțin stima oamenilor, dacă am fi mai siguri că sîntem demni de ea”. (Vauvenargues). Este evident că stima celorlalți trebuie să decurgă din meritul nostru: „De regulă, este mai bine să meriți cinstea fără să o capeți, decît să te bucuri de ea fără să o meriți” (H. Twain). * „Cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mijloacele sînt permise.” (Busembaum) Condiția etică a omului ne pretinde ca un scop nobil să nu-l compromitem prin folosirea, În realizarea lui, a unor mijloace degradante, și invers: un scop josnic să nu-l acoperim prin folosirea unor mijloace demne. * „Dacă Îmi voi păstra un bun renume, voi fi destul de bogat.” (Plaut) Bogățiile materiale, comparativ cu cele spirituale, sînt efemere. Este revelatoare, În acest sens, cugetarea lui M Eminescu: „Am Înțeles că un om poate avea totul neavînd nimic, și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fost un „erou civilizator”, care nu a ezitat să-și riște viața pentru a-i ridica pe oameni pe trepte superioare de cunoaștere și de civilizație, transformîndu-i astfel din ființe ignorante și resemnate În fața atotputerniciei și abuzurilor zeilor În ființe demne și iscoditoare, animate de dorința de a cerceta și descoperi lucruri noi despre fenomenele naturale, despre ei Înșiși și despre existența lor În lume. * „Mulți oameni sînt cinstiți din orgoliu.” (Francesco Orestano) SÎnt, Într-adevăr, oameni la care lucrurile se
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ai din dorințe.” (Epicur) „Mai presus de realizarea tuturor dorințelor este renunțarea la ele.” („Mahăbhărata”) „Dacă vrei să fii fericit, roagă pe zei să nu ți se realizeze ceva din cele dorite.” (L.A. Seneca) Recomandările acestea, cu aspect paradoxal, sînt demne de reținut, deoarece este știut că „dorințele” au o psihologie a lor, care este greu de stăpînit, periculozitatea lor constă În faptul că, pe măsura ce le satisfaci, te prind tot mai mult În jocul lor prin promisiunile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vieții omenești este direct proporțional cu iubirea dintre oameni.” (Lev N. Tolstoi) Desigur, e foarte important să știm nu doar ce nu trebuie să facem, pentru a deveni răi, ci și ceea ce ar trebui să facem pentru a ne simți demni de a Întări legăturile dintre noi: „Iată ce aș vrea să le spun copiilor: știți cu toții că Hristos a avut un ucenic iubit, Ioan. Ioan acesta a trăit mult și, la adînci bătrîneți, cînd abia se mișca și abia mai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Ludovic al XIII-lea, însă cum Ludovic al XIV-lea, în vârstă de cinci ani era incapabil să conducă, regența a fost preluată de Ana de Austria, Mazarin devenind tutorele regelui și coregent. Mazarin s-a dovedit a fi un demn discipol al lui Richelieu, continuând politica anti habsburgică a acestuia, fiind deosebit de agresiv în politica externă și punând bazele politicii expansioniste a viitorului„Rege Soare“. Datorită eforturile susținute ale celor doi cardinali, Franța a avut un cuvânt greu de spus
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mulțime care a urlat, care a strigat și care a amenințat dincolo de porți, aflată acum în camera suveranului a devenit calmă, respectuoasă, tăcută. Însăși regina a oficiat. Stătea lângă perna fiului său, frumoasă, cu o grație regală. Palidă, calmă și demnă, ca și cum ar fi îndeplinit un ceremonial al curții obișnuit, a adunat faldurile draperiei de catifea și a arătat poporului pe tânărul lor suveran, în toată splendoarea tinereții, aparent dormind adânc.“ (trad. n.) Același autor spune că acea procesiune de privitori
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe fundații de aur..../ O monarh născut, mare zi a Soarelui,/Orașul al cărui nume il veți ridica/Și prin care veți merge plin de fast printre cele douăsprezece semne (zodiacale, n.n.) Și se afla frumoasele ziduri, de care sunt demne razele voastre.“ Aceeași temă astrologică se regăsește pe un medalion oferit regelui de către ducele d'Aumont. Descrierea acestuia a fost realizată în 1701 de către Academia Regală:„Medalionul oferit regelui este un talisman, sau o imagine dedicată unui anumit horoscop, și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
observator al personajelor și întâmplărilor din primii ani de domnie ai lui Ludovic al XIV-lea. Tot din aceasta lucrare aflăm cum, după arestarea lui Fouquet, Ludovic nu s-a mulțumit numai să-l priveze de libertate. Cu un sarcasm demn de un zeu ofensat, a cărui putere și eleganță era detronată de un muritor, regele a dat ordin ca pavajul negru și alb din curtea castelului Vaux să fie trimis la Luvru, zeci de castani uriași au fost dezrădăcinați și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
prezentat pe amândouă regelui, pentru a alege pe cel care îi va plăcea mai mult[...] Regele s-a uitat cu mare atenție la amândouă, urmărind să dea un răspuns solicitării domnului Colbert: care plan îl va considera mai frumos și demn de a fi executat. Domnul Colbert a spus, că dacă ar fi el stăpânul, ar alege planul care nu are galerie - colonadă -. Acel desen era cel realizat de către domnul Le Vau, alegere care m-a surprins. Dar imediat ce a exprimat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Admirabilele clădiri și grădini de povești cu toate ornamentele imaginabile și cu spectacolele încântătoare reprezintă pentru ochiul spectatorului obiecte atât de abundente și bogate, încât într-adevăr uimesc pe oricine. Dintre aceste lucrări, nu este nimic mai admirabil și mai demn de laudă decât Grădina Regală de la Versailles, și, în ea, Labirintul. Alte reprezentări sunt admirate într-un mod obișnuit, deoarece satisfac ochiul, însă aceasta nu numai că este o încântare pentru ochi, dar, în plus, instruiește și edifică. Acest Labirint
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
muncitorilor. Criticii de artă oscilează între a cataloga acest monument drept visul unui megaloman devenit realitate, sau o bijuterie a talentului creator al poporului francez. Imbert de Saint-Amand scrie:„este o relație intimă între rege și castelul său. Idolul este demn de templu, templul este demn de idol. întotdeauna în monumente există ceva imaterial, ceva moral despre care se poate vorbi și el își extrag poezia din impresiile pe care le stârnesc. Pentru o catedrală, este conceptul de Dumnezeu. Pentru Versailles
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
între a cataloga acest monument drept visul unui megaloman devenit realitate, sau o bijuterie a talentului creator al poporului francez. Imbert de Saint-Amand scrie:„este o relație intimă între rege și castelul său. Idolul este demn de templu, templul este demn de idol. întotdeauna în monumente există ceva imaterial, ceva moral despre care se poate vorbi și el își extrag poezia din impresiile pe care le stârnesc. Pentru o catedrală, este conceptul de Dumnezeu. Pentru Versailles, este conceptul de Rege. Mitologia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la scurt timp de o boală a anusului, boală care, în acea perioadă, era foarte răspândită.“ Prin urmare, pamfletele apocrife care înfierau relația dintre cardinal și Regină nu erau justificate. Indiferent de realitate, Ana și Mazarin au păstrat o discreție demnă privind o posibilă relație, fie ea și platonică. Tindem să credem că a existat totuși o legătură, datorită corespondenței dintre cei doi în care foloseau un cod secret. în acest cod numele„Ana“ era reprezentat de numerele cincisprezece sau douăzeci
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aceste scrisori nu este dezamăgit de faptul că ele au văzut lumina tiparului, ci doar trist pentru că, în zelul lor de a le publica, prietenii săi nu i-au mai acordat timpul necesar de a le ajusta pentru a fi demne de ochii publicului cititor. Cu toate acestea, el înțelege graba prietenilor săi dragi de a le publica, explicată prin dorința de a descreți frunțile cititorilor, atât de afectați de acele timpuri triste, în care erau martori doar la revolte. Este
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
trebuie să ne rugăm. Personajele biblice din parabole au venit la Domnul Hristos cu inima înfrântă și smerită. Prin starea lor de pocăință au învins întunericul păcatului și urmările lui în viața duhovnicească a omului. Ele au rămas pilde vii, demne de urmat de fiecare creștin în împrejurările tulburi și decadente ale vieții. Cei chemați au răspuns cu toată credința sufletului la Cuvântul Evangheliei. Primul exmplu care ne arată cum trebuie să ne rugăm este pilda vameșului și a fariseului. Sf.
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în acest sens, proorocul zice: „înainte de a mă chema eu voi răspunde, și în vreme ce ei încă vorbesc, eu voi auzi”. Din omul păcătos, din Zaheu vameșul, izbucnește biruitor un om nou. Pentru aceasta, este și rămâne pentru noi un model demn de urmat. Să luăm aminte la treptele urmate de Zaheu, pentru că una este actul de pocăință și altceva faptele pocăinței. Adevărata pocăință este recunoașterea păcatului, mărturisirea lui cu căință și hotărârea de a nu mai păcătui. Cel ce face acestea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dăruirea și jerfa sa iubitoare. De aceea, mama trebuie să întruchipeze dăruirea, viața morală ca rod al rugăciunii, spiritul creator, dragostea, bunătatea și puterea de jertfă. Toate aceste calități rezultă din iubirea smerită și jertfelnică. Trebuie să fie în toate demnă, dreaptă, cinstită, înțelegătoare, plină de pasiune pentru tot ceea ce face. Mama este o persoană caldă, iubitoare, credincioasă, o ființă sensibilă, generoasă și plină de răspundere în fața lui Dumnezeu și a societății. Cât sunt de adevărate spusele unui înțelept: „Dați-mi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ei de cel viclean.... Sfințește- i pe ei întru adevărul Tău...”. Dar Iisus se roagă și „pentru cei care vor crede în El prin cuvântul lor”. Iar pentru Apostolul Petru se roagă „ca să nu se micșoreze credința lui”. Un exemplu demn de luat în seamă și de urmat este rugăciunea Mântuitorului pentru vrăjmașii Lui: „Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac.”. Apostolul Pavel se adresează astfel creștinilor din Roma: „vă îndemn, fraților, pentru Domnul Iisus Hristos și pentru iubirea Duhului Sfânt
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
grațiere către rege. Neînduplecat, monarhul Îi refuză iertarea. Înainte chiar de execuție, sosește telegrama expediată de la palat. Uzând de formulele comprimate sintactic ale telegramei, mesajul regal sună astfel: EXECUTAT. NU GRAȚIAT! Recepționând mesajul, funcționarul de la poștă, cuprins de sentimente umanitare demne de veacul XX, Își permite o minimă intervenție grafică, mutând punctul după NU. Depeșa sună acum altfel: EXECUTAT NU. GRAȚIAT! (Funeriu, 1995, p. 229). Într-un articol din Făclia Ardealului (nr. 1527, 22 august 1951, p. 6), care apărea la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
croșete”, parantezele drepte au fost utilizate În timpul regimului comunist pentru a marca un cuvânt sau un pasaj eliminate de cenzură. Ulterior, acest lucru nu s-a mai făcut, astfel că multe texte tipărite În acea perioadă nu mai reprezintă documente demne de Încredere, tocmai datorită acestui fapt. 5.10. Punctele de suspensie Punctele de suspensie arată o pauză mare În cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propoziții sau al unei fraze, ci indică, În general, o
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]