11,261 matches
-
regimului comunist s-a desfășurat până la căderea sistemului în 1989. Deși cu mai puține crime 2, cea de-a doua perioadă a comunismului, a creat un climat de frică 3 permanentă (Deletant, 2001; Bartosek, 1999), având încă și azi profunde ecouri în psihicul și comportamentele românilor. Partidul Comunist Român, care s-a instaurat în mod ilegal și s-a impus prin crimă (raportul Tismăneanu), aducea în 1944-1945, pentru marea majoritate pauperă a societății românești, o speranță de mai bine. Gradul ridicat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu mai poate veni în întâmpinarea nevoilor emoționale ale copilului și nici măcar nu va putea avea manifestări constante, predictabile, față de care copilul să-și poată construi o strategie comportamentală, un tip de atașament clar. Emoțiile negative ale mamei au un ecou intens negativ în starea copilului. în cel de al doilea an de viață a copilului, din punct de vedere cognitiv, se structurează relația cauză-efect și se dezvoltă gândirea simbolică. Expresiile emoționale negative ale celor dragi induce copilului stări de indispoziție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
raționali, și când ar cunoaște-o Dumnealui așa cum o scrie cutare și cutare, i-ar vedea capacitatea". Adică, în fața cantităților culturii maghiare, în fața capodoperelor Italiei, în fața prestigiului Franței, cultura română poate să contrapună o "capacitate". Ca să înfrunte deficitul repercutat în ecou, rostogolit într-o acumulare fără sfârșit a mai multor inferiorități, e suficient efortul câtorva "bărbați" de a scrie în românește. Ceea ce limba poate să facă, simpla ei "posibilitate" e opusă realizărilor efective și, culmea, cu speranță: valorile spontaneității pot să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se prelungesc prin diverse influențe până la capătul carierei criticului. Se pare că Heliade Rădulescu a preluat doctrina din scrierile unuia dintre discipolii lui Saint-Simon, Pierre Leroux, și-a reînnoit lecturile în preajma Revoluției de la 1848 și a fost sensibil la unele ecouri îndepărtate pe care le-a găsit la Lamartine și Victor Hugo. Dar nu filiațiile contează aici. Ideologia saint-simoniană e pentru secolul al XIX-lea mai mult decât un corpus de idei care călătoresc pe filiere identificabile, prin autori și prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a lungul anilor de studenție petrecuți împreună. Să vă redau poezia respectivă pentru că m-ar durea să se piardă (recită din memorie): Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea Din Iași și Suceava, din Neamț și Hotin Iar buciumu-și poartă ecou-n suspin, Căci astăzi, Ștefane, furată ți-i lancea. Ea strajă de veghe ți-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ Și știre, Stăpâne, ți-a dat în mormânt Să-asculți potolirea urgiei barbare. Dar hoarde vrăjmașe pornite-n
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
alții stă scăparea noastră. Politica de pe atunci avea un caracter extern, era vorba să ne apărăm neatinse granițele rămânând ca un lucru secundar gospodăria internă. ...Cu vremea scăpăm și de acest nelipsit amestec al străinilor, politica ia un caracter intern. Ecoul mișcărilor politice, sociale din Apus ajunge - fără îndoială destul de vag, și pe la noi. Se restabilesc la 1822 domniile pământene; întâmplarea face ca pe tronul Moldovei să se suie un Domn, ieșit dintr-o neînsemnată mlădiță boierească, Ioniță Sandu Sturza - democrat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Institutul European a acceptat în planul său o temă de mare sensibilitate pentru tradiția vieții bisericești din România și a culturii românești, al cărei produs este lucrarea de succes a domnului Iulian Ghercă Munteanu, care sperăm să găsească un puternic ecou în conștiințele contemporanilor noștri. Tuturor cititorilor acestei lucrări, binecuvântare, † Aurel PERCĂ Episcop auxiliar de Iași Prefață Cartea pe care o propune astăzi domnul Iulian Ghercă materializează teza dumnealui de doctorat în domeniul istoriei intitulată Presa catolică din România în prima
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catolică un factor particular în raport cu organizarea celorlalte biserici nu doar din punct de vedere ecleziologic, ci și din perspectiva concretă a existenței și administrării ei. O consecință a sporitei centralizări și ierarhizări a instituției Sfântului Scaun a fost aceea că ecourile activității sale reverberează în toate colțurile lumii 49. Mass-media în general și presa în special constituie una din modalitățile moderne de a răspândi viziunea, valorile și mesajul creștin, dar și de a răspunde criticilor care s-au adus Bisericii. Folosirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ea a fost prelungită pe durata unui an întreg, până în mai 1937, deși inițial trebuia să se închidă în octombrie 1936, iar a doua dată hotărâtă fiind ianuarie 1937. Momentul închiderii acestei manifestații unice în lumea catolică și cu un ecou foarte puternic nu a fost întâmplător ales; el a coincis cu sărbătorirea vârstei de 80 de ani ai Sfântului Părinte Papa Pius XI, la 31 mai 1937868. Expoziția mondială a presei catolice a fost prezentată în diverse ziare din întreaga
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dezvoltare. Această situație a dezvăluit modul haotic de acțiune a ierarhilor din România în privința dezvoltării presei catolice și lipsa totală de unitate, care au dus la apariția unor publicații numai pe perioade scurte de timp (3-4 ani) și fără un ecou la nivelul întregii comunități catolice. Inițiativele au continuat să fie neunitare, fiind organizate în centre dispersate (ne referim la ritul unit, la comunitățile catolice etnice maghiare, la ordinele misionare și la clerul diecezan român). Arhiepiscopul Cisar i-a transmis monseniorului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
933. Apariția cotidianului Albina, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp (aproximativ 3 ani) în urma unor diverse discuții polemice între ierarhii din România și cu o intervenție directă (inclusiv financiară) a Vaticanului, a reprezentat o reușită, dar cu un ecou destul de limitat. El a dispărut foarte repede (în loc să se dezvolte), dar a arătat intenția Vaticanului de a încerca unificarea catolicismului din România prin presă și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unificare a populației României după 1918 în cadrul noului stat format, adică analizarea și explicarea legilor unificării: "Cea mai grea problemă, unificarea sufletească, vom căuta să o servim, făcând cunoscute diferitele ținuturi, care constituie azi România Mare și nedespărțită; făcându-ne ecoul tuturor glasurilor de bine, ca să ne cunoaștem, să ne știm prețui și să ne unim în sfânta alipire către patria mamă"948. S-au identificat și enumerat axele cele mai importante ale tematicii acestui ziar, precum și scopul său principal, ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a se asigura de implicarea tuturor în realizarea pregătirilor necesare participării la expoziție era menționată importanța acesteia și faptul că se organiza la Vatican în prezența Papei: Ne cerem scuze Excelenței voastre dacă pe lângă grijile ecleziastice și publicistice (ale căror ecouri onorabile au ajuns recent până aici) îndrăznim să o adăugăm și pe aceasta, dar hărnicia dvs. plină de zel pentru cauza catolică, binecunoscutul dvs atașament față de Sfântul Părinte ne asigură că nu am făcut apel în van la intervenția dvs.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
valoare diagnostică similară sau crescută față de biopsia realizată în timpul ERCP (acuratețe 75- 79% față de 33-58%) [14,26, 33, 37-39]. Plasarea unei proteze biliare are câteva inconveniente din punctul de vedere al evaluării EUS: poate induce modificări inflamatorii [4], pot apărea ecouri care să împiedice evaluarea corectă a stadiului tumoral, iar biopsierea tumorii din partea contralaterală poate fi dificilă. Din acest motiv este de preferat realizarea EUS-FNA înaintea plasării protezei biliare [3]. Prezența stenozelor biliare multiple și adenopatiilor benigne din colangita sclerozantă primitivă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
bilio-pancreatice rezecabile a fost de 2% [41]. Ecografia intraductală (IDUS) este preferabilă în special pentru stenozele proximale. Aspectul normal este de structură trilaminară, un strat extern al țesutului adipos subseros, un strat mediu al seroasei și un strat intern al ecoului de interfață. Aspectul colangiocarcinomului este de neregularitate a stratului extern sau intern, întreruperea structurii trilaminare, prezența de masă hipoecogenă sau a unei leziuni papilifere [3]. Dacă leziunea papiliferă este mai mare de 8 mm în diametru, chiar dacă structura trilaminară este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
în rezonanță cu celelalte, și de asemenea, fiecare întâlnire este ocazia de a încerca un alt mod de ospitalitate. Dacă aedul cântă aventurile lui Ulise, Homer le cântă la rândul său într-o operă admirabil construită care ea însăși, prin ecourile, formulele, repetițiile, variațiile sale pare alcătuită ca o muzică divină, o fugă cu variațiunile și reluările sale. Firul principal îl constituie, bineînțeles, convențiile scenei de ospitalitate 22. Prin scenă de ospitalitate, putem înțelege, așa cum o face Steve Reece, ceea ce se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu o ironie supremă, în așa fel încât se pune problema dacă Menalau nu cumva se laudă copiindu-l pe Ulise povestind întâmplări fantastice de adormit copii.) Nu putem să nu observăm subtila intertextualitate internă această intratextualitate care multiplică asocierile, ecourile, trimiterile în interior ale unei opere a cărei complexitate nu încetează să ne uimească și să ne încânte 67. Episodul cu Polifem, este o parodie cinică a scenei de ospitalitate în care descoperim perversiunile ospățului ritual, unde în loc le servească
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Fără farmece, fără vrăjitorii! Ci doar o frumoasă fecioară care așteptă un soț. Dar mai e și anticiparea întoarcerii lui Ulise în Itaca. Atunci când Nausica îl avertizează că feacienii sunt "ticăloși" (6.274)135 p. 113 I, e ca un ecou la ticăloșenia pretendenților din Itaca 136. Atitudinea feacienilor descrisă de Atena este exact cea a pretendenților care-l abordează grosolan pe Ulise și-l fac "cerșetor nepoftit". Forța lui Ulise pusă la încercare în Scheria se dovedește absolut superioară și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aceasta are vreo importanță, se întreabă Laurence DurrelL? Da, după el; există un sens profund, chiar dacă "nu trebuie probabil niciodată să înaintăm pe un teren sigur în acest joc de-a v-ați ascunselea clasic". Mica insulă este plină de ecouri și toți hoinarii sunt sensibili la aceasta. Fiindcă o insulă nu este niciodată nemișcată, tăcută, inertă. Orice insulă este vie. Cât despre Voltaire, el nu-și punea astfel de probleme, fiindcă pentru autorul Mondenului (1736), Itaca este acolo unde ești
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spune că sfântul Iulian merge în ajutorul Templierilor, deși se cunosc luptele îndârjite între Templieri și Ospitalieri)346, ca și în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
plasat într-un raport invers proporțional cu "găinile grase cât oile"382 care își face apariția dintr-un pateu, răspund desigur reprezentărilor unui Ev Mediu livresc dar aduce și unele amenințări, rejucând, la modul monstruos 383, nașterea și constituind un ecou pentru mama monstruoasă cu coarnele și coada ei. Locul ospitalității care ar trebui să fie castelul este de fapt un loc al lipsei. Prea plinul induce un vid. Multiplele atenții ce i se acordă copilului (desigur excesive de vreme ce el e
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
țară. La această vechime se adaugă dărăpănarea, singurătatea, adandonul. O bucată mare de tencuială a căzut; tufe de urzici și buruieni cresc printre dale. Casa este tăcută ("o liniște adâncă, funestă")428 și munții din jur par să constituie un ecou pentru această liniște: "Natura întreagă suferea unul din aceste curioase clipe de ezitare în care totul pare să se mențină într-un echilibru, totodată prețios și amenințător". Liniște absolută și funestă care răsună în aerul gol. Cadrul înconjurător contribuie la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
putere către el, făcu să să crape, să plesnească și să sară totul în bucăți, atât de tare încât zgomotul lemnului uscat și găunos dădu alarma și fu repercutat de la un capăt la celălalt al pădurii". În afară de acest efect de ecou, care pune în legătură locul și un altundeva, e vorba aici de refuzul ermitului de a acorda ospitalitate cavalerului. Ermitul trimite la figura secretului prin izolare și repliere de sine450, dar și la cea a santinelei (ermitul se metamorfozează în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
paralizia implicată de către forțele intelectuale dezvoltate (fruntea mare) în detrimentul altor facultăți (și în special instinctul) sau situația evreului oprimat precum și cea a unui vampir care se apleacă spre prada sa. Dar și mai mult este evocat Moise de Michelangelo (cu ecouri probabil dintr-o lectură de Freud)584. Puterea terifiantă a figurii în căutare de stăpânire trimite fără nici o îndoială la ideea de tată arhaic, a imaginii tatălui pe patul de moarte copleșit de propria sa greutate. Un alt "portret", fiindcă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
extreme ale unui aceluiași gen și a compune din aceste două extreme ale unui gen, din aceste două imagini plane, o imagine în relief" (Albert Thibaudet, Gustave Flaubert, 1947, pp. 89-91). 383 Pentru care sfârșitul textului "creștea, creștea" constituie un ecou. 384 *Trad. rom. cit., p. 55 (nota trad.). 385 În jos. Un întreg imaginar al verticalității structurează textul, verticalitate descendentă care va duce, printr-o răsturnare, la o verticalitate ascendentă. 386 *Trad. rom. cit., p. 55 (nota trad.). 387 *Trad
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]