11,537 matches
-
editoarea făcând corelaționări în întreaga poezie eminesciană. "În imaginarul creativ al poeziei notează Aurelia Rusu omul și codrul aparțin universului de semne devenite din natură, inseparabile de ea, cu distincția esențială că în mod simultan omul reunește cele două principii eterne: al naturii și al rațiunii". Comentariile sunt în general aplicate pe texte și arată cu prisosință ce înseamnă, de fapt, munca unui editor veritabil o profesiune care, din arealul nostru editorial actual a dispărut. Regretul de a constata o asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Junimea, 1987, 312 p. (Eminesciana; 45) * NECHITA, Vasile C. Meditații economice eminesciene. Iași: Junimea, 1989, 336 p. (Eminesciana; 46) * ȘTEFAN, I.M. Eminescu și universul științei: studiu. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Iași: Junimea, 1989, 160 p. (Eminesciana; 47) * POPA, George. Prezentul etern eminescian. Iași: Junimea, 1989, 287 p. (Eminesciana; 48) * DRĂGAN, Gheorghe. Poetică eminesciană. I. Temeiuri folclorice. Iași: Junimea, 1989, 204 p. (Eminesciana; 49) * STREINU, Vladimir. Eminescu. Ediție îngrijită, prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de băcăuani, să nu se spună că suntem găzdari, după care le-o tragem și constănțenilor, în compensație.” Argeșenii și-au început “recitalul” în ultima parte a primei reprize, când au oprit aiurea un atac băcăuan finalizat cu gol, arătând eternul “pași în fault”. Mai apoi, au trecut cu vederea o piedică grosolană pusă lui Sandu Iacob,la declanșarea unui contraatac. În repriza secundă, cei doi mameluci au continuat să fluiere anapoda, enervând pe absolut toată lumea, dictând eliminări aiuristice, oprind atacuri
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
musafir pe primarul municipiului, care le-a transmis că își dorește ca echipa să joace sâmbătă la Buzău. Vom vedea joi dupăamiază cât de mult. Altfel, atmosfera în sânul echipei e din ce în ce mai proastă, jucătorii fiind cu nervii la pământ din cauza eternelor amânări ale tranșării situației. 25 MARTIE S-a decis: FCM continuă în Liga a II-a ! E oficial, Consiliul local a hotărât să continue susținerea financiară a echipei-fanion a orașului Bacău. Conform Expunerii de motive, consilierii băcăuani au ajuns la
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cu 47, 29 metri. 13 MARTIE CN indoor juniori I: Aur pentru Scurtu și Baciu În această dimineață, la București, au debutat întrecerile Campionatelor Naționale de Atletism indoor pentru juniori I. Conform așteptărilor, Bacăul a obținut două titluri naționale prin eternii medaliați Lavinia Scurtu și George Baciu. Astfel, Lavinia Scurtu a izbutit să-și adjudece titlul național într-o manieră entuziasmantă, cu un nou record național, săritoarea legitimată la SCM Bacău și antrenată de Carmina Gorgan sărind 3,55 metri ! Deși
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
trebuie să fie recunoștința noastră cătră acea generațiune de patrioți care n-au cruțat nimic în lupta lor aprigă pentru a ajunge la împlinirea visului secular a cinci milioane de români. Și dacă este netăgăduit că li se datorește o eternă recunoștință, apoi trebuie să spun cu regret că puțină grabă a pus generațiunea noastră de a și-o manifesta. Cum este posibil ca Alexandru Lahovari care a găsit totul de-a gata și pe urma căruia n-a rămas nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
simțesc sufletul meu dus. Simțesc parcă a mea ființă că-i răpită-n armonia Sfântă ce mă împresoară, că atotputernicia Mă înalță, mă confundă cu minunile din ceri, Că văd firele ascunse care leagă sferi de sferi. Că-nțeleg legea eternă, aud iarba care crește, Zbor pe aripa luminei care lumea ocolește. Văd, simțesc și pricep toate, sorb a tainelor izvoare, De pe ochi-mi, de pe minte, vălul gros acum dispare. Iar în neatinsul centru celor mii și mii de stele, Văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
părete îmi vorbește duios din trecut, mă transportă cu gândul departe, departe, la acele clipe fericite din viață când eu și copiii mei ne simțeam în naivitatea noastră absorbiți de farmecul coloarelor care reproduceau pe pânză, după puterile noastre, marea, eterna și neimitabila natură. O! De ce-au zburat așa de iute clipele acele!... O MINCIUNĂ Dintre păcatele ce-am comis în tinerețe, două mi-au rămas și acum în memorie. Odată, am pierdut în cărți valoarea unui echipaj întreg, cai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe această față a mărei pe care îți fug ochii și gândul poți să mergi săptămâni, luni și ani fără să-i dai de sfârșit, să cutreieri pământul în toate direcțiunile, să treci prin toate latitudinele, prin toate climele, de la eterna vară a ecuatorului, la eterna iarnă a polurilor, singură această idee mă rătăcea, părea ceva peste fire, întrecea chiar fantasmagoria visului. Am auzit pe unii susținând că aspectul mării ar fi monoton, fiind totdeauna același. Din contra, în uniformitatea ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe care îți fug ochii și gândul poți să mergi săptămâni, luni și ani fără să-i dai de sfârșit, să cutreieri pământul în toate direcțiunile, să treci prin toate latitudinele, prin toate climele, de la eterna vară a ecuatorului, la eterna iarnă a polurilor, singură această idee mă rătăcea, părea ceva peste fire, întrecea chiar fantasmagoria visului. Am auzit pe unii susținând că aspectul mării ar fi monoton, fiind totdeauna același. Din contra, în uniformitatea ei aparentă, marea e infinit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
totul din cadrul lucrărei mele. Cataloagele și fotografiile din timpul acela sunt de față și amatorii nu au decât să le consulte. Eu unul eram setos să ies din cercul minunelor iscusinței omenești și să intru în acel mai larg și etern al minunelor naturei. Astfel, întovărășit de Iacob Negruzzi, am plecat într-o dimineață cu trenul Paris-Lyon-Méditerranée spre Șvițera, iar Leon Negruzzi s-a despărțit de noi trebuind să se ducă la Ems, ca să facă o cură. Șvițera, iată o țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
apoi a doua zi am trecut prin Moresl, Fresch, Münster, străbătând o țară nedescris de frumoasă, având pe rând în dreapta și în stânga vederea asupra celor mai mari piscuri: Wisshorn, Mont Rosse, Pleiskhorn, Diableret Aletschhorn, Finisteraarhorn, Oberaarhorn etc., toți acoperi și eternă zăpadă, înălțându-se care de care mai sus ca niște turnuri gigantice de cetăți aeriane. În sfârșit, după vreo șapte oare de călătorie prin această neasemanată panoramă, am ajuns în vîrful muntelui Furca, pe șoseaua artistic construită care face nenumărate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să iau condeiul în mână. Să nu râzi, iubite cetitor, când îți voi mărturisi de al început, fără încunjur, că simțirea aceea puternică care se anunță cu zgomotul furtunei, cum zice lord Byron, că patima aceea veche de când lumea, dar etern nouă, care se numește amoriul a fost [cea] care întăi și întăi m-a împins pe câmpul literilor unde mi-am rătăcit pașii tinereții și unde am întâlnit mulți spini și puțini trandafiri. Iată povestea încuscrirei mele cu arta. Eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zguduit ca atunci. Mi-a deșteptat parcă un șaselea simț, mi-a dat intuițiunea nemărginirei, mi-a întredeschis un colț de lumină asupra infinitului. Și, o, Doamne!... Câte și câte n-am mai simțit, n-am mai perceput din tainele eterne în acele momente de dulce legănare a sufletului, de aiurire a minței, de a doza vedere asupra unei a doua lumi, acelei dindărăptul lumei reale. Visam, treaz fiind, încât nu știu zău cum mă vor fi judecat tovarășii mei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
se mai ițește Încă vechea stâncă. Cele care n’au rezistat luptei nu se deosebesc cu nimic de un deal oarecare. Între semeața și stearpa stâncă de odinioară și blândul deal, e o singură deosebire: entropizarea; și o singură cauză: eterna mișcare a materiei, În forme fizice, chimice și biologice. Să nu credeți că astfel chinul stâncii a luat sfărșit! În scenă a intrat și omul. Ca cioban, agricultor ori miner. Căci multe dintre aceste recifuri au ajuns cariere de piatră
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
84 7.1. Școala activă 84 7.2. Concilierea pedagogiei sociale cu educația nouă; munca pe echipe 90 7.3. Progresivismul 93 7.4. Reacții față de "educația nouă" 97 8. TENDINȚE ÎN FILOSOFIA EDUCAȚIEI 100 8.1. Aspirația spre valorile "eterne" pedagogia culturii 100 8.2. O teorie spiritualistă asupra educației 104 9. AFIRMAREA UNEI TEORII PEDAGOGICE ÎNTEMEIATE PE IDEOLOGIA MARXISTĂ. CONSTITUIREA PEDAGOGIEI SOVIETICE 110 9.1. Pedagogia sovietică 110 10. PEDAGOGIA FASCISTĂ ȘI NAȚIONAL-SOCIALISTĂ 116 11. ȘCOALA ȘI PEDAGOGIA DIN
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
morale. Spre deosebire de Ém. Durkheim, care considera că formația morală a ființei umane trebuie să urmeze cerințele sociale diferite de la o epocă la alta, Foerster avea în vedere nu morala societății schimbătoare, ci valorile umane perene, sau, după expresia sa, "idealurile eterne ale sufletului". Aspectul esențial al educației morale în accepțiunea foersteriană îl constituia caracterul, iar voința considerată ca avînd de zece ori mai multă valoare decît știința era socotită ca elementul fundamental al acestuia. "A avea caracter" scria acest pedagog "înseamnă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
particularități individuale diferite. Și totuși, dacă ne gîndim că o anumită orientare a educației noi a sfîrșit în nondirectivism, nu putem să nu privim "părerile" lui Alain ca un avertisment... 8 TENDINȚE ÎN FILOSOFIA EDUCAȚIEI 8.1. Aspirația spre valorile "eterne" pedagogia culturii Într-o perioadă în care aproape toate marile tendințe politice și filosofice căutau să-și elaboreze teorii proprii asupra educației, pentru ca tînăra generație să fie crescută în spiritul ideilor pe care ele le promovau idei noi, dintre care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ascunse, stimulează manifestarea pulsiunilor, pasiunilor și a sentimentelor. La vîrsta pubertății forțele astrale pregătesc apariția Eului, în cursul celei de-a treia perioade de șapte ani. Devenirea ființei umane este marcată și de procesul reîncarnării, proces prin care eul spiritual etern pune, îndată după pubertate, în întregime stăpînire pe noul său corp. Conceptele de evoluție și personalitate sînt cele două chei de boltă ale antropologiei pedagogice a lui Steiner (9, p. 114). Conceptul de personalitate se opune aceluia întemeiat pe cercetările
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se devota binelui, adevărului, frumosului și de a crea valori culturale. Așadar, în conceptul de personalitate culturală era inclus și acela de personalitate morală. Reamintindu-ne că în concepția acestui curent pedagogic valorile culturii adevărul, binele, frumosul etc. sînt valori eterne, dincolo de timp și spațiu, înțelegem de ce "personalitatea culturală" a fost suspectată de unii critici ca fiind mai mult detașată decît atașată realităților sociale în care trăia. Aspirînd spre "personalitatea culturală", Șt. Bârsănescu nu s-a putut totuși desprinde pe sine
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntului. O astfel de obligație se spune nu înseamnă altceva decît o știrbire a libertății individuale, o subordonare a copilului sau tînărului față de "cel mai important și anonim dintre patroni" școala (1, p. 86). Prin cultivarea altui mit al progresului etern elevul este stimulat să "consume" mereu tot mai multă știință, societatea este îndemnată să mărească bugetul școlar și să înmulțească anii de studiu. Creșterea "producției" școlare duce astfel la o creștere a "consumului" în planul educației. Instituțiile de învățămînt, prin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ai ființei umane. În construirea teoriei lor pedagogice, adepții acestei filosofii se sprijină pe două izvoare: a) cunoașterea rațională a factorilor implicați în actul educației și b) cunoașterea prin revelație. Acest din urmă izvor indică scopul educației: pregătirea pentru "lumea eternă". În rest, neotomismul nu vine cu idei noi în domeniul teoriei educației. Utilizează în mod eclectic procedee și metode oferite de alte teorii, subordonîndu-le însă scopului educației catolice. Nu trebuie să nesocotim și faptul că însuși Toma d'Aquino, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ideea de caritate care împacă autoritatea educatorului cu libertatea elevului. În aceste condiții, autoritatea, decurgînd din "grația divină", nu mai este constrîngătoare, ci eliberatoare; "ea nu comandă și nu dirijează decît pentru a-i servi (copilului) în realizarea destinării sale eterne" (11, p. 60). Personalistul italian LUIGI STEFANINI (1891-1956) ține în spirit personalist să atragă atenția că obiectul educației nu este omul abstract, ci "acest copil", "această persoană", în toată singularitatea sa. În consecință, acțiunea educatorului constă nu în a transmite
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
plătit, durează mult mai puțin decât nemulțumirea pentru proasta funcționare și slaba fiabilitate a produselor astfel cumpărate. Și mai apare o problemă spinoasă, politica neloială împotriva calității prin Reclamă. În lumea noastră, pe întregul glob, singura lege imbatabilă, universal și etern valabilă, este Legea Profitului. Comerțul este fără scrupule, nimeni nu se gândește la cumpărători, totul este să iasă bani cu orice preț, cu orice risc. Marile concerne producătoare de alimente conservate și semipreparate, ca și concernele farmaceutice, au o forță
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
păcate foarte puțini oameni îl înțeleg: sufletul nu îmbătrânește. Adesea într-un trup devastat de bătrânețe, se află un suflet gingaș doritor și capabil de multă, multă iubire. Și iubirea, oricând și oriunde ar apare, rămâne un sentiment minunat, divin, etern. E o mare nedreptate, chiar o crimă, să nesocotim sau să râdem de sentimentele bătrânilor. Am auzit de la o asistentă medicală o poveste deosebită, care mi-a rămas în minte și în suflet: „Era o dimineață aglomerată la cabinet, când
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]