10,787 matches
-
de grîu, porumb și fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În 5 iulie 1959 cînd din motive speciale a Întrerupt serviciul. O dată transferat În parohia Lupoaia, prima grije a preotului Virgil Mărășescu, a fost de a Împrejmui biserica și cimitirul. În 1938 din inițiativa preotului Virgil Mărășescu, s-a construit fîntîna din locul numit ,, prigoroiu ” , În cinstea și amintirea eroilor din comună. Cutremurul din 1941 a agravat starea bisericii Lupoaia. Pentru a preîntîmpina prăbușirea s-au făcut intervenții la serviciul tehnic județean și la Mitropolia Olteniei, pentru Întocmirea de devize necesare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dar a făcut apel și la forțe supranaturale să-l ajute. A dat interpretări viselor, cîntecului anumitor păsări ( bufnița moartea ) ,tăierea drumului de o pisică neagră ( nu Îți mergea bine În ziua respectivă ), ieșirea În cale cu vasele goale spre fîntînă, socotindu- le adesea prevestiri de rău În Întîmplari imediate din cursul vieții. Neîncrezător În puterile sale, și dornic de a afla viitorul, a făcut apel la ghicitul În cărți, În cafea, la vrăjitoare, la magie. Elementul folcloric, altoit pe aceste
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
spre casa ginerelui. Cel dintîi care intră În curte este ginerele. Urmează mireasa. Sunt primiți de părinții ginerelui cu pîine, sare și vin. Din nou se așează masa. Se dau daruri tinerilor căsătoriți. Luni de dimineața, mireasa aduce apă de la fîntîna de unde se duce de obicei. Acesta este primul semn de așezare În noua locuință. Luni, la prînz, vor merge În cuscrii cei de la casa ginerelui, la părinții miresei unde se Încinge o nouă petrecere. După terminarea petrecerii, pentru tinerii căsătoriți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
gulerele, aceste trei femei, cîntă Într-o melodie duioasă, următoarele versuri: ,, ... cutare și tu mi-ai plecat Pe un drum Îndelungat și neapropiat Înainte ai să mrgi, ochii să-i arunci La mîna dreaptă Că acolo mai este, o lină fîntînă Cu apă sălcie de-a de-ți place ție. İar lîngă fîntînă, o babă bătrînă Cu dinții de lînă Cu haină săină Și ciomagu-n mînă. Ție și-o cerea, ochișorii tăi Tu să nu ții dai Că-ți trebuie-n
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și tu mi-ai plecat Pe un drum Îndelungat și neapropiat Înainte ai să mrgi, ochii să-i arunci La mîna dreaptă Că acolo mai este, o lină fîntînă Cu apă sălcie de-a de-ți place ție. İar lîngă fîntînă, o babă bătrînă Cu dinții de lînă Cu haină săină Și ciomagu-n mînă. Ție și-o cerea, ochișorii tăi Tu să nu ții dai Că-ți trebuie-n rai. Și ai ce să-i dai Tot un colăcel Și un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mînă. Un alt bocet care se cîntă, cînd se lucrează gulerele: ,,...Cutare...și tu mi-ai plecat Pe un drum Îndelungat și neapropiat Înainte ai să mergi. Ochii să-i arunci la mîna dreaptă Că acolo mai este, o lină fîntînă Cu apă sălcie De-a de-ți place ție...” Aceste gulere, se dau de pomană peste mormîntul proaspăt, Împreună cu cîte un colăcel, fiecare. Ele reprezintă cele 44 de vămi ale văzduhului, iar banul din fiecare guler, Înseamnă plata fiecărei vămi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
venind Fură nori cu piatră Pe cutare...să-l cutroape. În acest timp se Împart cele 44 de gulerașe, Însoțite de colăcei. După slujbă, cei apropiați defunctului sau defunctei Își iau un ultim rămas bun. Plecîndu-se de la cimitir, la prima fîntînă sau izvor, se face spălatul pe mîini. Obiceiul acesta simbolizează spălatul pe mîini al lui Pilat, care la judecarea și condamnarea lui Hristos, a zis : ,, Nevinovat sînt de sîngele dreptului acestuia. ” Localizîndu-se aceste cuvinte se zice și la noi: ,, Nevinovați
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. Merge și ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata moșneagului; se întâlnește și ea cu cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea de părul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlită și seacă și părăsită, de cuptorul cel nelipit și aproape să se risipească; dar când o roagă și cățelușa, și părul, și fântâna, și cuptorul ca să îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă și în bătaie de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea de părul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlită și seacă și părăsită, de cuptorul cel nelipit și aproape să se risipească; dar când o roagă și cățelușa, și părul, și fântâna, și cuptorul ca să îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă și în bătaie de joc" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (e) " Se ținea, vezi, norocul după dânșii ca pulberea după câini, cum se zice." (Petre Ispirescu, Fata
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i frate cu mama, să-l pun în capul cinstei! Eu știu, moșule, că sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân; s-a mântuit vorba." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Ceea ce înfrumusețează deșertul, spuse micul prinț, e că ascunde o fântână undeva... Da, i-am spus micului prinț, fie că e vorba de o casă, de stele sau de deșert, ceea ce constituie frumusețea lor e ceva invizibil" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (d) "Păi, lucrul cel mai bun e să se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rămân cum era mai bine: Nic-a lui Ștefan a Petrei, om de treabă și gospodar în Humulești." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (e) "Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui..." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (f) "Acum e
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui..." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (f) "Acum e rândul meu să mă las în prăpastie, zise Prâslea, văzând că frații cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi mai mult să mă lăsați în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rândunicăi) Identificați propoziile subordonate apozitive din textele de mai jos: (a) "Dar să-ți dau un lucru, dacă ești voinic și vrei să mi-l faci, grăi Sfânta Vineri cam pe când începură a fi somnoroși. Este la Zâna Zorilor o fântână. Cine bea din apa ei, acela înflorește ca trandafirul și ca viorelele. Să-mi aduci un ulcior din această apă... Lucrul e greu! Ce e drept e drept! Împărăția Zânei Zorilor e păzită de fel de fel de fiare și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
căpătâi al întregii narațiuni ce ne-a fost transmis prin cea de-a patra Evanghelie: În privința asta, ai spus adevărul» (In 4,18). Pentru a ajunge la o astfel de transformare este nevoie de multă trudă interioară, simbolizată prin alegerea fântânii ca loc de întâlnire și, în special, de curtare. Textul începe astfel: Atunci, obosit fiind de călătorie, Isus s-a așezat la fântână. Era pe la ceasul al șaselea» (In 4,6). Iată, ceasul cel mai cald al zilei este prilejul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Pentru a ajunge la o astfel de transformare este nevoie de multă trudă interioară, simbolizată prin alegerea fântânii ca loc de întâlnire și, în special, de curtare. Textul începe astfel: Atunci, obosit fiind de călătorie, Isus s-a așezat la fântână. Era pe la ceasul al șaselea» (In 4,6). Iată, ceasul cel mai cald al zilei este prilejul ales de Dumnezeu pentru întâlnirile sale decisive. Demnă de menționat este și întâlnirea lui Abraham la Stejarii din Mamvre (Gen 18) și, în
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
umanitate ce, în viața consacrată, preferă să transforme propria libertate în treapta pe care se sprijină progresul spre adevăr. Ceea ce îi permite femeii samaritene să reînchege prietenia cu Dumnezeu și cu ceilalți este capacitatea de a urca, asemenea apei din fântână, spre adevărul de sine, adevăr care o ajută să-și regăsească propria libertate și să treacă dincolo de sine. Cu o deosebită artă pedagogică, Domnul Isus nu vrea să insufle teamă acestei femei, ci, treptat și suav, se descoperă ca fiind
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
dovedește a fi și temelia cea mai prețioasă pentru «a ne sui» dincolo de noi înșine și pentru a-l descoperi pe Cel care este «cu adevărat Mântuitorul lumii» (In 4,42). Toate acestea nu se pot întâmpla altundeva decât la «fântână». Pentru patriarhi este locul curțării (Gen 24) și al manifestării vitejiei bărbatului ce știe să se împotrivească opresiunii masculilor prădători (Ex 2,17). În preajma fântânii, patriarhii își găsesc soție, căci în preajma fântânii discern și descoperă esența propriei lor umanități, cu ajutorul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
adevărat Mântuitorul lumii» (In 4,42). Toate acestea nu se pot întâmpla altundeva decât la «fântână». Pentru patriarhi este locul curțării (Gen 24) și al manifestării vitejiei bărbatului ce știe să se împotrivească opresiunii masculilor prădători (Ex 2,17). În preajma fântânii, patriarhii își găsesc soție, căci în preajma fântânii discern și descoperă esența propriei lor umanități, cu ajutorul căreia pot întâlni și pot îmbrățișa umanitatea altora. De asemenea, Domnul Cristos, în ceasul suferinței și al morții sale, va face să curgă din pieptul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
acestea nu se pot întâmpla altundeva decât la «fântână». Pentru patriarhi este locul curțării (Gen 24) și al manifestării vitejiei bărbatului ce știe să se împotrivească opresiunii masculilor prădători (Ex 2,17). În preajma fântânii, patriarhii își găsesc soție, căci în preajma fântânii discern și descoperă esența propriei lor umanități, cu ajutorul căreia pot întâlni și pot îmbrățișa umanitatea altora. De asemenea, Domnul Cristos, în ceasul suferinței și al morții sale, va face să curgă din pieptul său străpuns «sânge și apă» (In 19
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
vorbesc!» (In 4,26). Astfel «Dumnezeu și-a arătat iubirea față de noi» (Rom 5,8), iar această iubire cu siguranță nu «înșală» (Rom 5,5). Așa cum ne amintește Sf. Augustin, cu un timbru înduioșător: «Obosit de călătorie, stătea șezut pe fântână. Era cam ora a șasea. Încep tainele. Însă Isus nu se obosește în zadar; puterea lui Dumnezeu nu trudește în zadar. Datorită ție a obosit călătorul Isus. Îl vedem pe Isus plin de putere, dar îl vedem și slab; este
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ele semnele necesare pentru a ne putea continua calea până ce vom putea spune cu apostolul: «Un singur lucru fac: uit cele din urma mea și mă avânt către cele dinainte» (Fil 3,13). Asemenea samaritenei, care mai întâi fuge la fântână, pentru ca, mai apoi, de la fântână să reia cursa vieții sale, uitând, pur și simplu, să mai ia cu sine «urciorul» (In 4,28). În acest urcior abandonat la fântână putem să vedem simbolul a tot ceea ce până-n prezent ni s-
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ne putea continua calea până ce vom putea spune cu apostolul: «Un singur lucru fac: uit cele din urma mea și mă avânt către cele dinainte» (Fil 3,13). Asemenea samaritenei, care mai întâi fuge la fântână, pentru ca, mai apoi, de la fântână să reia cursa vieții sale, uitând, pur și simplu, să mai ia cu sine «urciorul» (In 4,28). În acest urcior abandonat la fântână putem să vedem simbolul a tot ceea ce până-n prezent ni s-a părut așa de indispensabil
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
dinainte» (Fil 3,13). Asemenea samaritenei, care mai întâi fuge la fântână, pentru ca, mai apoi, de la fântână să reia cursa vieții sale, uitând, pur și simplu, să mai ia cu sine «urciorul» (In 4,28). În acest urcior abandonat la fântână putem să vedem simbolul a tot ceea ce până-n prezent ni s-a părut așa de indispensabil și care, probabil, nu ne mai este de folos, chiar dacă ne-a fost de folos până acum. SĂ NU UITĂM: SUNTEM DIFERIȚI A fost
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
al cărui context nu este altul decât realizarea exodului, poate fi nu doar sugestivă, ci și orientativă: «Lasă-ne să trecem prin țara ta; nu vom trece nici prin câmpii, nici prin vii, și nici nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul regal fără să ne abatem la dreapta sau la stânga, până vom traversa ținutul tău» (Num 20,17). Această ipostază imprecisă, bazată pe păstrarea unei poziții de mijloc, ar trebui să-i permită vieții consacrate să promoveze
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]