12,214 matches
-
gazul rusesc este și o consecință a unei politici externe slabe în direcții altele decât UE. De altfel, zona est-slavă se "bucură" de o mică atenție din partea MAE, fapt ce ne costă și ne va costa. 2. Afirmatia că "toți filosofii politicii externe din România nu știu să ia drumul țărilor din Asia și Africa" este, în mare parte, gratuită. Politica externă a României de după '89 în Orient și Africa a depins, în principal, de doi factori: statele din aceste zone
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lume perfectă. Istoria a demonstrat de multă vreme că nu există stat perfect, cu atât mai puțin alianțe sau uniuni federative de state care să funcționeze după cine știe ce principii utopice. Politicienii și diplomații adevărați cunosc foarte bine distincția pe care filosofii o fac de multă vreme între Sein ceea ce este și Sollen ceea ce ar trebui să fie. Ei știu, așadar, că pot avea succes numai dacă iau lumea așa cum este ea, și nu cum ar trebui să fie, adică bună și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
creației sale o aflăm de la Însuși Malin, care Își intitulează ,, Drumul” următoarele versuri: ,,Să nu mă Întrebați unde voi merge O pantă abruptă că tabloul elementelor Va Întregi fugă Înăuntru Lumea căutată În definiții cuantice Piramida ringului de box Între filosofi Stau În labele câinelui cu bilete de papagal De vânzare celor uitați de vârful picioarelor Orice voi face, zborul chinuiților să nu-mi lipsească Pasărea soarelui, În pasărea soarelui Prieten de drum prin fel de fel de nebunii Și față
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
unde va merge, să notam și poezia ,,Stație facultativa”: ,,Să te poți aruncă de la etajul zece Al unei cărți Să auzi În tăcerea pământului Tot ceea ce a coborât În uitare Să tragi de guler de la geamul spart Ochiul indiscret al filosofului Iată o clipă de moarte necesară.” O ,,moarte necesară”, dar cu aruncarea ,,de la etajul zece al unei cărți” nu că cea sosita ,, În noaptea de 22.12.1986, ora două și șaptesprezece minute” nici că cea care i-a deschis
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
limba crăpata A tras cerul deasupra că o ceață livida Umbre-n spirală, funii de ziua Se strâng În jurul ochilor gheme”... Amintindu-mi de excelență carte a lui C. Noica Sentimentul românesc al ființei și mai ales partea În care filosoful analizează conceptul de ființă (Intru) aplicat la basmul Tinerețe fără bătrânețe si viata fara de moarte, unde constată (se pare) că este singurul basm ce se termină trist (de pretutindeni), mi-au trecut prin minte cele trei săgeți ale fiului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
primesc/ Sufletul/ În arborii mei de iarnă/ I-am povestit despre/ Poezie și șansa/ Tăcere sub fruntea amurgului/ Mi-a Întins mâna către/ Cu Întrebări și vestigii/ Din manuscrisele trecutului/ S-au Închis brusc/ Toate căile/ Spre/ Cel mai tânăr filosof/ Al timpului zero/ Am povestit alături/ Despre atingere/ În abstractul fără chirie/ Din Lexicon/ De atunci/ Ne căutăm prin cuvinte” (,,El”). Asumându-și o ,,duritate” proprie literaturii ,,feminine”, de la Hortensia Papadat-Bengescu Încoace: ,,De ce cânt partituri,/ Adică: nechez/ De ce repet că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a fost silit de altii să zacă mai bine de două decenii. ,,Omul interzis” este ,,omul bolnav” al unei societăți ce se conduce după reguli aberante. În general, despre bolile individului și ale veacului În care trăiește, scriu sau vorbesc filosofii, eseiștii, sociologii, istoricii și politologii; poeții se Împotrivesc, ei nu descriu nimic. Or, În ,,Omul interzis”, poemele nu transcriu un cod al Împotrivirii, ci unul al Îmbolnăvirii omului cu cea mai teribilă maladie, veche de când lumea: trădarea de frate. Numit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mulțimea de amănunte sonore”. În mare parte, puțină ,,sama de cuvinte” ce alcătuiește Începutul unui destin literar Întrerupt este Înțesata de simțământul degradării umane, de căderea În nimicnicie, astfel Încât ,,a gandi” Înseamnă ,,o clipă de moarte necesară” (,,Ochiul indiscret al filosofului/ Iată o clipă de moarte necesară”). Piere trupul, dar nu piere spiritul, mai mult rodul spiritului: atât cât este el rămâne - și după cum am mai zis, el se va Împlini În următorul plan de existență. Poate ca vocea râului va
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fost: dezbinare, cenzură, jaf, teroare, distrugere, crima... Oare merită să le acordăm lui și complicilor - cu sau fără lampas, cu sau fără epoleți - circumstanțe atenuante, numai pentru faptul că În limba kremlinian-bolșevică nu și-au aflat ecou vorbele lui Seneca, filosoful care ne avertizează că „este o nelegiuire să uneltești contra patriei!”?! S-au Împlinit În această lună cincisprezece ani de când, instigați tr-o țară bolnavă. O țară În care mi-e rușine că trăiesc!” Tot la ceas de „bilanț”, dar În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o înțelegere estetică. Înaintea binelui, omul simte o încântare ce-i pătrunde ființa fizică, producându-i sentimentul armoniei, la fel ca atunci când se găsește înaintea unui peisaj natural sublim, frumosul devine un epurator de rău, ipostaziindu-se într-un bun moral. Filosoful credea, ca și Socrate, că omul poate fi format pentru viață și pentru polis prin intermediul educării lui morale continue. Spre deosebire de antecesorul său, Platon consideră că virtutea poate fi învățată, adică se dobândește, aspect pe deplin posibil în măsura în care educatorul este el
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
între cele trei ipostaze ale sufletului. Virtuos devine doar acel om care reușește să-și domine sufletul vegetativ și cel animal de către sufletul rațional sub influența operațiilor mintale ale gândirii. Fiind încrezător în puterea formativă a educației în vederea dobândirii virtuții, filosoful se întreba care trebuie să fie conținutul învățământului și care vor fi căile de formare ale virtuții ? În lucrarea Politica, Aristotel încearcă să răspundă la problemele controversate ale educației din epoca sa: în procesul educației, trebuie să se acorde prioritate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
drept științe fundamentale, ci științe auxiliare sau de susținere a fizicii. Analiza faptelor urmează să conducă la formularea axiomelor, iar de la axiome omul de știință trebuie să se ,,coboare” din nou la faptele concrete. Acesta este demersul științific prin care filosoful englez sugera utilizarea metodei de învățare prin descoperire în domeniul educației, prin care justifică metoda inductivă în cercetare. Prin urmare, Bacon este considerat fondatorul curentului empirist în filosofie și știință, considerând că adevăratul izvor al cunoașterii îl reprezintă senzațiile și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
considerat fondatorul curentului empirist în filosofie și știință, considerând că adevăratul izvor al cunoașterii îl reprezintă senzațiile și percepțiile produse de organele de simț și de experiența de viață a omului, acestea fiind singurele cunoștințe autentice. Prin contribuția sa filosofico-științifică, filosoful englez rămâne o punte de legătură între ,,două lumi”: preia tradiția epocii anterioare prelucrând-o în chip propriu, după care o transmite secolului următor, respectiv iluminismul. Empirismul său cultivat în cunoașterea științifică, va produce un amplu dialog în filosofia secolului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
amplu dialog în filosofia secolului XVIII și XIX, provocând apariția unui alt curent metodologico-științific - raționalismul. René Descartes (1596-1650) este considerat drept părintele raționalismului modern în filosofie, evidențiind prioritatea intelectului și rațiunii în formarea cunoștințelor autentice, certe. În dezacord cu Bacon, filosoful francez formula drept metodă fundamentală de cercetare deducția, expusă în lucrarea Discurs asupra metodei, în care regăsim formularea celebrei axiome în domeniul cunoașterii: ,,Cogito ergo sum”. În acest sens, acceptarea unor cunoștințe valide și veridice nu se poate realiza decât
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Locke a publicat Câteva cugetări asupra educației, lucrare ce reprezintă principala sa operă pedagogică, unde se regăsesc tezele sale de bază asupra educației gentlemanului, respectiv acea tipologie umană care practică maniere alese și-și coordonează singur propriile întreprinderi. În 1697, filosoful englez publică Schiță de organizare a școlilor pentru săraci, volum ce semnifică un proiect educațional privind organizarea unor școli pentru paria, în care se regăsește planul de învățământ al acestor tipuri de instituții. În totalitate, concepția sa pedagogică pedagogică se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
schimb, inteligența umană nu înseamnă doar simple percepții, ci ea semnifică o procesualitate în urma căreia rezultă idei abstracte sau combinații de idei variate. În concluzie, inteligența umană se poate dezvolta numai dacă este stimulată de impresiile sau percepțiile lumii externe. Filosoful empirist considera că nu există idei înnăscute, că la naștere intelectul este o ,tabula rasa, conchizând că ,,nouă zecimi din oamenii pe care îi cunoaște sunt ceea ce sunt, buni sau răi, utili sau inutili, datorită educației pe care au primit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care îi cunoaște sunt ceea ce sunt, buni sau răi, utili sau inutili, datorită educației pe care au primit-o. Educația este aceea care determină marile deosebiri între oameni.” Consecința de ordin pedagogic a acestei concepții rezidă în imensa încredere a filosofului în posibilitățile de cunoaștere ale ființei omenești, de a se perfecționa în registrul intelectual și moral, printr-o eficientă instrucție și educație. Teoria morală de factură empirist-utilitaristă este o consecință a empirismului său filosofic în domeniul cunoașterii. Ca atare, regulile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sale, exprimând plenar dorința ca în procesul de educație să i se asigure copilului întreaga libertate de manifestare. Principiul conformității cu natura, cu ceea ce a sădit natura umană în copil încă de la nașterea sa, formează fundamentul întregii sale concepții pedagogice. Filosoful francez de formație profund umanistă sugera faptul că zestrea nativă, dispozițiile și înclinațiile originare ale copilului sunt hotărâtoare în procesul de formare a acestuia ca ființă socială, afirmație ce demonstra că procesul educativ trebuie să urmeze calea dezvoltării firești, naturale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
volumului. Rousseau sugerează că este guvernatorul unui copil, Emile, prezentând în cuprinsul acestei lucrări regulile privind creșterea și educarea acestuia. Opera este un adevărat tratat de pedagogie, dar, în același timp, și o lucrare de memorialistică, deoarece în numeroase paragrafe filosoful își deapănă propria biografie, punând-o în ,,gura” unor personaje. În cartea I, Rousseau se preocupă de prezentarea primilor trei ani din viața personajului principal, respectiv până la dobândirea vorbirii și expunerea principilor pedagogice de creștere a acestuia, în special prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dezvoltarea inteligenței, tânărul Emile trebuie să studieze religia și să deceleze spiritul fabulei. Religia urmată și adoptată trebuie să fie neapărat religia părinților, apoi să fie eliminat exclusivismul sau intoleranța religioasă, deoarece scopul unei vieți morale este practicarea virtuții. Ilustrul filosof francez punea un accent deosebit pe educația fizică, morală și intelectuală în formarea elevului. Între cerințele educației fizice se evidențiază grija precumpănitoare a mamelor în creșterea copilului în primii ani de viață, apoi se propune o creștere ,,naturală” a acestuia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
istorică, în legătură cu activitatea de educare a copiilor, Spencer formula o idee absolut novatoare în domeniul pedagogiei: necesitatea însușirii de către părinți a unui minim de cunoștințe de psihologie și pedagogie în direcția atingerii scopului educogen al familiei. La temelia întregii educații, filosoful englez statua studiul riguros al științelor, prin care să se creeze o bază informativă sănătoasă, cât și una formativă pentru educație. Luând în considerație o serie de idei formulate de înaintașii săi, la care adaugă fundamentele concepției sale evoluționiste, Spencer
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
umane; educația trebuie să aibă un caracter spontan; educația trebuie să devină atrăgătoare prin ea însăși. Insistând mai ales asupra celei de-a treia condiții, Spencer anticipa una dintre principalele idei susținută peste timp de Eduard Claparède, întemeietorul educației funcționale. Filosoful englez accentua de asemenea asupra rolului educației primare dobândite de copii în cadrul familiei, dar și asupra menirii educației fizice în dezvoltarea armonioasă a copilului. Asemenea idei pedagogice se vor constitui în adevărate puncte de sprijin în fundamentarea ,,educației noi”, specifică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
răspundă altei funcții educative, conformă legilor generale ale societății. Asemenea legi nu sunt altceva decât legile luptei pentru existență. Valoarea instrucției și educației urma să fie comensurată din perspectiva nevoilor biologice și sociale ale individului, în ,,goana” sa după existență. Filosoful identifica astfel cinci criterii principale pentru alegerea curriculelor școlare predate în învățământ: ceea ce folosește la menținerea vieții și sănătății, ceea ce este folositor la educarea copiilor, ceea ce folosește la întreținerea relațiilor interpersonale și este util din punct de vedere al întregului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
John Dewey considera că dezvoltarea și devenirea acestuia este imposibilă dacă nu se creează un mediu educativ, care să permită potențelor valoroase ale acestuia să se manifeste plenar. Pe baza acestor considerente, Dewey a elaborat teoria imaturității copilului, în cadrul căreia filosoful american nu mai aborda acest stadiu psihopedagogic ca pe un aspect negativ specific vârstelor mici, așa cum îl evalua vechea pedagogie, ci ca pe o forță pozitivă care trebuie să asigure procesualitatea continuă a dezvoltării. În optica sa, imaturitatea se caracterizează
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
instruirii adulților-instruirii permanente-educației pentru viață; capabilitățile voluntar-intelectuale ale corpului didactic de autoperfecționare profesională continuă. DISCURSUL PEDAGOGIC ÎNTRE EXISTENȚA ȘI ESENȚA UMANĂ Abordarea problematicii raportului dintre existență și esență umană din perspectiva discursului pedagogic presupune o trecere în revistă a principalilor filosofi și curente filosofice care au avut în centrul preocupărilor lor problematica omului, omul ca ființă creatoare, omul ca ființă cunoscătoare. În acest sens, ne-am propus o analiză sintetică asupra preocupărilor filosofice din întreaga istorie a filosofiei în legătură cu modul de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]