11,135 matches
-
cursei de concurs. Gardurile au înălțime de 30 inch, aproximativ 76 cm pentru femei și 36 inch, aproximativ 91,4 cm pentru bărbați, dimensiuni corespunzătoare măsurătorilor engleze în *arzi. Distanța până la primul gard, distanța între garduri și distanța de la ultimul gard la sosire sunt egale atât în probele masculine cât și în cele feminine; 45 m, 35m respectiv 40 m. La bărbați numărul pașilor până la primul gard este în general de 22, situație în care startul de jos se realizează prin
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
engleze în *arzi. Distanța până la primul gard, distanța între garduri și distanța de la ultimul gard la sosire sunt egale atât în probele masculine cât și în cele feminine; 45 m, 35m respectiv 40 m. La bărbați numărul pașilor până la primul gard este în general de 22, situație în care startul de jos se realizează prin așezarea piciorului de bătaie pe blocul din față. În cazul în care această distanță este efectuată cu un număr impar de pași, 21 respectiv 23, piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
realizează prin așezarea piciorului de bătaie pe blocul din față. În cazul în care această distanță este efectuată cu un număr impar de pași, 21 respectiv 23, piciorul puternic se așează în spate. În proba feminină numărul pașilor până la primul gard variază între 22 și 25, situațiile impunând aceeași manieră de efectuare a startului de jos ca și la bărbați. Cei mai mulți atleți folosesc piciorul stâng pentru gardurile care sunt dispuse pe turnantă, deoarece acest lucru le permite să alerge pe partea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
23, piciorul puternic se așează în spate. În proba feminină numărul pașilor până la primul gard variază între 22 și 25, situațiile impunând aceeași manieră de efectuare a startului de jos ca și la bărbați. Cei mai mulți atleți folosesc piciorul stâng pentru gardurile care sunt dispuse pe turnantă, deoarece acest lucru le permite să alerge pe partea interioară a culoarului, ceea ce favorizează tragerea piciorului de remorcă peste gard, prin partea interioară. Pentru cei ce atacă gardurile din turnantă cu piciorul drept există riscul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
efectuare a startului de jos ca și la bărbați. Cei mai mulți atleți folosesc piciorul stâng pentru gardurile care sunt dispuse pe turnantă, deoarece acest lucru le permite să alerge pe partea interioară a culoarului, ceea ce favorizează tragerea piciorului de remorcă peste gard, prin partea interioară. Pentru cei ce atacă gardurile din turnantă cu piciorul drept există riscul trecerii piciorului de remorcă în afara planului gardului, ceea ce atrage descalificarea sportivului. Pentru o trecere regulamentară acesta trebuie să alerge și în turnantă pe mijlocul culoarului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bărbați. Cei mai mulți atleți folosesc piciorul stâng pentru gardurile care sunt dispuse pe turnantă, deoarece acest lucru le permite să alerge pe partea interioară a culoarului, ceea ce favorizează tragerea piciorului de remorcă peste gard, prin partea interioară. Pentru cei ce atacă gardurile din turnantă cu piciorul drept există riscul trecerii piciorului de remorcă în afara planului gardului, ceea ce atrage descalificarea sportivului. Pentru o trecere regulamentară acesta trebuie să alerge și în turnantă pe mijlocul culoarului, fapt ce implică o deplasare mai lungă. Pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acest lucru le permite să alerge pe partea interioară a culoarului, ceea ce favorizează tragerea piciorului de remorcă peste gard, prin partea interioară. Pentru cei ce atacă gardurile din turnantă cu piciorul drept există riscul trecerii piciorului de remorcă în afara planului gardului, ceea ce atrage descalificarea sportivului. Pentru o trecere regulamentară acesta trebuie să alerge și în turnantă pe mijlocul culoarului, fapt ce implică o deplasare mai lungă. Pe fazele alergării, în cursele de 400 mg sunt câteva elemente tehnice care fac diferența
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ce implică o deplasare mai lungă. Pe fazele alergării, în cursele de 400 mg sunt câteva elemente tehnice care fac diferența între această probă și cele de 110 mg, respectiv 100 mg. Dintre acestea cele mai semnificative sunt: * pregătirea atacului gardului se declanșează de la aproximativ 10m distanță asigurând o alergare agresivă spre gard, element ce va minimaliza decelerarea înaintea momentului declanșării atacului: * plasarea piciorului de bătaie pe sol se face activ printr-o mișcare de agățare înapoi, declanșată la nivelul articulației
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
400 mg sunt câteva elemente tehnice care fac diferența între această probă și cele de 110 mg, respectiv 100 mg. Dintre acestea cele mai semnificative sunt: * pregătirea atacului gardului se declanșează de la aproximativ 10m distanță asigurând o alergare agresivă spre gard, element ce va minimaliza decelerarea înaintea momentului declanșării atacului: * plasarea piciorului de bătaie pe sol se face activ printr-o mișcare de agățare înapoi, declanșată la nivelul articulației coxo femurale, cu laba piciorului în flexie dorsală și articulația gleznei într-
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
coxo femurale, cu laba piciorului în flexie dorsală și articulația gleznei într-o poziție fixă; * piciorul de bătaie se așează pe sol printr-o mișcare activă, mai rapid decât la pașii anteriori. * plasarea acestuia se face la aproximativ 2m față de gard în funcție de particularitățile antropometrice ale sportivului; Trecerea peste gard este determinată de acțiunile sinergice ale piciorului de atac, ale piciorului de remorcă și ale brațelor. În această fază acțiunile tehnice esențiale sunt: * piciorul de remorcă trebuie să fie activ pe toată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și articulația gleznei într-o poziție fixă; * piciorul de bătaie se așează pe sol printr-o mișcare activă, mai rapid decât la pașii anteriori. * plasarea acestuia se face la aproximativ 2m față de gard în funcție de particularitățile antropometrice ale sportivului; Trecerea peste gard este determinată de acțiunile sinergice ale piciorului de atac, ale piciorului de remorcă și ale brațelor. În această fază acțiunile tehnice esențiale sunt: * piciorul de remorcă trebuie să fie activ pe toată traiectoria de mișcare a sa; când se desprinde
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorul de remorcă trebuie să fie activ pe toată traiectoria de mișcare a sa; când se desprinde de pe sol, este dus înainte-sus, aducând călcâiul aproape de șezut, micșorând astfel punctul de sprijin cât mai mult posibil; acest lucru permite trecerea peste gard în viteza cea mai mare și reduce gradul rotației compensatoare a corpului; * piciorul de remorcă este ținut îndoit strâns în timp ce corpul trece peste gard, până când genunchiul ajunge înaintea corpului și accelerează în jos spre pistă pentru reluarea contactului. Succesiunea fazelor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aproape de șezut, micșorând astfel punctul de sprijin cât mai mult posibil; acest lucru permite trecerea peste gard în viteza cea mai mare și reduce gradul rotației compensatoare a corpului; * piciorul de remorcă este ținut îndoit strâns în timp ce corpul trece peste gard, până când genunchiul ajunge înaintea corpului și accelerează în jos spre pistă pentru reluarea contactului. Succesiunea fazelor alergării presupune realizarea următoarelor: * adaptarea tehnicii la viteze variabile (ritmul de alergare); * anticiparea sosirii gardului; * în faza de zbor, piciorul de atac nu poate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
remorcă este ținut îndoit strâns în timp ce corpul trece peste gard, până când genunchiul ajunge înaintea corpului și accelerează în jos spre pistă pentru reluarea contactului. Succesiunea fazelor alergării presupune realizarea următoarelor: * adaptarea tehnicii la viteze variabile (ritmul de alergare); * anticiparea sosirii gardului; * în faza de zbor, piciorul de atac nu poate coborî rapid dacă piciorul de remorcă nu depășește gardul în același timp; * în faza de zbor, piciorul de remorcă nu poate depăși gardul înainte ca piciorul de atac să ajungă în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
jos spre pistă pentru reluarea contactului. Succesiunea fazelor alergării presupune realizarea următoarelor: * adaptarea tehnicii la viteze variabile (ritmul de alergare); * anticiparea sosirii gardului; * în faza de zbor, piciorul de atac nu poate coborî rapid dacă piciorul de remorcă nu depășește gardul în același timp; * în faza de zbor, piciorul de remorcă nu poate depăși gardul înainte ca piciorul de atac să ajungă în punctul în care atletul trebuie să revină pe pistă. Tehnica nu atinge gradul de dificultate din proba 110
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la viteze variabile (ritmul de alergare); * anticiparea sosirii gardului; * în faza de zbor, piciorul de atac nu poate coborî rapid dacă piciorul de remorcă nu depășește gardul în același timp; * în faza de zbor, piciorul de remorcă nu poate depăși gardul înainte ca piciorul de atac să ajungă în punctul în care atletul trebuie să revină pe pistă. Tehnica nu atinge gradul de dificultate din proba 110 mg masculin și nici pe cea din proba 100 mg feminin datorită faptului că
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ca piciorul de atac să ajungă în punctul în care atletul trebuie să revină pe pistă. Tehnica nu atinge gradul de dificultate din proba 110 mg masculin și nici pe cea din proba 100 mg feminin datorită faptului că înălțimea gardului este mai mică (91,4 cm la bărbați respectiv 76,2 cm la femei) ceea ce determină o dificultate redusă în trecerea obstacolelor. Acuratețea tehnică a pasului alergător de garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe cea din proba 100 mg feminin datorită faptului că înălțimea gardului este mai mică (91,4 cm la bărbați respectiv 76,2 cm la femei) ceea ce determină o dificultate redusă în trecerea obstacolelor. Acuratețea tehnică a pasului alergător de garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
91,4 cm la bărbați respectiv 76,2 cm la femei) ceea ce determină o dificultate redusă în trecerea obstacolelor. Acuratețea tehnică a pasului alergător de garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la bărbați respectiv 76,2 cm la femei) ceea ce determină o dificultate redusă în trecerea obstacolelor. Acuratețea tehnică a pasului alergător de garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
plus față de alergările pe plat acțiunea de trecere a obstacolelor mobile sau fixe; obstacolele mobile se pot trece prin două procedee tehnice: prin pășire și prin călcare. a) Trecerea obstacolului prin pășire Tehnica este în linii mari asemănătoare pasului peste gardul de 91,4cm (proba de 400 mg M.) sau 76 cm (proba de 400 m F.), cu unele deosebiri (fig.37): * viteza de trecere este mai scăzută; * trunchiul este aproape vertical; * mișcările efectuate au amplitudine mai redusă; * distanța de atac
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atac este de cca.100 - 130 cm; * distanța de aterizare 180 - 200 cm; * poziția alergătorului este grupată pe piciorul de atac, îndoit suficient pentru ca centrul de greutate să nu se ridice prea mult. Ca și la alergările pe 400 m garduri, alergătorii trebuie să învețe să atace obstacolul cu ambele picioare pentru a putea realiza ritmul optim de cursă. * Trecerea gropii cu apă (obstacolul fix) este de multe ori ,,deliciul” spectatorilor deoarece ea constituie partea cea mai spectaculoasă (dar și cea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dezvoltare se constituie într-un sistem coerent și eficient de proiectare a demersului didactic. Alergările sunt mișcări naturale simple atunci când se desfășoară pe plat (pe pistă sau pe șosea) datorită ciclicității pasului alergător și complexe în cazul alergătorilor peste obstacole, garduri sau în teren variat, din cauza întreruperii ciclicității deprinderii motrice, în cazul obstacolelor și a gardurilor pentru a survola obstacolele respective sau datorită adoptării unor poziții și mișcări diferite ale trunchiului, picioarelor și brațelor pe diferitele suprafețe de alergare, în alergările
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sunt mișcări naturale simple atunci când se desfășoară pe plat (pe pistă sau pe șosea) datorită ciclicității pasului alergător și complexe în cazul alergătorilor peste obstacole, garduri sau în teren variat, din cauza întreruperii ciclicității deprinderii motrice, în cazul obstacolelor și a gardurilor pentru a survola obstacolele respective sau datorită adoptării unor poziții și mișcări diferite ale trunchiului, picioarelor și brațelor pe diferitele suprafețe de alergare, în alergările în teren variat (la deal, la vale, în teren cu suprafețe deosebite). Pregătirea elevilor pentru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
din alergare. 5.1.b. Predarea - învățarea alergării cu genunchii sus (la piept) Acțiunile de predare sunt aceleași, descrise la exercițiul precedent, obiectul operațional fiind însușirea mecanismului de bază al tehnicii exercițiului. Exersarea se face pe loc, cu sprijin la gard sau cu partener, cu deplasare, singur sau cu partener care fixează nivelul la care trebuie să ajungă coapsa piciorului pendulant. Indicațiile metodice trebuie să aibă în vedere: modalitatea corectă de sprijin pe sol, realizarea unei mișcări complete de extensie la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]