13,415 matches
-
Scenarii care pornesc de la o idee, de la o constatare proximă - de cele mai multe ori ecarisajul societății de consum - pe care o integrează într-un sistem de gândire violent poetic și politic. Textele sunt interogații socio-urbane, fișe clinice ale malaxorului hipermarketurilor. Monologurile ideologice, narațiunile eseistice au în centru un protest, o atitudine tranșantă, care nu rămân niciodată doar pe jumătate asumate. Garcia sfidează rotisorul consumist până la capăt și cultivă un tip de dramaturgie care devine analiză socio-politică. Montaj cinematic al realității tranșate în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
producției literare (gândiriste n.n.) ocolește nocivitatea concepției gândiriste pentru că în poezia semnată de Ion Pillat, V. Voiculescu sau Aron Cotruș, precumpănitoare uneori este expresia modernă a lirismului în linia neoclasicismului esențializat... Rezumând gândirismul, D. Micu scrie: „Organ al unui curent ideologic obscurantist, reacționar, Gândirea n-a îndeplinit, în epocă, doar rostul acesta. A fost un lung șir de ani, un receptacul de opere menite să dureze. Colecția publicației depozitează - în afară de vase cu otravă. un tezaur de literatură admirabilă...” (p.529). Laurențiu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
culturii. Termenul de "cultură" este unul dintre cei mai supradefiniți și aplicați termeni teoretici din discursul filosofic generalizat la toate domeniile de referință ale cunoașterii și acțiunii umane. În raport cu felul în care sunt definite cadrul și actele culturale, respectiv structura ideologică și tipurile de acțiuni culturale, ne confruntăm cu o multitudine de tipologii, repere și răspunsuri care susțin recondiționarea limbajului, înțelegerii și explicării cadrului de acțiune și de impact al culturii. Poziționarea critică condiționată de schimbările procesuale și relaționale ale structurilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
umanității, fie ca o formă de viață care se dezvoltă prin intermediul unor obiceiuri și valori distincte. Ca resursă în producerea cunoașterii sociale, cultura propune o multiplicitate de discursuri și acțiuni fie și în condițiile conștientizării sale ca efect al intervenției ideologice atât în formele sale de reprezentare, cât și în practicile vieții cotidiene. Pe de altă parte, multitudinea modurilor sale de reprezentare a experienței sociale prin intermediul practicilor culturale solicită diferite forme de interpretare care stau la baza unui proces de fragmentare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
regulariza corpurile, instituțiile și comunitățile 2. Percepută ca un set relativ omogen și nediferențiat de atitudini, practici și structuri cognitive, cotidianitatea devine o matcă paradigmatică a reflecției culturale, implicând probleme legate de performativitatea raționalității, de etica intersubiectivă și de structurarea ideologică a conștiinței vieții de zi cu zi. Descrierea și analiza legăturii intime a istoriei teoretizării "vieții cotidiene" cu dinamica modernității și a postmodernității sunt încărcate de contradicții reflexive cu privire la capacitatea indivizilor de a se adapta la noile situații ale provocării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
culturii în relație cu o multitudine de cauze diferite care acționează împreună. Din acest motiv, cultura ar avea un oarecare grad de independență față de forțele economice, respectiv o "autonomie relativă". Teoria critică marxistă are o influență importantă cu privire la constituirea criticii ideologice. Althusser, de pildă, deosebește "structurile represive ale puterii de stat", respectiv instituțiile precum curțile de justiție, închisorile, forțele de poliție și armata, de "structurile ideologice ale controlului de stat", respectiv partidele politice, școlile, bisericile, familia, mass media și arta, care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
economice, respectiv o "autonomie relativă". Teoria critică marxistă are o influență importantă cu privire la constituirea criticii ideologice. Althusser, de pildă, deosebește "structurile represive ale puterii de stat", respectiv instituțiile precum curțile de justiție, închisorile, forțele de poliție și armata, de "structurile ideologice ale controlului de stat", respectiv partidele politice, școlile, bisericile, familia, mass media și arta, care s-ar manifesta sub forma unui set de idei și atitudini ce ar sprijini politica de status quo a statului. În contextul exercitării dominației politice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
dominației politice prin intermediul acestor aparate de control, conștiința individului se construiește în funcție de structura stabilită a diferitelor practici sociale, care ar determina formarea caracteristicilor agentului individual. În concepția lui Althusser, valorile, dorințele și preferințele ar fi înculcate în indivizi prin intermediul practicii ideologice a "interpelării". Abordarea individului prin intermediul aparatelor ideologice de stat îl determină pe acesta să se recunoască și să răspundă ca subiect, având impresia că s-ar manifesta ca o entitate liberă și independentă de forțele sociale. Practicile individului sunt guvernate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conștiința individului se construiește în funcție de structura stabilită a diferitelor practici sociale, care ar determina formarea caracteristicilor agentului individual. În concepția lui Althusser, valorile, dorințele și preferințele ar fi înculcate în indivizi prin intermediul practicii ideologice a "interpelării". Abordarea individului prin intermediul aparatelor ideologice de stat îl determină pe acesta să se recunoască și să răspundă ca subiect, având impresia că s-ar manifesta ca o entitate liberă și independentă de forțele sociale. Practicile individului sunt guvernate de ritualuri definite de aparatele ideologice care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aparatelor ideologice de stat îl determină pe acesta să se recunoască și să răspundă ca subiect, având impresia că s-ar manifesta ca o entitate liberă și independentă de forțele sociale. Practicile individului sunt guvernate de ritualuri definite de aparatele ideologice care se manifestă sub formă materială ca instituții de control 5. La baza distincției dintre "structurile puterii de stat" și "structurile controlului de stat" ar sta deosebirea realizată de teoreticianul marxist italian Antonio Gramsci între "conducere", manifestată sub forma guvernării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de control 5. La baza distincției dintre "structurile puterii de stat" și "structurile controlului de stat" ar sta deosebirea realizată de teoreticianul marxist italian Antonio Gramsci între "conducere", manifestată sub forma guvernării politice directe, și "hegemonie", care ar presupune validarea ideologică a normelor și valorilor burgheze ca norme și valori ale simțului comun, promovând astfel o cultură a consensului pentru a distrage atenția de la interesele conducerii politice 6. Ca atare, diversitatea culturală ar putea fi obturată printr-o "normalizare" a practicilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ca un sistem de semnificații și valori manifestat ca expresie sau proiecție a unor anumite interese de clasă 7. Spre deosebire de manifestarea dominației ideologiilor de care putem deveni conștienți, hegemonia este mai curând o formă internalizată de control social. Chiar dacă dominația ideologică se manifestă la nivel politic, iar dominația hegemonică mai curând la nivel social și cultural, se poate vorbi despre o dominație hegemonic ideologică, care presupune că orice formă de opoziție față de cultura dominantă ar fi iluzorie câtă vreme s-ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de care putem deveni conștienți, hegemonia este mai curând o formă internalizată de control social. Chiar dacă dominația ideologică se manifestă la nivel politic, iar dominația hegemonică mai curând la nivel social și cultural, se poate vorbi despre o dominație hegemonic ideologică, care presupune că orice formă de opoziție față de cultura dominantă ar fi iluzorie câtă vreme s-ar manifesta încă în cadrul a ceea ce permite această cultură. În aceste condiții, conștientizarea dominației hegemonice s-ar datora unei posibile socializării "improprii". Manifestate sub
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
hegemonice s-ar datora unei posibile socializării "improprii". Manifestate sub forma unor seturi sistematice de idei, ideologiile au un rol explicativ și justificator, servind interesele unor grupuri de conducere în vederea stabilizării societății. Din perspectiva teoriilor critice (neo)marxiste, deconspirarea aspectelor ideologice ale practicilor culturale și decodarea mesajelor ideologice reflectate în discursurile mass-mediei crează condițiile conștientizării relațiilor de forță cu ordinea politică activă. Dominația ideologică și administrativă e supusă criticii și în cadrul teoriei post-colonialiste căreia îi este specifică abordarea diferitelor problematici legate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
improprii". Manifestate sub forma unor seturi sistematice de idei, ideologiile au un rol explicativ și justificator, servind interesele unor grupuri de conducere în vederea stabilizării societății. Din perspectiva teoriilor critice (neo)marxiste, deconspirarea aspectelor ideologice ale practicilor culturale și decodarea mesajelor ideologice reflectate în discursurile mass-mediei crează condițiile conștientizării relațiilor de forță cu ordinea politică activă. Dominația ideologică și administrativă e supusă criticii și în cadrul teoriei post-colonialiste căreia îi este specifică abordarea diferitelor problematici legate de evenimentele sociale, culturale și politice manifestate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
servind interesele unor grupuri de conducere în vederea stabilizării societății. Din perspectiva teoriilor critice (neo)marxiste, deconspirarea aspectelor ideologice ale practicilor culturale și decodarea mesajelor ideologice reflectate în discursurile mass-mediei crează condițiile conștientizării relațiilor de forță cu ordinea politică activă. Dominația ideologică și administrativă e supusă criticii și în cadrul teoriei post-colonialiste căreia îi este specifică abordarea diferitelor problematici legate de evenimentele sociale, culturale și politice manifestate ca urmare a declinului colonialismului european începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interdisciplinare, un câmp suprastructurat de teorii hibride aplicate în construirea și analiza fenomenului artistic contemporan, respectiv atât la nivelul producției, cât și al receptării lucrărilor și evenimentelor de artă. Aplicarea acestui complex de teorii critice culturale post-structuraliste, psihanalitice, (neo)marxiste, ideologice, post-colonialiste la practicile, producțiile și reprezentările artei contemporane deconspiră precaritatea unei simple abordări a artei din perspectiva teoriei estetice, care ar fi mai curând preocupată de definirea artei, de descrierea experienței estetice (a intențiilor și atitudinilor estetice) și de argumentarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
abordarea practicii artistice din perspectiva celor mai variate domenii ale acțiunii, de la filosofie și știință (sociologie, psihologie, antropologie, etnologie) la economie și politică, post-estetica este un tip de discurs care apelează la descifrarea poetică, retorică, semiotică (în principal, pragmatică) și ideologică a unor semnificații sociale, politice, economice și, în general, culturale, care se manifestă în dependență de modul de redare estetică a operei de artă, mod succedat, în ordinea receptării, de un interes practic, extraestetic. Această transgresare a câmpului de interes
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mixare și combinare a produselor, în condițiile în care supraproducția nu mai este văzută ca o problemă, ci ca un ecosistem cultural 70. Inventând noi întrebuințări pentru lucrări audio sau vizuale create în trecut, artiștii postproductivi reeditează narațiuni istorice ori ideologice, inserând elementele lor componente în scenarii alternative și contribuind astfel la apariția unei culturi a activității întreținute de comunități temporare care pun problema identității nomade (Rirkrit Tiravanija), criticând structuri narative constrângătoare ce reflectă ficțiunile ideologice ale operelor originale (Pierre Huyghe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
postproductivi reeditează narațiuni istorice ori ideologice, inserând elementele lor componente în scenarii alternative și contribuind astfel la apariția unei culturi a activității întreținute de comunități temporare care pun problema identității nomade (Rirkrit Tiravanija), criticând structuri narative constrângătoare ce reflectă ficțiunile ideologice ale operelor originale (Pierre Huyghe), permițând reprezentarea spațiului domestic ca pe un loc al confruntării dintre scenariile sociale și dorințele private, dintre imaginile recepționate și cele proiectate în condițiile sfârșitului întrebuințării tehnologiei doar ca aparat de stat (Dominique Gonzalez-Foerster), oferind
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Art și Pop Art, din Anti-form și Junk Art, precum și proceduri diverse din domeniile design-ului, cinema-ului, economiei și industriei, realizând că este imposibil ca istoria artei să fie separată de fundalul său social. Împărtășind ambiții, metode și postulate ideologice comune artiștilor anilor '60 și '70, artiștii postproducției intenționează să deconspire structurile invizibile ale aparatelor ideologice, să deconstruiască sistemele de reprezentare și să propună o definiție a artei ca informație vizuală care ar destitui entertainment-ul. Acest gen de abordare a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cinema-ului, economiei și industriei, realizând că este imposibil ca istoria artei să fie separată de fundalul său social. Împărtășind ambiții, metode și postulate ideologice comune artiștilor anilor '60 și '70, artiștii postproducției intenționează să deconspire structurile invizibile ale aparatelor ideologice, să deconstruiască sistemele de reprezentare și să propună o definiție a artei ca informație vizuală care ar destitui entertainment-ul. Acest gen de abordare a artei se înscrie în tradiția criticii sociale a artiștior conceptuali care au apelat la critica instituțională
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
identităților colective, criza dezindustrializării masive a anilor '80 era descrisă ca un traumatism social și identitar major, iar subculturile tinerilor erau evaluate din perspectiva unei dinamici sociale a productivității și inventivității ori a rezistenței și devianței. La rândul lor, conținutul ideologic al culturii, care stimula procesul rezistenței sau acceptării status quo-ului, și dispunerea hegemonică a ideilor și credințelor dominante configurau un teritoriu deschis al cercetării medierii și interacțiunii între cultură și schimbarea socială 81. Relatând despre dezvoltarea disciplinei și practicii studiilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
schimbarea atitudinii față de studiul culturii, Brian Doyle pleacă de la constatarea că noul domeniu al studiilor media, culturale și ale comunicării ar fi fost fondat inițial pe o critică a disciplinelor academice tradiționale, având ca obiectiv central denunțarea caracterului iluzoriu și ideologic al "realității", care dispare astfel ca referință pozitivă. Ca urmare, examinând contribuții din domeniile psihanalizei, psihologiei sociale și studiilor organizaționale, Brian Doyle susține că s-ar putea construi o nouă paradigmă pentru înțelegerea studiilor culturale prin intermediul investigațiilor interdisciplinare în domeniul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
modalitățile prin care răspundem cunoașterii și experimentării lumii. Interesul pentru complexitatea impactului pe care îl are cultura vizuală asupra reconsiderării experienței și cunoștințelor în viața cotidiană și profesională a multiplicat consistent pozițiile și atitudinile critice cu privire la consecințele întrebuințării semiotice și ideologice a imaginilor. În cartea lor despre "practicile privirii", Maria Sturken și Lisa Cartwright analizează cultura vizuală din perspectiva fascinației produsă de complexitatea înlănțuirii imaginilor și a îngrijorării stârnite de potențialul puterii imaginilor, facilitat de evoluția tehnologiei.106 Prezentând o serie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]