13,191 matches
-
acestea după ce Bono l-a sfătuit să „pună El Salvador printr-un amplificator”, cu referire la o vizită efectuată de Bono în țara răvășită de război, din care se întorsese foarte supărat. Bono a contribuit și la compoziția pieselor de chitară; melodia de chitară spaniolă din „Mothers of the Disappeared” este inspirată dintr-un cântec compus de el în Etiopia pentru a-i învăța pe copii noțiuni elementare de igienă. Ca și la albumele anterioare, Bono prezintă un stil cu laringele coborât
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
a avut loc în arena Telenor, în suburbia municipală Bærum, Akershus, care e situată în partea de vest a zonei metropolitane a capitalei Norvegiei, Oslo. Acest fapt a fost determinat de victoria lui Alexander Rybak la Concursul din 2009 cu melodia „Fairytale”. A fost a treia oară când Norvegia găzduiește concursul, după anii 1986 și 1996. Semifinalele au avut loc pe 25 și 27 mai 2010, iar finala pe 29 mai 2010. Uniunea Europeană de Radio-Televiziune (EBU) a anunțat că sistemul de
Concursul Muzical Eurovision 2010 () [Corola-website/Science/315927_a_317256]
-
următoare. În finală, folosindu-se același algoritm, țara cu cele mai multe puncte va câștiga concursul. Pe 26 octombrie 2009, EBU a anunțat că liniile de votare vor fi deschise la începutul fiecărei emisiuni și închise la 15 minute de la finalul ultimei melodii participante. Un grup de fani a început o campanie pe saitul de socializare Facebook pentru întoarcerea orchestrei la concursul din Oslo, pentru prima oară din 1998 până acum. Campaniei i s-au alăturat aproape 5.000 de oameni. Orchestra, folosită
Concursul Muzical Eurovision 2010 () [Corola-website/Science/315927_a_317256]
-
urmă, nu a avut loc o astfel de modificare. În timpul actului de interval, s-au afișat flashmob-uri din diferite orașe europene, alături de imagini din casele unor oameni obișnuiți și de un flashmob care a avut loc chiar în arena Telenor. Melodia pe care s-a dansat este „Glow”, interpretată de formația Madcon, prezentă în sală în acel moment. Duminică, 7 februarie 2010, tragerea la sorți care a decis care țări vor concura în prima sau a doua semifinală a avut loc.
Concursul Muzical Eurovision 2010 () [Corola-website/Science/315927_a_317256]
-
piesa, pe 29 martie. NTU a luat o decizie finală pe 24 martie; astfel, cântecul Alyoshei, „Sweet People”, va concura din partea Ucrainei. Georgia a anunțat că se va întoarce în concurs. Această țară s-a retras în anul 2009, din cauză că melodia sa, „We Don't Wanna Put In”, a fost descalificată datorită referințelor politice care încălcau regulile competiției. EBU a anunțat că a încercat mai mult să determine Austria, Italia și Monaco să revină la concursul din 2010. În septembrie 2009
Concursul Muzical Eurovision 2010 () [Corola-website/Science/315927_a_317256]
-
că țara sa nu va participa atâta timp cât concursul va fi „ruinat de reguli”. Télé Monte Carlo a declarat că Monaco nu se va întoarce la ediția din 2010 a Eurovisionului, în principal din cauza lipsei de resurse financiare pentru trimiterea unei melodii monegasce. Grupul RTL a anunțat că existau discuții serioase cu privire la o posibilă reîntoarcere a Luxemburgului pentru prima oară după 1993, dar mai târziu a confirmat că țara nu va fi prezentă la concursul din 2010. Și San Marino a reflectat
Concursul Muzical Eurovision 2010 () [Corola-website/Science/315927_a_317256]
-
adolescenței, Rybak a făcut parte din orchestra „Vivaldi” a institutului, care era condusă de tatăl său. Rybak a câștigat a 54-a ediție a Eurovisionului în Moscova, Rusia, unde a stabilit un nou record de 387 puncte, cantand „Fairytale”, o melodie inspirată de muzica folk norvegiană. Cântecul a fost compus și scris de Rybak și a fost interpretat împreună cu compania de dans folk modern, Frikar. Cântecul a primit recenzii bune cu un scor de 6 din 6 în revista norvegiană Dagbladet
Alexander Rybak () [Corola-website/Science/315931_a_317260]
-
pentru Pace. EMI Norvegia a scos un film numit „Fairytale”. Filmul, regizat de directorul norvegian Rune Langlo, este un documentar despre cariera lui Alexander Rybak până a câștigat premiul cel mare pentru Norvegia la Moscova. Tot în 2009 a înregistrat melodia principală numita „I Don't Believe in Miracles/Superhero” pentru un film rus numit (în engleză) „Black Lightning”, produs de Timur Bekmambetov. În 2010, Alexander Rybak a renunțat la colaborarea cu dansatorii din Frikar, aducând în schimb alături de el pe
Alexander Rybak () [Corola-website/Science/315931_a_317260]
-
produs de Timur Bekmambetov. În 2010, Alexander Rybak a renunțat la colaborarea cu dansatorii din Frikar, aducând în schimb alături de el pe scenă trei violoniste, prietene cu el incă din copilărie. Moa, Kathrine și Maria au primit fiecare câte o melodie pe al doilea album al artistului, No Boundaries, album lansat pe 14 iunie 2010. Oah, melodia compusa pentru Moa Meinich, a fost prima de pe album care a beneficiat de videoclip. A urmat apoi videoclipul pentru single'ul Europe Skies, videoclip
Alexander Rybak () [Corola-website/Science/315931_a_317260]
-
aducând în schimb alături de el pe scenă trei violoniste, prietene cu el incă din copilărie. Moa, Kathrine și Maria au primit fiecare câte o melodie pe al doilea album al artistului, No Boundaries, album lansat pe 14 iunie 2010. Oah, melodia compusa pentru Moa Meinich, a fost prima de pe album care a beneficiat de videoclip. A urmat apoi videoclipul pentru single'ul Europe Skies, videoclip care la trei saptamâni de la lansare a început să fie difuzat pe postul muzical TV românesc
Alexander Rybak () [Corola-website/Science/315931_a_317260]
-
orașe din Norvegia, alături de cele 3 violoniste dar și alături de invitați speciali. Tinere talente pe care Alexander a vrut astfel să le ajute în promovare. În urma turneului a fost lansat și un EP conținănd patru cover'uri ale unor celebre melodii de iarnă, precum Blue Christma sau Let it Snow. 2011 a adus unele schimbări în cariera lui Alexander, violonistul preferând să mai renunțe la concerte si să se axeze mai mult pe aparițiile tv în diverse emisiuni. El participă la
Alexander Rybak () [Corola-website/Science/315931_a_317260]
-
2011, Rybak a fost invitat special într-una din semifinalele Melodi Grand Prix din Norvegia, împreuna cu rockerii de la Keep of Kalesin. El a renunțat atunci la vioara clasică în favoarea celei acustice și a interpretat într-un featuring de senzație melodia The Divine Land, aparținând celor de la KoK. Interviuri
Alexander Rybak () [Corola-website/Science/315931_a_317260]
-
Salvatore Cutugno (n. 7 iulie 1943, Fosdinovo, Toscana, Italia), cunoscut publicului sub numele , este un cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară (cantautor). Are peste 400 de melodii compuse și peste 100 de milioane de discuri vândute în întreaga lume. Este primul cantautor care a câștigat marele premiu al Festivalului de la Sanremo (în 1980) și singurul cantautor italian care a câștigat marele premiu la Eurovision în secolul XX
Toto Cutugno () [Corola-website/Science/315954_a_317283]
-
bateria și sa cânte în diverse grupuri muzicale locale. Pe lângă baterie, învață să cânte la acordeon, pian și chitară. La vârsta de 13 ani participă la un concurs regional de muzică, unde ocupa locul 3. a compus peste 400 de melodii. Melodiile semnate Toto Cutugno au fost interpretate de mari orchestre (Pourcel, Caravelli și Paul Mauriat). De-a lungul carierei Toto Cutugno a scris melodii de mare succes pentru: Joe Dassin, Dalida, Adriano Celentano, Gerard Lenorman, Hervé Vilard, Luis Miguel, Michel
Toto Cutugno () [Corola-website/Science/315954_a_317283]
-
și sa cânte în diverse grupuri muzicale locale. Pe lângă baterie, învață să cânte la acordeon, pian și chitară. La vârsta de 13 ani participă la un concurs regional de muzică, unde ocupa locul 3. a compus peste 400 de melodii. Melodiile semnate Toto Cutugno au fost interpretate de mari orchestre (Pourcel, Caravelli și Paul Mauriat). De-a lungul carierei Toto Cutugno a scris melodii de mare succes pentru: Joe Dassin, Dalida, Adriano Celentano, Gerard Lenorman, Hervé Vilard, Luis Miguel, Michel Sardou
Toto Cutugno () [Corola-website/Science/315954_a_317283]
-
participă la un concurs regional de muzică, unde ocupa locul 3. a compus peste 400 de melodii. Melodiile semnate Toto Cutugno au fost interpretate de mari orchestre (Pourcel, Caravelli și Paul Mauriat). De-a lungul carierei Toto Cutugno a scris melodii de mare succes pentru: Joe Dassin, Dalida, Adriano Celentano, Gerard Lenorman, Hervé Vilard, Luis Miguel, Michel Sardou, Mireille Mathieu, Peppino di Capri, Jose Luis Rodriguez și formația Ricchi e poveri. A prezentat 28 de melodii la Sanremo, în perioada 1970-2008
Toto Cutugno () [Corola-website/Science/315954_a_317283]
-
carierei Toto Cutugno a scris melodii de mare succes pentru: Joe Dassin, Dalida, Adriano Celentano, Gerard Lenorman, Hervé Vilard, Luis Miguel, Michel Sardou, Mireille Mathieu, Peppino di Capri, Jose Luis Rodriguez și formația Ricchi e poveri. A prezentat 28 de melodii la Sanremo, în perioada 1970-2008. Hit-ul său, "L'italiano", a fost cel mai vândut disc italian în perioada 1981 - 1986. Melodia "Africa" ("L'ete indien") are peste 80 de variante. Interviuri
Toto Cutugno () [Corola-website/Science/315954_a_317283]
-
Sardou, Mireille Mathieu, Peppino di Capri, Jose Luis Rodriguez și formația Ricchi e poveri. A prezentat 28 de melodii la Sanremo, în perioada 1970-2008. Hit-ul său, "L'italiano", a fost cel mai vândut disc italian în perioada 1981 - 1986. Melodia "Africa" ("L'ete indien") are peste 80 de variante. Interviuri
Toto Cutugno () [Corola-website/Science/315954_a_317283]
-
în care lua peste picior pe cei din conducerea școlii. Alături de el mai apăreau atunci colegii săi, Muller, Geanoglu, Mușat, Korfiadis și viitorul actor Costel Drăgănescu. Succesul fiind garantat Nicu Constantin a oferit apoi publicului o altă compoziție a sa, "Melodia constănțeană". În 2001, Nicu Constantin a devenit cetățean de onoare al orașului Eforie Sud fiind decorat cu Ordinul Meritul Cultural, clasa I, pentru activitatea sa artistică. În palmaresul înregistrărilor lui Constantin se află peste 30 de filme de scurt și
Nicu Constantin () [Corola-website/Science/315969_a_317298]
-
industriei discografice rusești. A existat și o casă de discuri proprie a fabricii, inițial numită Metropol Record (chir. Метрополь Рекордъ). Ea a fost redenumită în 1925 chiar Aprelevski zavod (chir. Апрелевский завод, abreviat "АЗ") și a ființat până la apariția casei Melodia (1964), când cele două au fuzionat. În primul deceniu al secolului XX, numeroase case de discuri occidentale și-au creat reprezentanțe în Rusia. Prima acțiune de acest fel a fost întreprinsă de compania britanică Gramophone, stabilită în 1901 la Riga
Aprelevski zavod gramplastinok () [Corola-website/Science/318885_a_320214]
-
re minor de P.I. Ceaikovski) și primele imprimări stereofonice (1961) s-au lansat tot aici. Totuși, producția de „ebonite” (denumire convențională care acum nu mai viza șelacul, ci policlorura de vinil) avea să continue până în anul 1971. Casa de discuri Melodia a fost fondată în 1964, în intenția de a crea o companie care să monopolizeze industria discografică. Colaborând cu Melodia, fabrica din Aprelevka a cunoscut cele mai înalte cote de producție, de până la 60% din totalul realizat în țară. Din
Aprelevski zavod gramplastinok () [Corola-website/Science/318885_a_320214]
-
convențională care acum nu mai viza șelacul, ci policlorura de vinil) avea să continue până în anul 1971. Casa de discuri Melodia a fost fondată în 1964, în intenția de a crea o companie care să monopolizeze industria discografică. Colaborând cu Melodia, fabrica din Aprelevka a cunoscut cele mai înalte cote de producție, de până la 60% din totalul realizat în țară. Din 1989, sunt produse aici și casete audio. Numai în primul an sunt lansate 700 000 de exemplare, dar, în ciuda portabilității
Aprelevski zavod gramplastinok () [Corola-website/Science/318885_a_320214]
-
numit primul compozitor pensilvănean, pe baza imnelor din culegerea de 70 de pagini "The Lamenting Voice of the Hidden Love", cu toate că nu este absolut sigur dacă el este compozitorul lor. Este foarte probabil ca el să fi scris versurile, dar melodiile se bazează în principal pe melodii germane; 4 sunt ale lui Christian Knorr von Rosenroth ("Neuer Helicon", Nürnberg, 1684), iar alte 4 sunt din alte surse germane din 1690 sau mai târziu. Traducerile în engleză sunt atribuite lui Christopher Witt
Johannes Kelpius () [Corola-website/Science/318924_a_320253]
-
imnelor din culegerea de 70 de pagini "The Lamenting Voice of the Hidden Love", cu toate că nu este absolut sigur dacă el este compozitorul lor. Este foarte probabil ca el să fi scris versurile, dar melodiile se bazează în principal pe melodii germane; 4 sunt ale lui Christian Knorr von Rosenroth ("Neuer Helicon", Nürnberg, 1684), iar alte 4 sunt din alte surse germane din 1690 sau mai târziu. Traducerile în engleză sunt atribuite lui Christopher Witt, un imigrant englez care s-a
Johannes Kelpius () [Corola-website/Science/318924_a_320253]
-
cântăreț sau cântăreață profesională. Aceasta este una dintre sarcinile unei școli de muzică sau canto. O formă de muzică vocală des întâlnită o constituie corurile de copii, bărbați, femei și mixte, în cadrul cărora un grup de persoane cântă deodată aceeași melodie. Pentru înțelegerea teoriei vocii umane sunt necesare mai întâi cunoștințe în multe domenii care influențează proprietățile vocii, cum ar fi fiziologia, anatomia, mecanica, acustica, medicina, psihologia, pedagogia ș.a. Vocea umană este un fenomen aproape unic în regnul animal. La om
Vocea umană () [Corola-website/Science/318947_a_320276]