11,487 matches
-
de vocația creșterii și a autenticului progres. Stabilitatea și extinderea proprietății sunt, în cheia de lectură a lui Carp, alternativa la pauperizarea care alimentează instinctele resentimentului social. Dațimi un spor de populațiune de douătrei sute de mii de țărani și moșiile Statului sunt toate împărțite și atunci mă întreb: oare ceea ce am făcut noi astăzi, dacă nu vom lua măsuri contra divizibilității, nu va fi zadarnic? Oare am ajuns noi la rezultate statornice sau numai trecătoare pe timpul cât ține o generațiune
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
COCEA, Sofia (15.VI.1839, Fălticeni - 27.X.1861, Vaslui), publicistă și autoare de versuri. Fiică a unui administrator de moșie, C. își începe învățătura într-un pension din Iași, o continuă la Târgu Neamț și o termină, în vara anului 1856, la Școala Centrală din Iași. Cererea prin care solicita caimacamului N.Vogoride o bursă pentru a urma în străinătate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
Sistemul, ci de a-l lua la mișto pentru ca să Îl putem suporta mai ușor. Minimaliștii de la editura Minuit, astăzi oricum pe cale de dispariție, au un pandant pe care l-am numit „minimalismul Biedermeier”, al unor scriitori care exaltă provincia și „moșia”, cu alte cuvinte Franța profundă, marginală, neatinsă de flagelul civilizației, În narațiuni ușoare, idilizante, delicate, suave (Christian Bobin, despre care nu va fi vorba În acest volum, este poate cel mai cunoscut reprezenant al acestui curent). O altă ramură a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moșia moșie, foncția foncție, coana Joițica, coana Joițica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându-și seama) babachii... Da' eu, unde? Famelie mare, renumerație după buget mică. (șase în fund pe un scaun la o parte.) SCENA III Zaharia Trahanache, Ghiță
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moșia moșie, foncția foncție, coana Joițica, coana Joițica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându-și seama) babachii... Da' eu, unde? Famelie mare, renumerație după buget mică. (șase în fund pe un scaun la o parte.) SCENA III Zaharia Trahanache, Ghiță Pristanda
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
numi același d. Cațavencu?... Cațavencu: (asemenea) E puțin, onorabile... Tipătescu: Dacă în locul de primar, vacant acum, și în locul de epitrop-efor la Sf. Nicolae s-ar numi tot nenea Cațavencu? 'Ai? (Cațavencu surâde cu un gest de refuz.) Și dacă și moșia "Zăvoiul" din marginea orașului... Cațavencu: (zâmbind asemenea) Dă-mi voie, stimabile, un om politic trebuie, este dator, mai ales în împrejurări ca acele prin care trece patri noastră, împrejurări de natură a hotărî o mișcare generală, mișcare (mângâie și umflă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o coca moale). Este încadrat în seria încornoratului simpatic, deoarece refuză să creadă în autenticitatea scrisorii de amor. Stefan Tipatescu, este tipul junelui-prim, fixat într-un triunghi conjugal banal și tihnit, bănuit de toți.El administrează județul ca pe propria moșie având o mentalitate de stăpân medieval: e orgolios, abuziv, încalcă legea si admite micile matrapazlacuri ale lui Pristanda, pentru că acesta îl foloseste. Însă, de fapt, este ținut din scurt de o femeie voluntară și se multumește cu tihna burgheză pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
e orgolios, abuziv, încalcă legea si admite micile matrapazlacuri ale lui Pristanda, pentru că acesta îl foloseste. Însă, de fapt, este ținut din scurt de o femeie voluntară și se multumește cu tihna burgheză pe care i-o asigură Zoe: "mușia-i moșie, foncția-foncție, coana Joițica-coana Joițca: trai neneo, cu banii lui Trahanache" (tip=june prim, abil, rafinat). Zoe Trahanache este cea mai distinsă între femeile teatrului lui Caragiale, reprezentând tipul cochetei, adulterinei, ambițioasei, voluntarei. Ea încheie triunghiul conjugal prin care Caragiale dezvăluie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
deși, pentru aceste două probleme, cercetările documentare au bătut pasul pe loc. Din aceleași cauze, n-a fost spulberat un lung șirag de neadevăruri cu privire la Vasile Iurașcu, bunicul poetului, care, de fapt, n-a fost de viță boierească și nici moșia Joldești n-a avut-o în proprietate, iar socrul acestuia, Donțu, nu era conte, refugiat politic, ci un soldat răzlețit din armata rusă și angajat, ca stupar, pe o moșie mănăstirească. Pe de altă parte, nu s-a observat că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de fapt, n-a fost de viță boierească și nici moșia Joldești n-a avut-o în proprietate, iar socrul acestuia, Donțu, nu era conte, refugiat politic, ci un soldat răzlețit din armata rusă și angajat, ca stupar, pe o moșie mănăstirească. Pe de altă parte, nu s-a observat că pretinsul izvod de zestre al mamei poetului, scris cu multă zestre și cu foarte mulți bani, în numerar, a fost făcut înadins, la zece ani după căsătoria Ralucăi, numai ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
anul 1932, intelectualii din Cucorăni au format o asociație, cu scopul de a confecționa, pentru satul lor, un bust de bronz, al poetului Eminescu. Banii adunați de asociație circa 20.000 lei i-au fost dați lui Ioan Goilav, proprietarul moșiei Cucorăni, ca să comande bustul, în Germania, însă acesta a cheltuit banii și a uitat de bust. Pentru o parte din banii cheltuiți, Ioan Goilav a dat asociației o mică suprafață de teren, de formă triunghiulară, la o răspîntîe din mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poetul Eminescu ar trebui căutat numai la Cucorăni! Cînd diferiți vizitatori au cerut, la Cucorăni, unele informații privind trecutul Ipoteștiului, li s-au dat, la repezeală, niște explicații cu totul fanteziste, referitoare la numele satului și vechimea lui, la împărțirea moșiei pe răzeși, la vechimea bisericii din Ipotești, etc., etc., care explicații, fiind greșite, pînă azi n-au fost corectate. EMINESCOLOGI PE MELEAGURI IPOTEȘTENE Cu toate că propaganda intelectualilor din Cucorăni a diminuat mult importanța pe care a avut-o Ipoteștiul, în viața
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Bașotă și amîndoi fiii lui Toader Bașotă 5. La facerea unui zapis din 1617 (7125) Iunie 6, scris la Suceava, pentru o parte din Liteni, găsim printre martori pe un Iurașco, feciorul lui Cîrstian portariul 6. La o vînzare din moșia Dănceni, ținutul Tecuci, în anul 1661, ianuarie 11, apare ca martor un Iurașco fiul lui Roșca 7, iar în 1662, iulie 20, un Iurașco fiul lui Ivașco Cirjău, cu frații și cu sororile sale, vinde satul Săsăști, de pe Bîrlad, aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Tomșa voievod. Apoi a făcut altă greșeală, cînd a scornit povestea cu cei doi frați, Iurașcu, de la Hotin, pentru că Iurașco pîrcălab de Hotin cu toți urmașii săi n-a avut rudenii și nici moșii prin Țara-de-Jos. Iar în cît privește moșia Joldești, de pe Siret, din ținutul Suceava, ea niciodată n-a fost în proprietatea lui Iurașco pîrcălab, ori mai ales a vreunui urmaș de al său. Să cercetăm documentele Joldeștilor, mai apropiate de vremea stolnicului Vasile Iurașcu: la 1787 iunie 6
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
soția sa, Zoița, au zidit, cu a lor cheltuială, biserica satului Joldești 21. La împroprietărirea clăcașilor din 1864, proprietarul Joldeștilor era Hagi Iordache Cantacuzino 22. Așadar, nici pomeneală nu se face prin documente, de stolnicul Vasile Iurașco, ca proprietar pe moșia Joldești și tocmai de aceasta te miră faptul că toți cercetătorii biografiei eminesciene, fără nici o ezitare, s-au lăsat induși în eroare de ifosele boierești ale lui Matei Eminescu și au transmis din unul în altul afirmația greșită că bunicul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aceasta te miră faptul că toți cercetătorii biografiei eminesciene, fără nici o ezitare, s-au lăsat induși în eroare de ifosele boierești ale lui Matei Eminescu și au transmis din unul în altul afirmația greșită că bunicul poetului a fost proprietarul moșiei Joldești! În al doilea rînd, te miră și stăruința cu care Augustin Z. N. Pop perseverează în greșeală. După ce îl vede pe Vasile Iurașcu "trăind într-o deplină răzeșie la Joldești"23, domnia sa vrea să dovedească documentar că în adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Moldovei și care cel mai adesea nu sunt înrudite între ele. Pentru a ști cine a fost bunicul lui Eminescu, este mai nimerit să apucăm cu cercetările pe altă cale, mai ales că ne vin în ajutor și documente inedite. Moșia Sarafinești intrase în proprietatea Mănăstirii Moldovița, încă de pe vremea lui Alexandru Lăpușneanu Voievod 33. La puțină vreme după pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), pe această moșie mănăstirească s-a pripășit un soldat, cu numele de Alexa Donțu, răzlețit din armata rusă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu cercetările pe altă cale, mai ales că ne vin în ajutor și documente inedite. Moșia Sarafinești intrase în proprietatea Mănăstirii Moldovița, încă de pe vremea lui Alexandru Lăpușneanu Voievod 33. La puțină vreme după pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), pe această moșie mănăstirească s-a pripășit un soldat, cu numele de Alexa Donțu, răzlețit din armata rusă. Să nu dăm crezare ifoselor boierești ale lui Matei Eminescu, care a văzut în acest soldat un conte rus, Potloff, refugiat politic, ci să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ci să-l vedem pe Donțu, așa cum a trăit la Sarafînești, îmbrăcat țărănește, la prisaca mănăstirii, pe malul Siretului, om încă tînăr și întorlocat nelegitim cu fata unui Ion Brehuiescu, țăran din Sarafinești. În gospodărie proprie? Categoric nu! Pe o moșie mănăstirească, Donțu nu putea avea stupină și nici locuință proprie, tocmai el care de-abia intrase la număr, între bejenarii mănăstirii. La 12 aprilie 1799, Curtea din Viena a scos în vînzare toate moșiile mănăstirilor din Bucovina, aflate în Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
gospodărie proprie? Categoric nu! Pe o moșie mănăstirească, Donțu nu putea avea stupină și nici locuință proprie, tocmai el care de-abia intrase la număr, între bejenarii mănăstirii. La 12 aprilie 1799, Curtea din Viena a scos în vînzare toate moșiile mănăstirilor din Bucovina, aflate în Moldova. Cu această ocazie, moșia Sarafinești, și alte 22 de moșii mănăstirești, aflate în Moldova, au fost cumpărate de baronul Teodor von Musteață 34. Baronul l-a adus din Bucovina pe Vasile Iurașcu om tînăr
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
putea avea stupină și nici locuință proprie, tocmai el care de-abia intrase la număr, între bejenarii mănăstirii. La 12 aprilie 1799, Curtea din Viena a scos în vînzare toate moșiile mănăstirilor din Bucovina, aflate în Moldova. Cu această ocazie, moșia Sarafinești, și alte 22 de moșii mănăstirești, aflate în Moldova, au fost cumpărate de baronul Teodor von Musteață 34. Baronul l-a adus din Bucovina pe Vasile Iurașcu om tînăr și de încredere și l-a pus vechil la Sarafinești
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
proprie, tocmai el care de-abia intrase la număr, între bejenarii mănăstirii. La 12 aprilie 1799, Curtea din Viena a scos în vînzare toate moșiile mănăstirilor din Bucovina, aflate în Moldova. Cu această ocazie, moșia Sarafinești, și alte 22 de moșii mănăstirești, aflate în Moldova, au fost cumpărate de baronul Teodor von Musteață 34. Baronul l-a adus din Bucovina pe Vasile Iurașcu om tînăr și de încredere și l-a pus vechil la Sarafinești, tocmai cînd Donțu o avea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a adus din Bucovina pe Vasile Iurașcu om tînăr și de încredere și l-a pus vechil la Sarafinești, tocmai cînd Donțu o avea pe Paraschiva, care se ridica fată mare. Mănăstirea Moldovița, încă de la 30 aprilie 1795 își arendase moșia Sarafinești stolnicului Antonie Zilotii 35, care ținea în arendă și Joldeștii. După expirarea contractului de arendă, s-a făcut un schimb de moșii, între baronul Musteață și vistiernicul Iordache Balș. Prin acest schimb de moșii, Sarafineștii au trecut în proprietatea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
avea pe Paraschiva, care se ridica fată mare. Mănăstirea Moldovița, încă de la 30 aprilie 1795 își arendase moșia Sarafinești stolnicului Antonie Zilotii 35, care ținea în arendă și Joldeștii. După expirarea contractului de arendă, s-a făcut un schimb de moșii, între baronul Musteață și vistiernicul Iordache Balș. Prin acest schimb de moșii, Sarafineștii au trecut în proprietatea lui Iordache Balș. Dar Vasile Iurașcu n-a mai putut pleca cu baronul Musteață, fostul său stăpîn, pentru că se însurase la Sarafinești, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
30 aprilie 1795 își arendase moșia Sarafinești stolnicului Antonie Zilotii 35, care ținea în arendă și Joldeștii. După expirarea contractului de arendă, s-a făcut un schimb de moșii, între baronul Musteață și vistiernicul Iordache Balș. Prin acest schimb de moșii, Sarafineștii au trecut în proprietatea lui Iordache Balș. Dar Vasile Iurașcu n-a mai putut pleca cu baronul Musteață, fostul său stăpîn, pentru că se însurase la Sarafinești, în 1803, cu fata Donțului; a rămas pe loc, în slujba vistiernicului Iordache
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]