11,656 matches
-
un nu știu ce ma frate De nu mia pot fi uitate. Refren: - III - În Moldova-s fete frumoase Ca muscatele din glastre Și-s frumoaser sprâcenate De feciori tot lăudate Refren: - IV coda 6 Voi bărbați din cele județe Ce-aveți neveste moldovence De-s frumoase din cale afară Și duc faima-n asta țară. Refren: Iași 1990
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
în 1945, într-o noapte, toți nouă sunt urcați într-un mărfar și alungați din Cehoslovacia pentru că sunt nemți. Se trezesc în Darmstadt-ul gata bombardat de aliați, pe o stradă cu două case și patru supraviețuitori. Ernst Kostial își pune nevasta și cei șapte copii să strângă luni în șir cărămizi, nisip, să facă mortar din resturi de tencuială pisată și dată prin sită. Trudesc ca niște cai de povară ani buni până e gata o măgăoaie cu trei etaje. Când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
pe arab (ca să se poată răzbuna Camus). Toate continuă logic, de la Mitul lui Sisif încoace. Dacă stă scris acolo că „absurdul e divorț“, asta ne duce imediat cu gândul la un eveniment important din viața lui Camus - divorțul de prima nevastă. A, da, și foarte important: Meursault trage încă de patru ori cu pistolul în arabul deja mort pentru că asta sună a „ta na na na“, adică a Beethoven, și ce simfonie e asta? Tocmai simfonia destinului. Sper că nu v-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
ca prin minune, pare să sucombe farmecelor sirenelor rurale, iar apoi riscă să se înece în râul adânc de 10 centimetri. Până la urmă, îți dorești atât de mult ca tatăl să ajungă în fine la magazinul unde lucrează fosta lui nevastă și să se împace cu ea, cu Stefek și cu Elka, încât, dacă nu se va întâmpla așa, el nu va frânge numai inima lui Stefek, ci și inima ta. Cum se termină basmul veți afla, probabil, la anul, când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
scris o povestire despre Vesalius - Don Andrea Vesalius, anatomistul, în care își încearcă talentul în crearea unui portret monstruos și a unei atmosfere citadine de cimitir. La ora înserării, „când toate orașele par niște necropole“, doctorul bătrân o ia de nevastă pe foarte tânăra Maria. Afară, poporul revoltat încearcă să forțeze porțile și să-i pedepsească pe eretici (desigur, Vesalius e un vrăjitor, un necromant, un Saturn, un diavol ș.a.m.d.). Vacarmul oamenilor e, scrie Borel, „un tunet biciuitor, asurzitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
reciproce. Astfel, o serie de obiecte și noțiuni strâns legate de viața materială și spirituală a oamenilor din satele comunei poartă denumiri vechi slave cum ar fi de pildă : ogradă, plug, grapă, topor, gard, haină, hrană, uliță, omăt, zăpadă, văzduh, nevastă, prieten, sărac, a grăi, a iubi, a trăi, a sfârși etc. întrucât o perioadă lungă de timp, biserica și administrația de stat, au folosit limba slavă veche, numeroase cuvinte din limbajul bisericesc au fost utilizate de localnici. Majoritatea acestor cuvinte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și-l împleteau în cosițe și-l așezau deasupra capului ca o coroană iar în partea stângă spre ureche își prindeau câte o floare de mușcată roșie sau albă. La fel, vara își puneau flori la cingătoare și în sân. Nevestele își frecau în palme busuioc, flori de mentă sau frunze de calapăr care aveau un miros plăcut. în ultimul timp fetele poartă brățări, inele de diferite forme și materiale, lănțișoare având cruciuliță la gât, cercei în urechi, mai în toate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
găinii putea fi diferit de la o nuntă la alta. Redăm mai jos o variantă mai des utilizată: Faceți-mi și mie cale Să mă duc la nașu-mare, Să-i duc ceva de mâncare Să-i sucesc mustățile, Să-l placă nevestele, Să i le sucesc mai bine, Să mă placă și pe mine. Nașule, mâncați-aș gura, Cu mata m-aș da de-a dura Și pe paie și pe fân Nu mă uit că ești bătrân. Și după ce om termina
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
spre amuzamentul celorlalți. Căldărarii erau îmbrăcați în haine țigănești, își puneau plete, salbe de bani vechi la gât, șiraguri cu dinți de fasole și alte zorzoane și se ocupau cu ghicitul viitorului la fetele cele mari și chiar la unele neveste mai tinere cărora le preziceau copii mulți, belșug și fericire. în dimineața Anului Nou copiii umblă cu semănatul (sorcova) și urează vecinilor, cunoscuților și celor pe care îi întâlnesc pe drum, sănătate, fericire și belșug în noul an, aruncând înaintea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
plin de vioiciune, spunea: Eram un bun grenadier. Acolo unde mă postam nu mai aveau nici un spor dușmanii. îi distrugeam, fără milă. Gândul îmi era totdeauna la pământul acesta, pentru care au luptat și plăieșii lui Ștefan cel Mare, la nevastă și la cei patru copii de acasă. Era însuflețit de idealuri patriotice și când își amintea prin ce foc a trecut, îi venea să plângă. îmi povestea cum înainte de ofensiva de la Mărășești, generalul Eremia Grigorescu stătea de vorbă cu fiecare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
indecisă: nu se știe precis cine dă și cine primește). După Noica, de aici rezultă anumite modele sociale ale feminițății. Într-un fel va arăta soția polițistului, altfel cea a profesorului sau a fotbalistului. (Nu întâmplător există și o emisiune "Neveste de fotbaliști"). Adaptând ideea aristotelică în versiune nicasiană, aș spune că în lumea sportului românesc fotbalistul ia chipul celui care îi este și "tată" și "mamă": patronul. Ajunge să-i semene, mai mult sau mai puțin. Ar fi un seducător
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pe Marusia Novakova, cea care ar deschide lungă lista a iubirilor chipeșului croat. Recomandându-se inginer, a cucerit-o repede, urmând că frumoasa cehoaica să-i dăruiască un copil. Pe Leopold Novakov nu-l va vedea, pentru că Tito sia părăsit nevasta chiar în ziua nunții, retrăgându-se la Viena. În capitala imperiului se spune că a avut o relație de-a dreptul „specială” cu Liza Spuner, o femeie mai în vârstă decât el cu zece ani, din înaltă societate austro-ungară. Foarte
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
face-le-aș rînza calup/ că m-au blătuit la zdup". Sau, în altă poezie mai colorată: "Îndoi-le-ar marafetu'/ șancăru' și sculamentu'/ Seca-le-ar de zemuri coiu'/ cînd le-o da în pîrg vioiu'/ Vedea-și-ar nevestele/ călărind ferestrele/ Ca să-și facă scoica plinu'/ din muștiucu lui vecinu'". Poetul anonim aruncă blestemul și asupra sistemului politic de tip comunist-totalitar, ce dă putere discreționară gardienilor asupra deținuților: "Ăștia cu partidul lor/ și nu vreau s-apuc să mor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
produs o feminizare bruscă a personalului, mizîndu-se pe faptul că femeile părăsesc mai greu locul de muncă, se supun mai ușor ordinelor, reduc tensiunile din colectivele de deținuți și creează un climat mai plăcut printre angajați. Au fost încurajate angajările nevestelor și căsătoriile dintre cadre, în ideea stingerii nemulțumirilor salariaților și a creării unei mai puternice dependențe a lor de autoritățile centrale. Masivele angajări au adus în sistem personal slab calificat. Angajații civili cu studii superioare (psihologi, sociologi, asistenți sociali, medici
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
amenajat pentru așa ceva, înțesat pînă la refuz cu poze cu trupuri dezbrăcate, decupate din diverse reviste. Pe lîngă ele, cei mai mulți se ajută cu albume speciale, pline cu pozele partenerilor. Furtul acestor albume și folosirea lor în toaletă echivalează cu violarea nevestei, fapt aspru pedepsit. Pentru prevenirea altercațiilor pe această temă, cadrele furnizează deseori deținuților reviste pornografice, stimulîndu-le sexualitatea fantasmatică, încercînd astfel să limiteze numărul relațiilor și violurilor homosexuale. Dacă pușcăria este o formă de castrare psihologică, homosexualitatea le apare unora ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Pantelimon, Comana, Ostrov, Cozia, Văcărești, Secu, Bucovăț, Ocnița etc. Închisori funcționau și în beciurile boierești, iar grosurile, temnițele și ocnele erau cele mai importante locuri de detenție. Ele erau populate nu doar de bărbați, ci și de femei, cele mai multe fiind neveste de boieri sau femei de moravuri ușoare. Mihail Kogălniceanu descrie 241 cum soțiile a trei boieri erau legate ziua la "pușci" și noaptea închise în "odăile seimenilor". "Domnul prindea pe femeile lor de le ținea în grosuri, pe unele cîte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
diverși indivizi aflați la conducerea închisorilor. Un proces de compromitere a șefilor administrației centrale s-a produs permanent, indiferent de orientarea lor politică, după planuri parcă dinainte stabilite (împingerea în brațele unor femei ușoare și șantajarea ulterioară cu dezvăluirea în fața nevestelor, stimularea să facă tot felul de ilegalități fiscale, de deturnări de fonduri, miturirea în diverse modalități, trimiterea frecventă peste graniță în delegații etc.). Doar apropierea momentului integrării în Uniunea Europeană a dus la accentuarea măsurilor reformatoare din ultimii ani. Duplicitatea a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să-mi fac singură dreptate. Am sunat la poliție, chiar azi, după vreo juma de oră, când mi-a mai stat inima. Le am spus ălora că e un dement drogat în fața blocului meu. Le-am spus că-și bate nevasta cu făcălețul. Le-am spus multe, cred că am făcut și spume la gură. Și-ăia mi-au zis liniștește-te mamaie. Atâta. Și dup-aia mi-au închis telefonul în nas. Auzi. Liniștește-te mamaie. Așa mi-au zis
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
nu vrea să-i lovească pe copii. (Ce vină au ei.) Mai trec trei luni. Te-ai obișnuit. Vine la tine o dată pe săptămână. Faceți un amor de sare tencuiala de pe pereți. Apoi străinul pleacă în străinătățurile lui. Adică la nevasta lui cea groaznică și la copiii lui frumoși. De fiecare dată îți promite că lucrurile se vor rezolva de la sine, trebuie să mai ai doar puțină răbdare, atât, doar puțină, încă o săptămână sau o lună. De fapt, străinul așteaptă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
am anturat-o că am interes la ea, m-ai înțeles. E vrăjitorie, Boss, m-a băgat în boală, până n-o rezolv pă fetița asta nu-mi revin în fire. Tace câteva secunde. Nu, Boss Șerif, n-are treabă nevastă-mea cu ce fac io pă Feisbuc. Acolo e dăcât treaba mea și n-o interesează pă ea. Io am viața mea și la viața mea nu dau socoteală nici la poliție, frate. Stai așea, Boss, să văd cât gaz
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
regulă, Boss, e dăcât un bou care-ascultă ceva manele, dă-l în mă-sa. Bă, are ăsta niște bidoane pă urechi, cât China, să mor io. Mare și prost. Bun, fii atent. Ce te rog io. Sun-o tu pă nevastă-ta și zi-i s-o sune ea pă Geta și s-o cheme la ea vro două ore. Pă Geta, bă, surdule, pă nevastă-mea. Nu știu, Boss, să gătească și ele ceva-mpreună, să facă sarmale, mă doare
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
io. Mare și prost. Bun, fii atent. Ce te rog io. Sun-o tu pă nevastă-ta și zi-i s-o sune ea pă Geta și s-o cheme la ea vro două ore. Pă Geta, bă, surdule, pă nevastă-mea. Nu știu, Boss, să gătească și ele ceva-mpreună, să facă sarmale, mă doare-n șpiț. Nu, stai așa că nu-i bine, că se prinde și nevastă-ta și dup aia m-am dus pă ghenă. Nu, fii atent
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
o cheme la ea vro două ore. Pă Geta, bă, surdule, pă nevastă-mea. Nu știu, Boss, să gătească și ele ceva-mpreună, să facă sarmale, mă doare-n șpiț. Nu, stai așa că nu-i bine, că se prinde și nevastă-ta și dup aia m-am dus pă ghenă. Nu, fii atent, Șerif. Zi-i că s-o cheme ea pă Geta la ea s-o ajute cu ceva. Păi nu știu,Boss, inventezi tu ceva, că nu ești ultimu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
po’ s-o chemi să-ț repare chiuveta, că doar Geta nu-i instalator. Ce? Da, Boss, asta-i ca lumea, da. Bravo, Șerif. Așea. Să coasă la goblenu ăla mare dân sufragirie. Și fii atent. Tu-i zici lu nevastă-ta că nu mai suporți goblenu, m-ai înțeles? Zici că e mâncat de molii și că să vină Geta s-o ajute să-l tragă nițel la mașină sau așa, să-l facă gigea. Hai, Boss, c ai prins
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
vreau și io la căldurică cu păsărica asta gigea de gigea. Și să mor io că-ți fac lipeala cu ea. Mai întâi o aburesc io și dup-aia intri și tu pă felie, m ai înțeles? Hai, vorbește cu nevastă-ta și sună-mă ca să știu că s-a eliberat locația. Hai să trăiești, Boss-Șerif. Câteva secunde nu mai aud decât zgomotul mașinilor care trec prin noroiul înghețat. Probabil că omul a luat-o în altă direcție. Mă opresc, mă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]