10,865 matches
-
mai devreme la o lume în care "nu toate erau la locul lor". 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii Apariția relativ târzie a presei politice românești, la începutul veacului al XIX-lea, este justificată de condițiile social-politice din Principate. Sub impactul imperativelor politice ale vremii și al modelelor publicisticii europene, necesitatea editării unor jurnale cu tematică politică se face resimțită mai întâi în Transilvania, aflată sub dominație străină și ulterior în celelalte principate. Dacă în Moldova primele publicații românești
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este justificată de condițiile social-politice din Principate. Sub impactul imperativelor politice ale vremii și al modelelor publicisticii europene, necesitatea editării unor jurnale cu tematică politică se face resimțită mai întâi în Transilvania, aflată sub dominație străină și ulterior în celelalte principate. Dacă în Moldova primele publicații românești (Albina românească, cu suplimentul Alăuta românească, condusă de Gh. Asachi, Dacia literară, editată de Mihail Kogălniceanu) au ca scop principal educarea gustului estetic al cititorilor, alocând spații largi traducerilor și producțiilor literare autohtone, în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de importanță vitală pentru situația românilor aflați sub stăpânirea Imperiului Habsburgic. Cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea se caracterizează printr-o precipitare a evenimentelor de pe scena politică internațională și națională și prin intensificarea mișcării unioniste din principate. Idealul unirii devine nucleul dur al gândirii politice din această epocă, oferind principala sursă tematică a discursului publicistic al vremii. Susținând că "libertatea nemărginită a presei înfățișează adeseori cele mai mari primejdii, rătăcind și corumpând opinia publică într-un grad
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
context, naționalismul reprezintă mai degrabă o reacție la prefacerile economice, politice, sociale și culturale prin care trece România în această perioadă. Într-o epocă în care mare parte a teritoriului național se află încă sub dominație străină, când cele două principate unite nu-și câștigaseră independența deplină decât după Războiul din 1877, când România se află sub permanenta amenințare a luptei pentru supremație a marilor imperii vecine, naționalismul eminescian dobândește o nouă lectură, înscriindu-se în contextul luptei pentru independență a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
că fenomenul imigrației evreiești în România este relativ nou în această perioadă, justificându-se, pe de o parte, prin condițiile precare de viață ale populației evreiești din Rusia și Polonia, iar pe de altă parte, prin înlăturarea restricțiilor comerciale din Principate. În condițiile în care, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creșterea demografică a evreilor o depășise pe cea a românilor, evreii ajungând să fie majoritari în orașe precum Dorohoi, Fălticeni, Botoșani, Iași, neliniștea populației este
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Țara Românească își unesc destinele ca urmare a dublei alegeri ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, iar 1877 este anul în care statul român își cucerește independența pe câmpul de luptă. Pe fondul problemelor numeroase cu care se confruntau Principatele, asistăm la constituirea unei tinere clase politice, energică și ambițioasă, animată de ideile însușite la studii în străinătate. "Începea șirul miniștrilor doctori în drept de la Paris! Acești conducători ai unor procese complicate, prin care tânărul stat național căuta să se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
puteri, a unui stat modern tânăr, dar viguros"315. Pentru a realiza o imagine cât mai fidelă a epocii în care se afirmă ca publicist Mihai Eminescu, prezentăm succint în cele ce urmează situația politică, economică, socială și culturală din Principate. b. Crearea primelor structuri democratice în Principate. Dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească, constituie evenimentul politic care deschide calea reformelor democratice în Principate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
viguros"315. Pentru a realiza o imagine cât mai fidelă a epocii în care se afirmă ca publicist Mihai Eminescu, prezentăm succint în cele ce urmează situația politică, economică, socială și culturală din Principate. b. Crearea primelor structuri democratice în Principate. Dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească, constituie evenimentul politic care deschide calea reformelor democratice în Principate. Fără a insista pe legile și reformele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Principate. b. Crearea primelor structuri democratice în Principate. Dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească, constituie evenimentul politic care deschide calea reformelor democratice în Principate. Fără a insista pe legile și reformele emise în timpul domniei lui Cuza, menționăm că sistemul constituțional introdus în 1866 oferă premisele încadrării Principatelor între statele cu cele mai moderne structuri democratice din epocă. Un moment de răscruce îl constituie înlăturarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească, constituie evenimentul politic care deschide calea reformelor democratice în Principate. Fără a insista pe legile și reformele emise în timpul domniei lui Cuza, menționăm că sistemul constituțional introdus în 1866 oferă premisele încadrării Principatelor între statele cu cele mai moderne structuri democratice din epocă. Un moment de răscruce îl constituie înlăturarea de la domnie al lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866, și instalarea unui prinț străin la conducerea țării. Evenimentele generează pericolul unei intervenții otomane
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și, nu în ultimul rând, Principele Carol I de Hohenzollern, valorifică fiecare ocazie care ar fi putut aduce mai aproape momentul modificării statutului internațional al țării, prin desprinderea de Imperiul Otoman și dobândirea independenței de stat. Între momentul în care Principatele dobândesc o Constituție modernă, în 1866, și clipa obținerii și recunoașterii de către marile puteri a suveranității și independenței câștigate prin intrarea în războiul ruso-turc declanșat în 1877, se scurge un deceniu, considerat de istorici drept o etapă de pregătire a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
suprafață de trei ori ansamblul loturilor repartizate țăranilor împroprietăriți 316, prin măsurile adoptate de reformă se inițiază procesul de modernizare a agriculturii, cu efecte benefice asupra întregii economii. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, trei sferturi din populația Principatelor se ocupă cu agricultura, iar comerțul exterior este centrat pe exportul de produse agricole. Potrivit lui Petre S. Aurelian, "finanțele statului, mijloacele cu care se întâmpină toate cheltuielile publice, se culeg mai toate de la agricultori. Armata noastră este în mare parte
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
procesul de dezvoltare a economiei românești îl dețin căile de comunicație, sector în care se înregistrează progrese însemnate, cea mai mare importanță în domeniul lucrărilor publice având-o construirea "drumurilor de fier". Dacă în 1869 căile ferate sunt inexistente în Principate, în 1878 sunt puse în funcțiune peste 1.300 km. Un alt domeniu în care se fac progrese este cel al circulației monetare și al creditului, prin introducerea sistemului monetar național în 1867. Eforturile de modernizare a economiei necesită însă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1871, populația țării era destul de redusă, unele surse indicând o densitate de 41 de locuitori pe kilometru pătrat, iar altele chiar mai puțin. În absența unui recensământ general, care va avea loc abia în 1899, datele despre populația celor două Principate nu sunt foarte precise, fiind mai degrabă rezultatul unor aproximări. Potrivit acestora, în jurul anului 1870, populația celor două Principate Unite este de circa 5 milioane de locuitori, sporul demografic fiind asigurat nu numai prin creșterea naturală, ci și prin importante
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
altele chiar mai puțin. În absența unui recensământ general, care va avea loc abia în 1899, datele despre populația celor două Principate nu sunt foarte precise, fiind mai degrabă rezultatul unor aproximări. Potrivit acestora, în jurul anului 1870, populația celor două Principate Unite este de circa 5 milioane de locuitori, sporul demografic fiind asigurat nu numai prin creșterea naturală, ci și prin importante imigrări ale românilor din Transilvania, Bucovina și Basarabia. Pe lângă aceștia, Ion Ghica apreciază că în fiecare an în Moldova
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de dezvoltare a statului modern, dar, pe de alta, și anumite fenomene nesănătoase"323. Eterogenă și marcată de contraste, societatea românească a veacului al XIX-lea trece printr-o serie de prefaceri favorizate de noile condiții economice și politice din Principate. e. Libertatea presei, stabilită prin Constituție. Înlăturarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, marchează trecerea într-o nouă etapă a evoluției istorice a statului român modern. Constituția aprobată în același an reprezintă rezultatul compromisului dintre reprezentanții claselor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
internă"328. În concluzie, veacul al XIX-lea se caracterizează printr-o precipitare a fazelor dezvoltării istorice și reducerea lor la intervale foarte scurte pentru ritmul dezvoltării sociale și politice din țara noastră: "În mai puțin de 100 de ani Principatele române au trecut de la un capitalism primar, cum era înainte de 1821, 1829, la unul comercial, pentru ca la sfârșitul secolului să intre într-unul industrial, (...) și, până în 1918, să ajungă la un capitalism organizat cu marea finanță pe de o parte
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în discuție. Capitolul 6 Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se caracterizează printr-o precipitare a evenimentelor de pe scena politică internațională și națională, prin intensificarea mișcării unioniste din principate. Idealul unirii devine nucleul dur al gândirii politice din această perioadă, oferind principala sursă tematică a presei din epocă. Sub domnia lui Al.I. Cuza, este elaborată pentru prima dată o lege a presei (1862), care prevede desființarea cenzurii și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vei putea" și de-aceea cerurăm și vom cere Libertate, adică: sufletul, viața, mișcarea propășindă fără sfârșit în dezvoltarea ei și imperioasă în măduva și idealul ei"489. De la primele apariții, Românul se dovedește una dintre principalele publicații unioniste din principate. După 24 ianuarie 1859, ziarul devine purtătorul de cuvânt al opoziției liberale, desfășurând campanie împotriva reformelor preconizate de Al.I. Cuza și Mihail Kogălniceanu. Atitudinea editorială a gazetei este oscilantă, uneori accentuat antidinastică și anticonservatoare, alteori temperată. Printre cei ce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
principalelor evenimente de politică națională și internațională ale vremii, a contribuit la formarea unei perspective de ansamblu asupra epocii eminesciene 520, oferind premisele pentru înțelegerea afirmațiilor gazetarului. Lupta pentru independență a statelor din sud-estul Europei, crearea primelor structuri democratice în Principate, situația economică, politică și demografică a țării noastre, condițiile Congresului de la Berlin, statutul presei în epocă, particularitățile vieții politice românești sunt realități a căror cunoaștere modifică grila de lectură a articolelor eminesciene, oferind explicații pentru afirmațiile gazetarului. Purtând pecetea unui
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din motive diferite. În această ordine de idei, menționăm că am avut ocazia să ne ocupăm separat 54 și de mișcarea opozantă lui Augustus, evidențiind că personalități de mare spiritualitate ale epocii, care preamăreau cu ardoare libertatea din epocile anterioare Principatului și, care, prin urmare, ar fi trebuit considerați ca aparținând cercurilor anti-Augustus și pro-republicane blamau cu înfocare imoralitatea contemporanilor 55. Am vrea să reamintim numai câteva pasaje mai importante din eseul Despre sublim, operă care, după părerea noastră, aparține lui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui un jugement; mais il montre l'homme "prenant toujours l'initiative de motions barbares", assailli de haine et luttant contres elles: éloquence d'époque tragique! La famille des Messalla nous mène, des guerres civiles d'Octavien, aux drames du principat de Tibère"269. Pe lângă faptul că era orator, Cotta Maximus era și epigramist 270. Cât despre ale sale mores, ne-au parvenit judecăți discordante: în timp ce Ovidiu și Iuvenal îl laudă; dimpotrivă, Tacit, Persius și Pliniu cel Bătrân îl blamează 271
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
remarcăm că poetul o numește femina princeps (Tristele, I, VI, 25), așa cum o face și cu Paulus Fabius Maximus: quorum tu princeps 428, singurul titlu pe care Augustus îl acceptase pentru sine429, și care trebuia să definească noua instituție imperială: principatul. Intenția lui Ovidiu e prea evidentă ca să mai fie comentată. Rezumăm în câteva rânduri ceea ce sperăm să fi clarificat până aici. Ovidiu, în Fasti, deci cu puțin timp înainte de apariția edictului de exilare, își propunea să elogieze figura lui Paulus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
el sentimente cel puțin neaugustane și poate chiar republicane. Nu considerăm însă că greșeala trebuie căutată în luptele pentru succesiune: acestea puteau constitui o cauză ocazională și nu una autentică. Din aceleași considerente, noi credem că, în ultima perioadă a principatului, a avut loc o schimbare în raporturile dintre clasa conducătoare și Augustus. O societate augustană aproape idilică în prima parte a regimului său și sfâșiată de confruntări decisive în ultima parte, poate fi o iluzie istorică 466. În atitudinea lui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fost foarte violent timp de 2 secunde la Brăila, Iași, Chișinău și Odesa”. * La 28 februarie 1846, înainte de ora 8 dimineața, s-a simțit la București “un cutremur cu scuturături slabe”. * La 11 aprilie 1864, în anul în care domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, a făcut reforma agrară, s-a produs un cutremur de pământ în București, la ora 2 și 20 de minute. * în urma cutremurului din anul 1883, între localitățile Râmnicu Sărat și Tecuci, s-a format o crăpătură
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]