14,124 matches
-
noroi, visând, poate, o ambarcațiune bizară care nu fluieră niciodată și nu are nici un nume - un vas alunecând zgomotos pe lângă maluri necunoscute către un port ciudat, în care obiectele nu au umbre și până și visurile sunt moarte" (12). "Transmigrarea" simbolică a fost încheiată în mod retoric pentru că nu mai există visuri legate de "cealaltă" lume. În plus, obiectele care nu au umbre nu mai sunt obiecte din lumea înconjurătoare. Într-un fel, Hearn s-a sustras concluziilor majore, inițial pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
evoluției prozei este opinia lui Bakhtin despre încercarea dificilă de a scăpa de imaginea trecutului critic absolut și de a îmbrățișa prezentul inconcluziv. Cu alte cuvinte, se poate observa o schimbare evoluționară în care limitele "realității" stabilite de o lume simbolică, adânc înrădăcinată în gândirea medievală și preceptele bisericii, s-au schimbat părând a fi stabilite într-o lume fenomenală. Mai târziu, observăm în aceasta ascensiunea curentului empiric și în final a paradigmei pozitiviste. Dar evoluția a fost una lentă, mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu fie eliminat complet contextul încărcat de valoare și tipologia estetică ca formă de context, iar rezultatul să se dovedească a fi indescifrabil. Aici există o chestiune de evidențiere, în timp ce evoluția prozei engleze se îndepărtează încet de realitatea unei lumi simbolice și se aproprie de realitatea lumii înconjurătoare, sau temporale și spațiale. O astfel de formulă critică poate fi ilustrată examinând: 1. începuturile folosirii limbii engleze în proză; 2. tranziția baladei de la forma orală la cea scrisă, în secolul al XVI
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un fel, traducerea Bibliei în limba engleză de către Martin Luther, William Tyndale și alții a fost nu numai începutul aducerii cuvântului Lui Dumnezeu în formă tipărită laicilor dar și începutul recunoașterii lumii înconjurătoare nemediate de învățătura bisericească care spune că simbolica viață de apoi avea o realitate superioară lumii noastre temporale. O astfel de mediere timpurie poate fi observată în omilia lui Vitalis despre moartea lui William Cuceritorul. Pentru a cita încă un exemplu, cartografii medievali au oglindit o lume care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tiparul, reflecta o lume care vorbea limba vernaculară, o limbă care putea la rândul ei să fie verificată și îmbunătățită prin cercetări ulterioare. Indiferent de acest lucru, formele și felurile mai vechi de a vedea lumea care reflectau o lume simbolică drept realitate au fost inițial forțate în serviciul tiparului. O anomalie (cel puțin dintr-o perspectivă pozitivistă) este că, după cum sugerează Eisenstein, în această perioadă fabulosul avea la fel de multă "realitate" pentru cititori ca lumea înconjurătoare. După cum notează Lennard Davis în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
noului sistem, această problemă a dat naștere la o competiție. Ar trebui să fie stilul mai important decât conținutul sau invers? Ce se ascunde în această dispută este întrebarea dacă experiența fenomenală ar trebui limitată după o politică retorică și simbolică înaltă. Aici se observă popularitatea temporară a eufuismului, un stil artificial care folosește în exces antiteze, comparații neobișnuite, aliterații și asonanțe și care conține numeroase referințe clasice și biblice. Problema fundamentală a eufuismului era una de exces retoric. Problema nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
era una de exces retoric. Problema nu este utilitatea comparației, sau antiteza și aliterația, ci faptul că aceste figuri de stil erau folosite în exces iar rezultatul riscă să fie pur stilistic, aproape lipsit de conținut. Drept consecință, o realitate simbolică elaborată a pus în umbră încercările de a reflecta o realitate temporală, în ciuda dezvoltării prozei în vernacular. Am făcut doi pași înainte în vernacular, doar pentru a face un (cel puțin unul!) pas înapoi într-o realitate lingvistică elaborată care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dansez cu voioșie de la drepții și onorabilii lorzi ai Londrei la dreptcredincioșii (și bogații) primari ai orașului Norwich" (5). Dar odată cu derularea firului narativ, Kemp abandonează în mare parte eufuismul și vechea "realitate" retorică a unei lumi lingvistice și foarte simbolice, intrând în schimb în "realitatea" unei lumi temporale sau empirice. Sau, după cum o caracterizează C. S. Lewis, "firul narativ o ia rapid pe un alt drum; detaliile întâmplării, amuzamentul oferit la fiecare loc de odihnă, purtarea mulțimilor... [Kemp] mă face
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
modernă acest lucru este de înțeles dacă prezentul inconcluziv al unei experiențe fenomenale este forța care conduce jurnalismul literar narativ. Dar dacă privim astfel, judecăm după un standard contemporan și ignorăm sensibilitatea literară a perioadei în care realitățile cotidiene și simbolice coexistă, cotidianul fiind de obicei încadrat de simbolic. Lumea simbolică era realitatea pe atunci și o perspectivă modernă nu face dreptate unei asemenea forme narative. În Anul minunat 1603 acea realitate simbolică s-a dovedit a fi dansul macabru. În
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
unei experiențe fenomenale este forța care conduce jurnalismul literar narativ. Dar dacă privim astfel, judecăm după un standard contemporan și ignorăm sensibilitatea literară a perioadei în care realitățile cotidiene și simbolice coexistă, cotidianul fiind de obicei încadrat de simbolic. Lumea simbolică era realitatea pe atunci și o perspectivă modernă nu face dreptate unei asemenea forme narative. În Anul minunat 1603 acea realitate simbolică s-a dovedit a fi dansul macabru. În plus, este oare simbolismul atât de diferit de simbolismul metafizic
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literară a perioadei în care realitățile cotidiene și simbolice coexistă, cotidianul fiind de obicei încadrat de simbolic. Lumea simbolică era realitatea pe atunci și o perspectivă modernă nu face dreptate unei asemenea forme narative. În Anul minunat 1603 acea realitate simbolică s-a dovedit a fi dansul macabru. În plus, este oare simbolismul atât de diferit de simbolismul metafizic din, de exemplu, "The Angels" ("Îngerii") primul capitol din The Right Stuff (1979) al lui Tom Wolfe? În el, eroii astronauți americani
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a fi la fel de fluide și pentru istorie. Acest lucru este demonstrat în A History of the World (O istorie a lumii) de Sir Walter Raleigh scrisă în 1614, o lucrare care pendulează cu ușurință între o lume profană și una simbolică și metafizică (Sutherland 224). Scopul lui Raleigh este de a arăta, ca Bradford, căile Providenței de la începutul timpului. Însă se poate observa o schimbare până la sfârșitul secolului al XVII-lea, fără îndoială influențată în parte de întemeierea Societății Regale, a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sine privind înapoi la ceea ce-i este familiar ca un punct vizual de plecare și referință. Dar ceea ce rămâne este un ținut "răvășit" și o vegetație "pe jumătate sufocată". Mai mult, de la un asemenea fundal ei vor începe o coborâre simbolică în mină înainte de a avea posibilitatea de a regăsi familiarul cer albastru. Pasajul conține o previziune a ceea ce se va întâmpla. În general scapă de senzaționalism - cu excepția lui "mizerabil", care este în mod fundamental emotiv, nu la fel cu "răvășit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ceilalți, brutele de comuniști, au totuși unele trăsături umane asemănătoare cu ale lor. Dar de aici provine și distrugerea lor, deoarece prin punerea pe picior de egalitate, subiectivitatea burghezilor s-a unit cu cea a proletariatului într-un organism politic simbolic, care este separat prin "parcul păzit cu strictețe" de "magazinele de îmbrăcăminte pentru bărbați, de tonomatul de înghețată de la Schrafft's, de farmaciile Ligett și de cafenelele de pe strada Nassau și de pe Broadway" (346). Astfel, mai întâi Wilson pune funcționarii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să reziste într-o măsură mai mare acestor tentații ideologice. Mai mult, el pare să înțeleagă pericolele ideologice ale unui jurnalism obiectiv. În cadrul unui rechizitoriu adus jurnalismului obiectiv practicat în acea perioadă, el condamnă într-una din povestirile sale divorțul simbolic al jurnalismului american dominat de realitatea victimelor Marii Crize Economice. Este un exemplu de jurnalism literar ce recuză influența paradigmei obiectiviste asupra subiectivității jurnalistului. Într-un oraș din Vestul Sălbatic, un doctor ce înțelegea suferința victimelor Marii Crize și un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
alt element ce a atras atenția asupra lui Wolfe este abordarea fenomenelor ce reflectă și definesc tensiunile, ironiile și existența subculturilor (care sunt în general ignorate în beletristică) și a ceea ce el caracterizează cu alte ocazii drept "statut" sau "detalii simbolice", cum ar fi gesturi sau stiluri de mobilă și de îmbrăcăminte (New Journalism 31-32). Spre exemplu, în The Kandi-Kolored Tangerine-Flake Streamline Baby, Wolfe descrie "detaliile simbolice" caracteristice tinerilor pasionați de mașini modificate. Un exemplu ar fi: "Don Beebe strigă într-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în beletristică) și a ceea ce el caracterizează cu alte ocazii drept "statut" sau "detalii simbolice", cum ar fi gesturi sau stiluri de mobilă și de îmbrăcăminte (New Journalism 31-32). Spre exemplu, în The Kandi-Kolored Tangerine-Flake Streamline Baby, Wolfe descrie "detaliile simbolice" caracteristice tinerilor pasionați de mașini modificate. Un exemplu ar fi: "Don Beebe strigă într-un megafon: "N-aș vrea să vă întrerup din dans, dar vă invit la puțin suspans". De megafon este conectat un fonograf, așa că pune un disc
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înapoi și am stat țeapănă până când avionul a părăsit solul. Nu mi-am pus centura de siguranță. Nu m-am sprijinit de spătar" (106). În această satiră post-imperialistă, Thompson rămâne băiatul cel rău al Americii, nu numai defecând în mod simbolic asupra valorilor tradiționale ale Americii, ci și aducând în discuție, în narațiunile sale scrise sub influența drogurilor, noțiunea însăși a ceea ce se consideră a fi starea de conștiință corectă (sobrietatea) atunci când scrii despre ce se întâmplă în jur. În ceea ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
implicat în existența obiectului. Implicarea lui Capote a fost atât de puternică, încât, după execuția lui Smith și a lui Hickock, acesta a devenit un militant împotriva pedepsei cu moartea. Așadar, Mailer, Didion și Capote erau cu toții în căutarea brutei simbolice și au încercat, în felul lor și în funcție de posibilitățile lor, să facă pace cu aceasta. Astfel, în loc să fie un început, noul jurnalism ținea de o formă îndelung practicată. Ceea ce diferă la noul jurnalism este faptul că exegeții au început să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înregistrarea întregului dialog în locul extraselor folosite pentru exemplificare așa cum se întâmpla în practica normală a jurnalismului; și folosirea a ceea ce Wolfe numea detaliul de statut, însemnând acele caracteristici precum gesturile persoanelor, stilul mobilei și al îmbrăcăminții din care rezultă "detalii simbolice" (Noul jurnalism, 31-32). O altă categorie de categorizări sunt acelea pe care Connery le numește "literare" care care ar putea să fie definite ca retorice (Discovering 22). Asemenea încercari sunt diferite de cele ale lui Wolfe prin aceea că ele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ar fi In Cold Blood a lui Truman Capote. În grupul de studii culturale se află și John J. Pauly, al cărui articol The Politics of the New Journalism - Politica noului jurnalism - caracterizează forma ca pe "un câmp de confruntare simbolică" reflectând conflictul cultural de amploare care încearcă să se angajeze într-o negociere culturală (111). David Eason în The New Journalism and the Image-World (Noul jurnalism și imaginea lumii) face o diferență între ceea ce el numește textele "realiste" ale jurnalismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
național. În legătură cu modul de evaluare a monumentelor istorice și de arhitectură, există foarte multe inadvertențe și chiar neajunsuri, care În mod cumulat conduc la situația existentă la ora actuală, cînd multora dintre aceștia li s-a atribuit doar o valoare simbolică, foarte departe de cea reală. În mod concret, În 1948, cu ocazia unei inventarieri generale de evaluare a așa ziselor mijloace de bază, toate monumentele istorice, de artă și arhitectură, indiferent de vechimea și importanța lor, au primit valoarea simbolică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
simbolică, foarte departe de cea reală. În mod concret, În 1948, cu ocazia unei inventarieri generale de evaluare a așa ziselor mijloace de bază, toate monumentele istorice, de artă și arhitectură, indiferent de vechimea și importanța lor, au primit valoarea simbolică de 100.000 lei, iar la reforma monetară din 26.01.1952, toate aceste valori au fost transformate la paritatea de 1/20, respectiv la 5000 lei. Așa se explică faptul cum unele monumente istorice și de arhitectură cum ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
respectiv de multe sute de mii sau miliarde de lei (sumele sunt raportate la datele de evaluare). O situație asemănătoare se regăsește și În privința pieselor de muzeu. Cele vechi, de pînă la evaluarea din 1948, sunt Înregistrate la valoarea simbolică de 10-15-25-50 sau 100 lei, iar cele noi la valoarea de achiziție. Așa se explică faptul cum unele tablouri de artă de mare valoare artistică fie că ele sunt realizate de Grigorescu, Tonitza, Aman, Băncilă, fie de marii maeștri internaționali
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lei, iar cele noi la valoarea de achiziție. Așa se explică faptul cum unele tablouri de artă de mare valoare artistică fie că ele sunt realizate de Grigorescu, Tonitza, Aman, Băncilă, fie de marii maeștri internaționali sunt Înregistrate la valoarea simbolică de maxim 100 lei, În timp ce unele tablouri achiziționate mai recent, chiar dacă sunt tot de Grigorescu, Tonitza etc., sau sunt realizate de pictori contemporani sunt evaluate la valoarea de procurare (achiziție) care, de regulă, se ridică la sume mari. Situația este
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]