10,864 matches
-
sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii de miazăzi este sprijinită de șase stâlpi ornamentați cu inele și contrafișe. Intrarea scundă se deschide în peretele sudic al pronaosului. Ușciorii care o încadrează au fost împodobiți cu motivul frânghiei răsucite, sculptate în relief înalt, dar și cu rozete solare, cruci și linii frânte. Turnul-clopotniță, înălțat
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
Apuseni, este sculptată cu rozete, pe umerași și în centru, și cu nervuri în frînghie pe brațe, ea depunând mărturie pentru arta cioplirii lemnului cu care fusese împodobit și lăcașul din Plăișor. În preajma monumentului, restaurat ultima dată în 1967, dăinuie stâlpii ciopliți ai Înălțării.
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
XV-lea, inițial nefiind un castel pentru persoane regale. Bernard Salviati obține autorizația de fortificare a castelului, apărând astfel drumul pentru patrule ce se vede de-a lungul donjonului pătrat. Restul castelului se inspiră din Blois, cu galeria sa cu stâlpi octogonali, susținând patru arcade cu bolți teșite, un etaj luminat de ferestre mici și două ziduri grele, triunghiulare, la nivelul acoperișului. În 1545 Pierre de Ronsard (poet și scriitor, supranumit „prințul poeților”), o întalneste cu ocazia unei sărbători la curtea
Castelul Talcy () [Corola-website/Science/315600_a_316929]
-
lei din partea Direcției Muzeelor Istorice și de Artă București, biserica a fost reparată total și acoperită din nou. Azi nu se mai slujește în ea decât cu ocazia reparațiilor la cea nouă sau vara la sfințirea apei la diferite praznice. Stâlpii funerari din jurul lăcașului, încă în număr însemnat, îi sporesc farmecul ambiental. Brâie îndestulătoare de cioplituri, stele în colțuri, rozete cu spițe, urcă pe stâlpii înălțării de la Pianu, tăinuind și ei, aceeași datină ca cei din cimitirul vecin de la strungari, ca
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
ea decât cu ocazia reparațiilor la cea nouă sau vara la sfințirea apei la diferite praznice. Stâlpii funerari din jurul lăcașului, încă în număr însemnat, îi sporesc farmecul ambiental. Brâie îndestulătoare de cioplituri, stele în colțuri, rozete cu spițe, urcă pe stâlpii înălțării de la Pianu, tăinuind și ei, aceeași datină ca cei din cimitirul vecin de la strungari, ca cei, admirați de Nicolae Iorga, de la Răhău, ca cei stăruitori încă în cimitirul de la Vingard, ca cei plini de înțeles, din incinta bisericii reformate
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
de la Vingard, ca cei plini de înțeles, din incinta bisericii reformate de la Ceaușu de Câmpie, ca toți cei rămași încă în zona de străveche civilizație geto-dacică, a Orăștiei, a Mărginimii Sibiului, dar și în sudul munților, în cimitirele gorjene. Frumusețea stâlpilor de la Pianu, a căror tradiție ,se părăse”, fiind treptat înlocuiți prin crucile masive de piatră, merită un sistem de conservare în situ, căci altfel, memoria lor va fi păstrată numai prin exemplarele adăpostite în Muzeul din Orăștie.
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
dintre laturi, cu trei deschideri, unite în partea de jos prin scânduri, în care s-au traforat diverse motive geometrice. Coiful turnului are o formă piramidală. Pridvor]] aflat în partea de vest se desfășoară pe toată lățimea pronaosului. Cei șase stâlpi de sprijin sunt legați între ei prin arcuri semicirculare, decorate cu motive geometrice incizate. Ornamente asemănătoare (rozete, romburi) întâlnim și pe usciorii ce marchează intrarea în biserică. Pronaosul rectangular, podit și tăvănit, este despărțit de naos printr-un parapet alcătuit
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
modest, cu scobituri ritmate în scândurile de brad ale tocului ușii. Separarea dintre pronaos și naos este realizată prin intermediul unui perete din lemn, ce are fantele obișnuite, ce permiteau odinioară credincioșilor aflați în pronaos să asculte slujbele. Decorațiile sunt modeste, stâlpii ce susțin partea superioară a peretelui despărțitor fiind modelați sub forma unor coloane. Partea superioară a trecerii din pronaos în naos este modelată sub forma unei acolade. În naos se mai păstrează partea inferioară a corului, tot din lemn de
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
s-a dezvoltat o creangă laterală. Cu ocazia restaurării din 1947 aproape tot trunchiul a fost îmbrăcat în ciment, pe care s-a realizat modelul cojii de către sculptorul Radu Moga-Mânzat. Pentru susținerea crengii laterale, în 1977 a fost construit un stâlp de beton. Această ultimă creangă laterală a fost ruptă de puternica furtună care s-a abătut asupra regiunii în 19 iulie 2005. Stâlpul de beton, nemaifiind necesar, a fost demolat. Actual, din gorun nu mai există decât sarcofagul de beton
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
realizat modelul cojii de către sculptorul Radu Moga-Mânzat. Pentru susținerea crengii laterale, în 1977 a fost construit un stâlp de beton. Această ultimă creangă laterală a fost ruptă de puternica furtună care s-a abătut asupra regiunii în 19 iulie 2005. Stâlpul de beton, nemaifiind necesar, a fost demolat. Actual, din gorun nu mai există decât sarcofagul de beton al trunchiului. Din ramura ruptă în 2005 s-a cioplit o cruce de 1,8 m, "Crucea lui Horea", amplasată alături de mormântul lui
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte, stâlpi liberi, racordat prin contrafișe, grinzi cu bogată profilatură. Ferestrele sunt și ele ulterioare, originare find numai cele de decroș, tăiate în acoladă, ca și deschiderile din peretele dinspre pronaos și naos, cu grilaj din baluștri sculptați. Acoperirea compartimentelor este realizată
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
lemn din cuprinsul Ardealului. Pereții bisericii, din lemn de brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pe fațada de vest a fost adăugat, probabil la mijlocul secolului XIX, un pridvor deschis, cu stâlpi și umerași ciopliți, iar scândurile palimarului cu motiv traforat, cu acces printr-o scară alăturată, acoperită cu o polată de sub versantul streșinii (ca și la case). Deasupra pronaosului se află o clopotniță scundă cu foișor în console, și margini traforate
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
și umerași ciopliți, iar scândurile palimarului cu motiv traforat, cu acces printr-o scară alăturată, acoperită cu o polată de sub versantul streșinii (ca și la case). Deasupra pronaosului se află o clopotniță scundă cu foișor în console, și margini traforate, stâlpi ciopliți, după modelul crucilor din cimitir. Sfântul Altar este pictat în întregime, pictură pe pânză aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele teme iconografice: Sfânta Troiță, cete îngerești, prooroci în medalioane
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
sud și un perete plin, cu trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte, prevăzut cu o ușă spre naos. Absida altarului este decroșată. Acoperișul de șindrilă, unitar, acoperă și porțiunile decroșate, sprijinindu-se la colțurile absidei altarului pe doi stâlpi și formând astfel două mici pridvoare. Deasupra pronaosului se ridică un turn cu baza pătrată, având o galerie deschisă, cu câte două arcade pe fiecare latură. Coiful înalt, dar proporțional față de restul construcției, are o bază de asemenea pătrată. Se
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
Ierusalim. În anul 1925 s-a alăturat profesorului John Garstang, directorul Școlii amintite, precum și director al Serviciului Antichităților din Palestina mandatară, și a întreprins excavații în două din peșterile de pe cursul inferior al Wadi al Amud (ebr. Nahal Amud - Părîul stâlpului): Magharet ez Zuttiye Paleontoloaga Dorothea Bate a identificat în fosilele din aceeași grotă și bogata faună care trăia în perioada paleolitică respectivă în nordul Palestinei, incluzând rinoceri, hipopotami, urși bruni arctos, gazele etc. De asemenea, împreună cu o ilustră colegă, arheoloaga
Francis Turville-Petre () [Corola-website/Science/316541_a_317870]
-
octombrie 1908 a fost pusă în funcțiune Uzina electrică, construită de Societatea Unificată de Electricitate din Viena și amplasată într-o clădire de pe malul Pârâului Cetății sau Târgului. A fost introdus în oraș iluminatul public electric, instalându-se în oraș stâlpi metalici din zăbrele, având lampadare cu becuri incandescente. La data de 12 august 1912, ca urmare a lucrărilor efectuate de firma G. Rumpel din Viena, s-a dat în folosință Uzina de apă, care putea debita 350.000 m³/an
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
la partea superioară o boltă semisferică. Între pronaos și naos era un zid care a fost demolat în secolul al XVIII-lea , cu această ocazie fiind distrus și tabloul votiv. Intrarea făcându-se astăzi pe sub o arcadă sprijinită pe doi stâlpi marginali mari, fixați în ziduri. Naosul are două ferestre mici cu ancadramente gotice pe absidele laterale semicirculare. Deasupra naosului se află o turlă înaltă, cilindrică pe interior și poligonală pe exterior, și care se sprijină pe două rânduri de pandantivi
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
din secolul XVIII. Construcția este compusă dintr-un pronaos cu cinci laturi, cu intrarea în partea de sud, un naos de formă dreptunghiulară, în timp ce absida altarului este nedecroșată, cu patru laturi. Pe latura sudică există un pridvor, delimitat de patru stâlpi ce susțin acoperișul de tablă. Stâlpii de susținere, cu ramificațiile de sub streașină, sunt sculptați, cu îmbinări ingenioase, fixate în cuie de lemn. Atât pe laturile pronaosului, cât și ale altarului, consolele treptate formează îmbinări în coadă de rândunică. Deschiderea ușii
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
dintr-un pronaos cu cinci laturi, cu intrarea în partea de sud, un naos de formă dreptunghiulară, în timp ce absida altarului este nedecroșată, cu patru laturi. Pe latura sudică există un pridvor, delimitat de patru stâlpi ce susțin acoperișul de tablă. Stâlpii de susținere, cu ramificațiile de sub streașină, sunt sculptați, cu îmbinări ingenioase, fixate în cuie de lemn. Atât pe laturile pronaosului, cât și ale altarului, consolele treptate formează îmbinări în coadă de rândunică. Deschiderea ușii de acces în pronaos este semicirculară
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
cel sudic, în partea dinspre naos. Naosul este acoperit cu o calotă sferică și nu pare să fi avut niciodată o turlă de zid. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din patru stâlpi de zid între care atârnă trei clopote mici. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfântul
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
gură când strig./ În nici o parte a lumii nu-i marea / Ninge. Pământul se strânge în sine de frig.// Tinerețea mea pe catarg se înfășură-ntreagă/ Este nevoie de sângele meu simțitor./ Iată, sublim se conjugă, se leagă/ Ideea de stâlp cu dorința de zbor.// Cânt pe catargul trecut prin vestite solstiții./ Atât de sus încât nimeni n-aude ce spun,/ Sub tălpile mele tropăie-ades fericiții./ Aspru mai scade lumina din zi. Eu adun. " Mai târziu, avea să mărturisească: „M-am
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
urmat sfânta Liturghie pontificală de hram la care, alături de Aurel Percă (episcop auxiliar de Iași), au concelebrat preoți din toate parohiile din Decanatul de Bucovina. A participat cu acest prilej și primarul Ioan Lungu al Sucevei. Au fost amplasate pe stâlpii bisericii două plăci memoriale în memoria foștilor parohi Dumitru Patrașcu și Ștefan Babiaș. Prin decretul episcopal nr. 1358 din 10 august 2010, semnat de episcopul Petru Gherghel, pr. Iosif Păuleț (paroh de Onești și decan de Trotuș) a fost transferat
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
și afară precum s-au aflat în ziua de astăzi”, un manuscris cu 19 pagini. În inventar se specifică faptul că turnul clopotniță ctitorit de Alexandru Lăpușneanu nu mai avea acoperiș, în locul lui fiind construită o clopotniță de lemn cu stâlpi, având înălțimea de patru stânjeni și trei șuhuri. Aceasta era amplasată în curtea bisericii, lângă dugheana lui Dumitraș Brandabur, și avea trei clopote, de mărimi diferite: 150 de ocale, 60 ocale și 12 ocale. În anul 1809, a avut loc
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
în toamna anului 2009. Lăcașul datează din anul 7305 de la Adam. Această biserică de țară prezintă în modestia proporțiilor sale câteva valențe caracteristice lăcașurilor de lemn oltenești, distinse aici în bolta comună peste navă și tindă, absența turnului, pridvor pe stâlpi cu capete sculptate, pisanie scrijelită peste intrare. Se remarcă de asemenea prin calitatea execuției în piesele pictate rămase în iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn a fost ridicată în cătunul Dealul
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
a fost prezent într-un colț, difuzând muzică de fundal. Gâgă apare în centru înconjurată de plăcile incrustate și începe să cânte „Paparazzi”. Interpretarea se încheie cu un clic continuu al unei camere. Gâgă apare din partea de sus a unui stâlp și cântă o combinație între „Starstruck” și „LoveGame” în timp ce se alătură dansatorilor ei. După „LoveGame”, începe un monolog despre anul „3009”. a primit aprecieri din partea criticilor de specialitate. Whitney Pastorek de la "Entertainment Weekly" a oferit o recenzie mixtă concertului, spunând
The Fame Ball Tour () [Corola-website/Science/316675_a_318004]