12,817 matches
-
Asta-i, ce să fac: niciodată o femeie n-a reușit să mă tulbure-n halul acesta și-ncă atît de mult timp! M-am gîndit cît e ea fugă din pustiul în care trăiesc, dar sînt convins că mă stăpînește în primul rînd o emoție devastatoare. N-am s-o uit niciodată pentru că ESTE întru mine în acești ani în care-mi duc zilele printre prea mulți idioți nenorociți. T. e una dintre cele mai frumoase întîmplări din viața mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Motto: (Nicolae Iorga) Dumnezeu a creat învățătorul și a întrebat îngerii cum ar trebui să fie acest dascăl. Îngerii au răspuns: „Să iubească copiii!”, „Să rămână veșnic tânăr, amabil, înțelegător, modest, creativ și corect”, „Să stăpânească prin tact pedagogic și talent un grup mare de învățăcei, fiecare având propriile idei și aspirații”. La auzul acestor cuvinte, Dumnezeu a spus: „Acestei ființe care primește atât de puțin și dă sau i se cere atât de mult, îi
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Valeria Avasîlcei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1846]
-
Mihai și colegii săi de clasă au trecut examenul de șef de cuib. În urmă cu câteva zile, promovase și examenul de străjer-cercetaș clasa a II-a. „În cursul examenului, Măria Sa Marele Voevod Mihai a dat dovadă nu numai că stăpânește în totul cunoștințele șefului de cuib, dar a evidențiat calități prețioase de o mare valoare pentru un conducător: prevedere, acțiune, sentimentul și conștiința răspunderii”. Comisia prezidată de maiorul adjutant T. Sidorovici a fost impresionată de seriozitatea lui Mihai. Vineri, 23
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Sima, conducătorul Mișcării Legionare, răspândește un manifest, cerând abdicarea lui Carol al II-lea. Legionarii încearcă să preia controlul asupra unor instituții de stat în București, Brașov, Constanța. Regele îl contactează pe gen. Ion Antonescu, singura personalitate socotită capabilă să stăpânească situația. Miercuri, 4 septembrie. Comunicatul nr. 91 al Casei Regale face cunoscută primirea demisiei primului-ministru, I. Gigurtu, și numirea generalului Ion Antonescu în postul de președinte al Consiliului de Miniștri, însărcinat cu formarea unui nou guvern. La amiază, gen. I.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
stat al lui Burebista (82-44 î.Hr.). Mai târziu, acest teritoriu a făcut parte din aria geografică de etnogeneză românească, proces istoric încheiat în secolul al VII-lea d.Hr. La sfârșitul secolului al XIV-lea (1392) domnul Moldovei, Roman Mușat, stăpânea “de la Munte până la Mare”. Chiar dacă turcii au creat în anul 1538 raiaua Bender (Tighina) în sud, iar în 1713 raiaua Hotin în nord, totuși, cea mai mare parte a teritoriului dintre Prut și Nistru a făcut parte neîntrerupt din Țara
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
punctul 2 se cerea ca țara noastră “să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei”. Menționăm că Protocolul adițional secret al Pactului RibbentropMolotov, din 23 august 1939, nu prevedea nimic în legătură cu nordul Bucovinei, teritoriu pe care Rusia nu-l stăpânise niciodată până atunci. Răspunsul guvernului român la această primă Notă ultimativă a fost considerat ca “imprecis” de guvernul sovietic, care, la 27 iunie 1940, a trimis a doua Notă ultimativă, cerând ca în numai patru zile Armata Română să părăsească
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
nou război ruso-turc, terminat cu victoria Rusiei. Austria a rămas neutră în acel război, iar la sfârșitul lui a pretins de la sultan o parte din nord-vestul Moldovei, pentru a realiza, chipurile, o legătură directă între provincia Galiția, pe care o stăpânea de la prima împărțire a Poloniei (1772), și Transilvania, pe care o stăpânea din anul 1699. Atunci, în 1775, austriecii l-au mituit pe mareșalul rus P. A. Rumeanțev cu o tabacheră de aur cu briliante și cu suma de 5
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
acel război, iar la sfârșitul lui a pretins de la sultan o parte din nord-vestul Moldovei, pentru a realiza, chipurile, o legătură directă între provincia Galiția, pe care o stăpânea de la prima împărțire a Poloniei (1772), și Transilvania, pe care o stăpânea din anul 1699. Atunci, în 1775, austriecii l-au mituit pe mareșalul rus P. A. Rumeanțev cu o tabacheră de aur cu briliante și cu suma de 5.000 de galbeni, pentru a retrage armata rusă din teritoriul ce urma
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
a fost menționată în Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, totuși, prin Notele ultimative din 26 și 27 iunie 1940, Uniunea Sovietică cerea nu numai Basarabia, dar și nordul Bucovinei, pe care Rusia nu l-a stăpânit niciodată în trecut. Pentru atingerea acestui scop a fost falsificată istoria, menționându-se în prima Notă că populația din nordul Bucovinei “este legată în marea sa majoritate de Ucraina sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât și prin comunitatea de limbă
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
și să apăs pe trăgaci de mai multe ori în sus și-n jos și să plimb suveica prin țesătură. Ce încurcătură! Când m-a văzut mătușa s-a crucit. Na, acum ce-i de făcut? Aurelia nu-și putea stăpâni râsul, în timp ce eu stăteam supărată ca o mireasă. Noroc de uncheșul Vasile, care mi-a luat apărarea, zicând că nu-i nici o nenorocire și că totul are rezolvare. Ne-a chemat la masă, ne-a servit din bunătățile de clătite
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai mari. Petreceam minunat împreună. Pe rând, unul dintre noi rămânea la pază, iar ceilalți la joacă. Ne ascundeam după căpițele de fân, popurile de strujeni, prin păpușoi și ne strigam în gura mare, că n-avea cine să ne stăpânească. Când mi-a venit mie rândul la păzit, planul îl aveam preconceput dinainte. Le-am lăsat în trifoiul din ogorul uncheșului Victor Buzilă, din Frătăuții-Vechi și-am scormonit cartofi, pentru a-i coace, cu băieții. Au făcut foc și-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sau chiar mașini menite să-i facă viața mai ușoară și să i satisfacă setea de cunoaștere. Dar tot focul, din prieten al omului poate să devină și dușman al acestuia și încă un dușman aprig, atunci când nu poate fi stăpânit, când scapă de sub control. Așa s-a întâmplat la vecinul meu, Olinici Dumitru (poreclit Cioplan). În timp ce ei, părinții erau plecați în câmp la cositul fânului pentru vite, cei trei băieți mici, s-au jucat cu chibriturile și neștiind cum să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și ne-a alungat de noi în casă. Plângeam în hohote. Oltea, sora mea, nu reușea să mă potolească. Mama, a ieșit apoi din grajd cu un lighean mare, în care era capul Joianei. Avea lacrimi în ochi, dar se stăpânea față de noi. A chemat-o apoi pe lelița Verona, care a venit cu băiatul ei mai mare Iliuță și l-au ajutat pe tata la jupuit pielea și tranșat carnea. A scos covata cea mare, pentru porci și în ogradă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
propus să realizez ceva, m-am străduit să merg totdeauna înainte, până la capăt. Toate succesele mele în viață le datoresc faptului că, în toate lucrurile, am făcut întodeauna cu un sfert de oră înainte" (Nelson). Ca orice om, am fost stăpânită de dorința de-a cunoaște, de-a învăța. Nu înceta să înveți!" spune o veche cugetare latină. Școala am considerat-o un rău necesar. Am înțeles că "omul își poate lua cunoștințele numai de la un om. Așa bazinul se umple
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
European, Ana Maria Paraschiv Lavric, secția de traduceri și editări; medicul Dan Lavric alină și vindecă bolnavii; ingineri ca oamenii cu multă știință i-au cercetat solul și subsolul, vestigiile arheologice; profesorii istoria, geografia și etnologia, au arătat de când sunt stăpânite de poporul nostru plaiurile peste care au trecut mileniile în fuga lor necontenită și încă multe, multe altele, exprimând în diferite feluri și cu pregnanță, imaginea fermecătoare a tabloului spațial al scumpelor noastre meleaguri. Motivație și mulțumiri Pitorescul strălucitor al
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cuceritor, avea și o atitudine neînduplecată, inflexibilă și de dictat, căutând să impună punctul sau de vedere, chiar când acesta era împotriva celei mai elementare logici. Nu lipsea nici metoda amenințărilor directe sau subînțelese, pe care interlocutorii părții române o stăpâneau atât de bine. Trebuie, apoi, cunoscut că aceste tratative (sept. 1944 mai 1945) au avut loc în timpul când în România se instala regimul comunist sub influența politică a Moscovei și în prezența tancurilor rusești. Pe măsură ce timpul se scurgea, mișcările de
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
Sfintei și Nedespărțitei Treimi, Noi Petru I, către toți urmașii noștrii moștenitorii Tronului, Guvernanților și nației rusești. Marele Dumnezeu, de la care avem existența și Coroana noastră, luminându-ne, îmi arată mie a privi spre poporul rusesc ca fiind chemat a stăpâni în viitorime toată Europa. Eu pun temei acestei idei, că națiunile Europei au ajuns cele mai multe într-o stare de vechime apoape de a lor cădere. Urmează dar, a fi ele subjugate de un popor tânăr și nou, când va ajunge
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
deprindă pe cei ai nației noastre spre navigație și comerț. A se întinde neîncetat către Nord pe marginea Mării Baltice și către Sud pe marginea Mării Negre. A se apropia cât mai mult de Constantinopole și de India, că acel ce va stăpâni acolo, va fi adevăratul stăpânitor al lumii... A străbate până la Golful Persic, a restatornici, dacă se poate, comerțul cel din vechime al Orientului și a se întinde până în India care este magazia lumii... A căuta și a câștiga alianța Austriei
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
până la Golful Persic, a restatornici, dacă se poate, comerțul cel din vechime al Orientului și a se întinde până în India care este magazia lumii... A căuta și a câștiga alianța Austriei... a o sprijini în zadarnicele ei închipuiri de a stăpâni Germania... iar prin taină a întărâta dușmănia Prinților Germaniei împotriva ei... A face de a se interesa curtea Austriei ca să izgonească pe Turci din Europa și a nimici pretențiile ei când vom subjuga Constantinopole... A face pe toți grecii dezbinați
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
acțiuni militare separatiste în marile orașe din estul Ucrainei.) De-a lungul ultimelor trei secole, țările Române au stat în calea expansiunii rusești spre Blacani și Marea Adriatică. Nenumăratele războaie purtate de Rusia cu turcii au avut și scopul de a stăpâni sau chiar a anexa aceste țări, răpirea Basarabiei în 1812, 1878, 1940 și 1944 reprezentând doar un pas în realizarea acestui scop. Regimul comunist instalat prin forță și teroare în România în anul 1945 a însemnat înrobirea economică și politică
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
Toader Șliahta și un fiu Frangole, În valoare de 250 de lei de la jeluitor. Marica , și l-a vândut vel spătarului Ion Palade. Maranda (Zmaranda), fiica lui Ștefan Milescu, s-a plâns divanului și a . După căsătorie postelnicul Bucium a stăpânit satul Frenciuci . Prin cartea de judecată din 28 noiembrie 1718 marii boieri hotărăsc ca Ilie Abageariul să aibă libertatea de-a lua satul Mileștii pentru a-l scoate la vânzare . Satul Milești este zălogit de hatmanul Dumitrașco Racoviță din neamul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
arhiereu, egumenul mănăstirii Râșca, Teodor (Toader) postelnicul și Zamfira, căsătorită cu aga L. Costachi din Bârlad . Spătarul Arghire Cuza dăruiește la 15 ianuarie 1817 un țigan Costandin , căruia i-a botezat un copil, anume Toader. Țiganul amintit urma să fie stăpânit de Iordachi Râșcanu și . Iordache Râșcanu efectuează la 17 ianuarie 1820 un schimb de țigani cu Toderașco Costachi și soția sa Safta Lambrino, cumnații lui. Safta Lambrino era sora mai mica a Paraschivei Râșcanu . La moartea tatălui său este Îndatorat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Costandin Hăma i a fimeii sali Ileana, pe cari țigan Îl am cumpărat de la Sultan mezat, Înpreună cu tatăsău și cu alții ce-au fost a răposatului fratelui mieu Ioan. Și de acum Înnainti și În veci ari să-l stăpâniască dum(nea)lui i cucoana dumis(ale), nepoata Paraschiva și fiul dum(ni)lorsale Toadir, cu tot rodul ce va eși dintrânsul. Ș i spre mai adivărată credință, urmează a me iscălitură și peceti. 1817 genar 15 Arghire spat(ar
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
trebuie să se facă pastorația. (p. 20). Sprijină apoi afirmările sale pe cele Întâmplate În Rusia. (p. 21). Arată apoi cum bolșevismul n-a izbutit În Polonia deoarece clerul catolic și-a Înțeles marele rol cultural - național, știind să Își stăpânească turma. După ce vorbește de metodele vechi de pastorație reduse prin transformările vieții sociale și neînlocuite, pentru care bisericile s-au golit, sectanții s-au Înmulțit, răceala și necredința s-a răspândit, se Întreabă: Tot astfel ne Întrebăm și noi după
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
al tuturor. Ce ne-am face dacă printr-un complot mârșav ați pieri voi, nobilii urmași ai ducelui Bertold, răposatul meu stăpân? Ce s-ar Întâmpla cu țara noastră? Cu oamenii pe care Dumnezeu v-a orân duit să-i stăpâniți? Mărite Stăpâne, ești dator să fii prudent și neîncrezător, măcar pentru liniștea noastră. Bertold râse și, sculându-se cu vioiciune din jilțul său, se Îndreptă spre bătrânul ministerial și-l bătu cu prietenie pe umăr: — Hildebrand, tu n-ai urmă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]