10,694 matches
-
este o arie protejată, situată la vest de satul omonim din raionul Rezina, Republica Moldova. Rezervația cuprinde un defileu stîncos cu peșteri, râul Saharna și cascade. Unele peșteri au fost locuite încă de oamenii primitivi. Pe versanți creștre o pădure de stejar pufos. Aria naturală de Stat "Saharna" a fost încadrată în Etajul fitoclimatic: FD1 - Deluros de stejărete și FD2 - Deluros de cvercete și șleauri de deal, cu următoarele tipuri de stațiuni: Au fost identificate și definite următoarele tipuri de pădure:
Rezervația peisagistică Saharna () [Corola-website/Science/329708_a_331037]
-
situat în partea dreaptă a Prutului. Are o înclinare generală de la N spre S. Altitudinea maximă este atinsă în Dealul Lărguța, 301 m. Sunt prezente procesele de alunecare și cele de eroziune care au determinat răspândirea largă a hârtoapelor. Pădurile (stejar, carpen, arțar, etc.) constituie aproximativ 30 - 40% din suprafața per ansamblu a masivului.
Colinele Tigheciului () [Corola-website/Science/329863_a_331192]
-
care 18 specii de arbori, 13 specii de arbuști și 169 specii de ierburi (inclusiv 15 specii de plante rare, dintre care 4 specii de plante vasculare incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova). Arboretul este reprezentat de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei ("Tilia tomentosa", "Ț. cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior") ș.a.; cărpinița ("Carpinus orientalis") este inclusă în Cartea Roșie, iar "Sorbus torminalis" și "Sorbus aucuparia" sunt catalogate că plante rare pentru floră Modovei. Etajul arbuștilor este redat de specii
Rezervația naturală Molești-Răzeni () [Corola-website/Science/329964_a_331293]
-
vegetație de graminee, mlaștini, turbării active, lunci aluviale sau abrupturi calcaroase cu vegetație de stâncărie. Vegetația arboricolă este constituită din specii de brad ("Abies alba"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Picea abies"), zadă ("Larix"), tei ("Tilia"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin ("Acer pseudoplatanus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante vasculare (ferigă, gențiană, iris), licheni și mușchi. Fauna este reprezentată de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște.
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
parcului sunt incluse cinci rezervații naturale. Specii arboricole Flora parcului este constituită din arbori (dintre care unele exemplare cu vârste seculare au fost declarate monument al naturii) cu specii de brad ("Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qurcus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), mesteacăn ("Betula nana"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alunus glutinosa"). Specii ierboase La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe (peste 750) specii de plante vasculare (unele dintre acestea foarte
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
lacuri, insule, canale, pajiști, păduri și stâncării (ansamblu neregulat de formațiuni geologice - roci). Arie naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Parcul național dispune de mai multe tipuri de habitate cu păduri de pin, păduri de stejar și carpen, păduri aluviale, turbării cu vegetație forestieră și ierboasă; cu o mare varietate de floră și faună specifică zonei. Flora parcului este alcătuită din păduri naturale în amestec, cu specii de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), pin ("Pinus
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
habitate cu păduri de pin, păduri de stejar și carpen, păduri aluviale, turbării cu vegetație forestieră și ierboasă; cu o mare varietate de floră și faună specifică zonei. Flora parcului este alcătuită din păduri naturale în amestec, cu specii de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), pin ("Pinus"), frasin ("Fraxinus"), sorb ("Sorbus torminalis"), sau ulm ("Ulmus"). La nivelul ierburilor vegetează peste 900 de plante(vasculare, perene, relicte glaciare, dintre care unele foarte rare) cu specii de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), caprifoi
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
unor mărturii ale unui fost dascăl la biserica mitropoliei, Ioan Penescu, care apoi a devenit preot în Brăila. De la el aflăm că „"biserica era de lemn, cu o singură turlă în față. Clopotnița era făcută din stâlpi de lemn de stejar bătuți în pământ de care era atârnat un singur clopot, în mijlocul bisericii era o despărțitură de scânduri, cu scopul de a despărți pe bărbați de femei. Tot în interior pe părțile laterale erau strane din scânduri și nuiele, altarul fiind
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
Paul al II-lea a locuit în mănăstire. Biserica mănăstirii de pe Kapuzinerberg a fost sfințită în anul 1602. Lăcașul de cult este consacrat sfinților Francisc de Assisi și Ioan Bonaventura. Cele zece sculpturi în relief cunoscute care decorează ușa de stejar a bisericii mănăstirii au fost realizate prin 1450 și provin probabil de la catedrala romanică veche. Cele zece familiare reliefuri care decorează ușa de stejar a bisericii abației, și au fost fabricate în 1450 sunt, probabil, de la romanic catedrala veche. Capucinii
Mănăstirea capucină din Salzburg () [Corola-website/Science/328307_a_329636]
-
Francisc de Assisi și Ioan Bonaventura. Cele zece sculpturi în relief cunoscute care decorează ușa de stejar a bisericii mănăstirii au fost realizate prin 1450 și provin probabil de la catedrala romanică veche. Cele zece familiare reliefuri care decorează ușa de stejar a bisericii abației, și au fost fabricate în 1450 sunt, probabil, de la romanic catedrala veche. Capucinii nu aveau inițial nicio grădină de flori și de legume, care era și este întotdeauna importantă pentru ucenicii Sfântului Francisc. Wolf Dietrich a cumpărat
Mănăstirea capucină din Salzburg () [Corola-website/Science/328307_a_329636]
-
2. SS-Panzer-Division Das Reich, în campania franceză în 1940 și în primele etape ale Operațiunii Barbarossa. Pentru serviciile sale în Rusia în 1941 Hausser a fost distins cu Crucea de Cavaler a Crucii de Fier și a primit Frunzele de stejar la cruce în 1943 (el primit Săbiile la Cruce pentru serviciile sale în Normandia), și a fost grav rănit, pierzând un ochi. După recuperare a primit comanda noului format Corp SS-Panzer (redenumit Corpul II SS Panzer în iunie 1943). Hausser
Paul Hausser () [Corola-website/Science/328371_a_329700]
-
a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă împădurită cu scop de protecție pentru specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), gârniță ("Quercus frainetto") sau cer ("Quercus cerris").
Pădurea Bistra () [Corola-website/Science/328405_a_329734]
-
Mondial, cimitirul a rămas practic neîngrijit. Ca urmare a unor îndelungi negocieri între "Volksbund", Ministerul de Externe din România și primăria Bucureștiului, în 1985 au început lucrările de reabilitare, încheiate în 1986. Cu această ocazie, vechile cruci din lemn de stejar, în majoritate căzute la pământ, au fost înlocuite cu altele din beton, pe care sunt prinse plăci metalice cu numele celui căzut și datele sale de identificare. O altă serie de lucrări au fost întreprinse în 2008, când au fost
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se suprapune sitului de importanță comunitară "Lunca Mircești". Aria naturală reprezintă o zonă acoperită cu pădure mixtă ("șleau de lunca"); ce are în componență specii de stejar ("Quercus robur"), frasin comun ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), velniș ("Ulmus laevis") sau ulm de câmp ("Ulmus glabra"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european); printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), brânca-ursului
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
Coliba a fost construită pe baza indicațiilor de scenă pentru decorurile primului act al operei "Walkiria" de Richard Wagner: Acest sălaș germanic a fost construit din bârne rotunde, la poalele vârfului Kreuzspitze, în apropiere de izvorul râului Ammer, în jurul unui stejar în care era înfiptă spada numită Nothung, pe care Siegmund a smuls-o cu o „smucitură puternică”, spre încântarea Sieglindei. Regele Ludovic al II-lea se refugia în această colibă de lemn, ascunsă în adâncul unei văi de munte, la
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
Stejar - extremă urgență este un film românesc din 1974, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Horia Lovinescu și Mihai Opriș. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Constantin Diplan, Irina Petrescu, Ion Caramitru, Amza Pellea, Vasile Cosma, Geo Barton
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
împotriva dușmanului, eliberînd pămîntul Transilvaniei contribuind apoi cu eroismul și prinosul său de jertfe la înfrîngerea definitivă a Germaniei naziste.”". După arestarea mareșalului Ion Antonescu la 23 august 1944, Comandamentul Militar al Capitalei a transmis în secret ordinul cu indicativul "Stejar, extremă urgență" prin care s-a dispus intrarea trupelor în dispozitiv de luptă și începerea operațiunilor militare împotriva forțelor Wehrmachtului. Cuvântul „stejar” însemna că ordinul fusese dat de Regele Mihai I al României, care locuia în Vila Stejar, denumită după
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
mareșalului Ion Antonescu la 23 august 1944, Comandamentul Militar al Capitalei a transmis în secret ordinul cu indicativul "Stejar, extremă urgență" prin care s-a dispus intrarea trupelor în dispozitiv de luptă și începerea operațiunilor militare împotriva forțelor Wehrmachtului. Cuvântul „stejar” însemna că ordinul fusese dat de Regele Mihai I al României, care locuia în Vila Stejar, denumită după biserica aflată în spatele Palatului Regal. Inginerul Comșa este inspirat din fostul ofițer Emil Bodnăraș (1904-1976), care a participat, ca reprezentant al PCR
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
cu indicativul "Stejar, extremă urgență" prin care s-a dispus intrarea trupelor în dispozitiv de luptă și începerea operațiunilor militare împotriva forțelor Wehrmachtului. Cuvântul „stejar” însemna că ordinul fusese dat de Regele Mihai I al României, care locuia în Vila Stejar, denumită după biserica aflată în spatele Palatului Regal. Inginerul Comșa este inspirat din fostul ofițer Emil Bodnăraș (1904-1976), care a participat, ca reprezentant al PCR și sub numele de inginerul Ceaușu, la conspirația pentru arestarea mareșalului Antonescu. În seara zilei de
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
4.075.000 lei. Lansarea filmului a avut loc la 19 august 1974 în București și simultan în mai multe orașe ale țării, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la „insurecția antifascistă și antiimperialistă” de la 23 august 1944. Filmul "Stejar - extremă urgență" a fost vizionat de 3.612.114 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Stejar - extremă urgență" a avut rolul de a aniversa 30 de ani de la evenimentele de la 23 august 1944, celebrând un act istoric asupra căruia punctele de vedere ale specialiștilor s-au modificat esențial odată cu trecerea timpului. Criticul Tudor Caranfil a dat
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
atenția comitetului insurecțional român. Un căpitan și o violonistă de la filarmonică reușesc să fotografieze documentul. Abordare romanescă a evenimentelor de la 23 August 1944, cu bune mijloace regizorale.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Stejar - extremă urgență" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , care prezintă România în cel de-al doilea război mondial fără a mai pomeni de sovietici. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în anul 1974 o
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
prezintă România în cel de-al doilea război mondial fără a mai pomeni de sovietici. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în anul 1974 o Mențiune specială actorului Ion Caramitru pentru rolurile din filmele "Porțile albastre ale orașului" și "Stejar extremă urgență".
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
au fost reinstalate la locul lor, părăsind parcul la începutul lunii mai 2012. În octombrie 2011, Primăria Municipiului București, prin ALPAB, cu sprijinul a peste 200 de voluntari, a finalizat acțiunea de plantare a peste 320 de arbori (mesteceni, castani, stejari, paltini, magnolii, sălcii etc.) în Parcul Izvor pentru a marca, simbolic, "Anul Internațional al Voluntariatului". Cu ocazia "Zilei Europene a Parcurilor", la 24 mai 2012 a fost inaugurată în Parcul Izvor aleea Václav Havel. Proiectul de realizare a aleii Václav
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]
-
București, Jiří Šitler, care a donat în acest scop 40 de tei, simbolul național al poporului ceh. La 15 aprilie 2016, Primăria capitalei a organizat o acțiune de plantare în Parcul Izvor a 250 de arbori din speciile catalpa, mesteacăn, stejar roșu și tuia.
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]