11,047 matches
-
cea provocată de ideea că în orice moment victima se află la bunul plac al agresorului și fără putință de apărare. Conștiința acestei situații determină la victimă permanenta autoculpabilizare și căutare, conștient și inconștient, de soluții pentru a preveni incidentele violente, torturante. Raportul OMCT consemnează: ”în același mod în care tortura produsă de un agent al statului are cel mai adesea loc în timp ce victima se află într-o detenție secretă, fără acces la lumea exterioară, la bunul plac al celor care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
particularizare a sindromului posttraumatic de stres. 2. Prezența intenției unei persoane responsabile de a provoca suferința victimei în situații de violență domestică există, cu diferențe de la o țară la alta, o toleranță față de intenția agresorului de a comite asemenea acte violente față de victimă. Această toleranță se leagă de sentimente de onoare rănită, gelozie, furie ale bărbatului, provocate de comportamentul „nepotrivit”al partenerei. Adesea, este vorba mai degrabă de ceea ce bărbatul își imaginează despre comportamentul femeii, ceea ce el interpretează sau imaginează, și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lua decizia: „Victima poate să aleagă între a continua relația cu agresorul sau nu, dar ea nu poate să aleagă dacă el poate fi acuzat sau nu”. în cazul violenței domestice, statul este implicat în mod indirect, prin tolerarea practicilor violente, și, în mod implicit, procedurile de anchetă și urmărire penală nu mai pot funcționa normal. Agresorul are o poziție „oficială” în raport cu victima, în măsura în care prin actul căsătoriei sau prin altă formă de oficializare a relației cuplului, el este recunoscut de ceilalți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Miturile pot avea o parte de adevăr, dar cel mai adesea substituie în mod eronat o relație cauzală, cu o relație de contiguitate, de asociere. De exemplu: „alcoolismul este cauza violenței domestice”; în realitate, consumul de alcool însoțește adesea comportamentele violente, dar există și persoane care sub efectul consumului de alcool nu sunt violente. O definiție simplificată și utilizată adesea este aceea dată de Gelles (1979) care identifică violența domestică în „actele realizate cu intenția sau cu intenția percepută de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mod eronat o relație cauzală, cu o relație de contiguitate, de asociere. De exemplu: „alcoolismul este cauza violenței domestice”; în realitate, consumul de alcool însoțește adesea comportamentele violente, dar există și persoane care sub efectul consumului de alcool nu sunt violente. O definiție simplificată și utilizată adesea este aceea dată de Gelles (1979) care identifică violența domestică în „actele realizate cu intenția sau cu intenția percepută de a provoca durere fizică sau anumite injurii unei alte persoane”. Definiția nu ține seama
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care să vizeze prevenirea violenței în familie; aderarea la documente și reglementări internaționale privind abordarea violenței în familie; dezvoltarea serviciilor specializate, cu profesioniști formați în domeniu, eficienți și devotați cauzei; educarea și sensibilizarea comunității pentru a identifica și respinge manifestările violente și pentru a apela la legi și servicii de specialitate; dezvoltarea cercetărilor în domeniu și diseminarea informațiilor prin schimburi cu profesioniști din alte servicii, zone, țări, în cadrul unor întâlniri de specialitate. Violența domestică beneficiază de interpretări și intervenții diferite, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu agresorul, cât și cu victima. Probabil că adesea eșecul ce se înregistrează în intervențiile pragmatice poate fi explicat prin lipsa unei perspective teoretice asupra violenței domestice. Teoria îți dă un registru de lectură a fenomenului, a tiparelor de interacțiune violentă, a înțelegerii riscurilor, precum și a depistării factorilor de protecție. Cercetarea în domeniul violenței domestice nu poate fi organizată decât în cadrul unei teorii care semnalează elementele-cheie de urmărit și care orientează interpretarea datelor obținute. în vreme ce toate abordările teoretice și cercetările în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
caracteristicile individuale; 2. studii care evidențiază rolul învățării sociale și a contextelor interacționale; 3. studii ce pun accentul pe rolurile de gen și fenomenele culturale; 4. studii ce reliefează rolul limitării resurselor și ai unor factori sociali structurali în comportamentele violente ale partenerului intim; 5. încercări teoretice de integrare a abordărilor. 1.7.4. Cauzalitate, factori de risc, diferite abordări teoretice în violența domestică funcționează o cauzalitate complexă, multidimensională și adesea dificil de identificat. Această situație sugerează utilizarea preferențială a conceptului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de identificat. Această situație sugerează utilizarea preferențială a conceptului de factori de risc în locul celui de cauză. încercând să descifrăm cauzalitatea complexă a fenomenului suntem obligați să plecăm de la recunoașterea diferenței ereditare între femei și bărbați cu privire la înclinațiile spre manifestări violente. La nivelul grupurilor sociale, biologia diferită, dotând bărbatul cu forța fizică, susține apariția unor reprezentări sociale patriarhale, în care femeile, copiii și bunurile aparțin capului familiei, bărbatul. în această viziune ierarhică asupra rolurilor sociale, femeia este considerată de rang inferior
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
individuali, biologici, în stabilirea ratei criminalității în comunitățile dezavantajate. Violența în cuplu însă va fi întotdeauna mai ascunsă comunității decât alte forme de violență, căci ea se petrece în spatele ușilor închise, comunitatea în general nu se implică, iar considerarea comportamentului violent al partenerului de cuplu ca fiind deviant depinde în primul rând de capacitatea partenerului de a-l vedea astfel. Deși în acest model, controlul social al relațiilor de cuplu este indirect el are o eficiență importantă în reducerea violenței în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nivelul comunităților, în reprezentările sociale contemporane asupra violenței în familie, peste tot în lume, funcționează mituri explicative (Schechter, Hart, Richie, 1987), concretizate în prejudecăți din categoria următoarelor: Alcoolul și drogurile conduc la incidentele de violență. Tatăl lui era un om violent, își bătea soția și el a învățat deci acasă acest mod de comportare cu soția. Din cauza necazurilor pe care le au, a greutăților vieții, o bate. Ea s-a învățat să fie fără apărare în fața lui. Din cauza sărăciei o bate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dacă vor sta împreună destul de mult timp, lucrurile se vor schimba în bine și el va înceta să o mai bată. Aceste explicații false, dar împărtășite la nivelul mentalității comune sunt contrazise de date reale, cum ar fi: există parteneri violenți care nu sunt consumatori de alcool; în 18% dintre cazurile de parteneri violenți, aceștia nu au avut o copilărie cu violență în familie (Catheline, Marcelli, 1999), nu au existat modele de relaționare violentă între soț și soție; există situații în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și el va înceta să o mai bată. Aceste explicații false, dar împărtășite la nivelul mentalității comune sunt contrazise de date reale, cum ar fi: există parteneri violenți care nu sunt consumatori de alcool; în 18% dintre cazurile de parteneri violenți, aceștia nu au avut o copilărie cu violență în familie (Catheline, Marcelli, 1999), nu au existat modele de relaționare violentă între soț și soție; există situații în care familia nu are o viață nesigură și nu e marcată de stresul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
date reale, cum ar fi: există parteneri violenți care nu sunt consumatori de alcool; în 18% dintre cazurile de parteneri violenți, aceștia nu au avut o copilărie cu violență în familie (Catheline, Marcelli, 1999), nu au existat modele de relaționare violentă între soț și soție; există situații în care familia nu are o viață nesigură și nu e marcată de stresul cotidian al supraviețuirii; violența există și între parteneri cu o bună educație; a fi martor poate fi mai periculos pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de aceea a agresorului. Aspectele ce țin de cadrul cultural nu diminuează însă importanța rolului personal, al factorilor de personalitate, în stabilirea tiparului interacțiunilor. în același timp, factorii de risc ce acționează în prezent găsesc un teren declanșator de comportamente violente, de la cele verbale și până la cele fizice, în experiențele anterioare de viață ale celor doi parteneri de cuplu. Un studiu longitudinal, realizat pe un număr de peste 600 de cazuri, confirmă ideea că există o legătură directă între pedepsele fizice severe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
locului de muncă, par mediați în influențele lor de alți factori cum ar fi: frecvența conflictelor și atitudinea, stilul adoptat în perioada conflictelor și a neînțelegerilor. încercând să identifice exhaustiv caracteristicile particulare ale relațiilor de cuplu în care apar manifestările violente, în perioada premaritală și după căsătorie, Gelles (1979) găsește următorii factori de risc: a) durata timpului petrecut împreună; b) varietatea activităților și a intereselor comune; c) intensitatea implicării în relație; d) dreptul implicit de a-și influența unul altuia comportamentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei; g) nivelul ridicat de stres; h) cunoștințele pe care fiecare partener le are despre biografia socială a celuilalt. Cercetările axate pe identificarea factorilor de risc de violență domestică conturează anumite grupuri sociodemografice cu risc crescut. Riscul expunerii la comportamente violente ale partenerului intim este sporit în cazul: femeilor, al grupurilor minoritare, al tinerilor, al persoanelor cu nivel scăzut de educație, al celor cu venituri reduse și trăind în sărăcie. în vreme ce sărăcia este recunoscută ca factor universal de risc de violență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoanelor cu nivel scăzut de educație, al celor cu venituri reduse și trăind în sărăcie. în vreme ce sărăcia este recunoscută ca factor universal de risc de violență domestică, există și studii care arată ca sărăcia nu se însoțește întotdeauna cu comportamentele violente. Grupul femeilor cu risc crescut de expunere la violență domestică este descris astfel: cu vârsta până la 35 de ani, singură, separată sau divorțată, cu venituri scăzute sau în șomaj, consumând droguri sau alcool și mai ales având un partener care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
condiții generale cum ar fi sărăcia, șomajul, generează trăiri negative intense la cei afectați, una dintre caracteristicile afectate este tocmai acest sentiment al controlului care se pierde. Concluziile cercetării subliniază lipsa de diferențe semnificative în ceea ce privește sentimentul controlului personal la bărbații violenți în relațiile cu partenerele, comparativ cu bărbații nonviolenți. Așadar, nu sentimentul lipsei de control personal asupra situațiilor de viață determină comportamentele violente față de parteneră. Cu toate acestea, cercetătoarele admit faptul că ar fi posibil ca în condițiile pierderii sentimentului de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al controlului care se pierde. Concluziile cercetării subliniază lipsa de diferențe semnificative în ceea ce privește sentimentul controlului personal la bărbații violenți în relațiile cu partenerele, comparativ cu bărbații nonviolenți. Așadar, nu sentimentul lipsei de control personal asupra situațiilor de viață determină comportamentele violente față de parteneră. Cu toate acestea, cercetătoarele admit faptul că ar fi posibil ca în condițiile pierderii sentimentului de control din cauza unor condiții generale degradate, cum ar fi în cazul sărăciei, această stare să genereze comportamente violente în interacțiunea cu partenerul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de viață determină comportamentele violente față de parteneră. Cu toate acestea, cercetătoarele admit faptul că ar fi posibil ca în condițiile pierderii sentimentului de control din cauza unor condiții generale degradate, cum ar fi în cazul sărăciei, această stare să genereze comportamente violente în interacțiunea cu partenerul, menite să atenueze pe moment sentimentul frustrării generat de lipsa de control asupra împrejurărilor. Gestul violent ar funcționa ca o supapă de descărcare a tensiunii acumulate de pierderea controlului în viața cotidiană. Pe de altă parte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pierderii sentimentului de control din cauza unor condiții generale degradate, cum ar fi în cazul sărăciei, această stare să genereze comportamente violente în interacțiunea cu partenerul, menite să atenueze pe moment sentimentul frustrării generat de lipsa de control asupra împrejurărilor. Gestul violent ar funcționa ca o supapă de descărcare a tensiunii acumulate de pierderea controlului în viața cotidiană. Pe de altă parte, experiența violenței în raporturile cu partenerul determină la femei efecte de scădere semnificativă a sensului controlului personal. Cercetarea demonstrează că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de altă parte, experiența violenței în raporturile cu partenerul determină la femei efecte de scădere semnificativă a sensului controlului personal. Cercetarea demonstrează că violența în cuplu, chiar și în situațiile în care ambii parteneri, atât femeia, cât și bărbatul sunt violenți, are un efect distructiv mult mai intens asupra imaginii de sine și a bunăstării femeii, în comparație cu cea a bărbatului. Generând suferința fizică și anxietate psihică, violența domestică determină o intensă diminuare a sentimentului de control personal asupra situației la femeie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bunăstării femeii, în comparație cu cea a bărbatului. Generând suferința fizică și anxietate psihică, violența domestică determină o intensă diminuare a sentimentului de control personal asupra situației la femeie, ceea ce are ca efect ultim incapacitatea ei de a se separa de partenerul violent (Walker, 1984). Michalski (2005) critică teoriile psihologice care explică violența prin dorința de control și de putere susținând că aceste tendințe comportamentale ar putea fi generate de „natura patriarhală a societății”care condiționează și induce astfel de comportamente la 65VIOLENȚA
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
out. în general, problemele de comportament de genul dependenței de alcool, droguri, fumatul, experiențele sexuale precoce, atacarea altor persoane, precum și alte devianțe comportamentale sunt considerate în strânsă legătură cu scăderea autocontrolului. Perspectiva teoriei atașamentului aduce explicații diferite asupra cauzelor comportamentelor violente ale partenerului, accentuând sentimentul acestuia că relația este amenințată de comportamentul celuilalt sau că pierde controlul asupra disponibilității celuilalt în relație. Acest sentiment de indisponibilitate a partenerului poate fi generat de: „indisponibilitatea fizică a partenerului, amenințări ale partenerului de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]