105,709 matches
-
revine le intervale egale pe măsura trecerii razei..." Această periodicitate îl determină să înțeleagă că, în afară de carcterul corpuscular, lumina are și proprietăți ondulatorii. La începutul acestui secol, Thomas Young (1773 - 1829) realizează un experiment prin care pune în evidență interferența luminii. În 1895, Wilhelm Conrad Röntgen descoperă razele X realizând prima radiografie. Acest secol este marcat de formularea teoriei relativității restrânse și teoriei relativității generale de către Albert Einstein, determinarea vitezei luminii prin experimentul Michelson-Morley, dar și de continuarea disputei privind caracterul
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
1829) realizează un experiment prin care pune în evidență interferența luminii. În 1895, Wilhelm Conrad Röntgen descoperă razele X realizând prima radiografie. Acest secol este marcat de formularea teoriei relativității restrânse și teoriei relativității generale de către Albert Einstein, determinarea vitezei luminii prin experimentul Michelson-Morley, dar și de continuarea disputei privind caracterul dual al luminii. Această dispută privind carcterul luminii a fost lansată încă din antichitate. Aristotel considera lumina ca fiind o perturbare a mediului în care se propagă (de cele mai multe ori
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
Wilhelm Conrad Röntgen descoperă razele X realizând prima radiografie. Acest secol este marcat de formularea teoriei relativității restrânse și teoriei relativității generale de către Albert Einstein, determinarea vitezei luminii prin experimentul Michelson-Morley, dar și de continuarea disputei privind caracterul dual al luminii. Această dispută privind carcterul luminii a fost lansată încă din antichitate. Aristotel considera lumina ca fiind o perturbare a mediului în care se propagă (de cele mai multe ori aerul), fiind deci un precursor al teoriei ondulatorii. Democrit susține dimpotrivă că lumina
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
X realizând prima radiografie. Acest secol este marcat de formularea teoriei relativității restrânse și teoriei relativității generale de către Albert Einstein, determinarea vitezei luminii prin experimentul Michelson-Morley, dar și de continuarea disputei privind caracterul dual al luminii. Această dispută privind carcterul luminii a fost lansată încă din antichitate. Aristotel considera lumina ca fiind o perturbare a mediului în care se propagă (de cele mai multe ori aerul), fiind deci un precursor al teoriei ondulatorii. Democrit susține dimpotrivă că lumina, ca și întreaga materie, este
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
formularea teoriei relativității restrânse și teoriei relativității generale de către Albert Einstein, determinarea vitezei luminii prin experimentul Michelson-Morley, dar și de continuarea disputei privind caracterul dual al luminii. Această dispută privind carcterul luminii a fost lansată încă din antichitate. Aristotel considera lumina ca fiind o perturbare a mediului în care se propagă (de cele mai multe ori aerul), fiind deci un precursor al teoriei ondulatorii. Democrit susține dimpotrivă că lumina, ca și întreaga materie, este alcătuită din microparticule. Newton formulează în 1704 teoria corpusculară
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
luminii. Această dispută privind carcterul luminii a fost lansată încă din antichitate. Aristotel considera lumina ca fiind o perturbare a mediului în care se propagă (de cele mai multe ori aerul), fiind deci un precursor al teoriei ondulatorii. Democrit susține dimpotrivă că lumina, ca și întreaga materie, este alcătuită din microparticule. Newton formulează în 1704 teoria corpusculară a luminii, susținând că lumina este alcătuită din corpusculi care se deplasează cu viteză finită și posedă energie cinetică. În lucrarea sa "Micrographia" (1665), Robert Hooke
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
fiind o perturbare a mediului în care se propagă (de cele mai multe ori aerul), fiind deci un precursor al teoriei ondulatorii. Democrit susține dimpotrivă că lumina, ca și întreaga materie, este alcătuită din microparticule. Newton formulează în 1704 teoria corpusculară a luminii, susținând că lumina este alcătuită din corpusculi care se deplasează cu viteză finită și posedă energie cinetică. În lucrarea sa "Micrographia" (1665), Robert Hooke susține că lumina s-a propaga sub forma unor unde transversale. În 1678, Christiaan Huygens propune
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
a mediului în care se propagă (de cele mai multe ori aerul), fiind deci un precursor al teoriei ondulatorii. Democrit susține dimpotrivă că lumina, ca și întreaga materie, este alcătuită din microparticule. Newton formulează în 1704 teoria corpusculară a luminii, susținând că lumina este alcătuită din corpusculi care se deplasează cu viteză finită și posedă energie cinetică. În lucrarea sa "Micrographia" (1665), Robert Hooke susține că lumina s-a propaga sub forma unor unde transversale. În 1678, Christiaan Huygens propune teoria ondulatorie a
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
întreaga materie, este alcătuită din microparticule. Newton formulează în 1704 teoria corpusculară a luminii, susținând că lumina este alcătuită din corpusculi care se deplasează cu viteză finită și posedă energie cinetică. În lucrarea sa "Micrographia" (1665), Robert Hooke susține că lumina s-a propaga sub forma unor unde transversale. În 1678, Christiaan Huygens propune teoria ondulatorie a luminii, pe care o va publica în al său "Traité de la lumière" (lucrare apărută în 1690). Susține că lumina se propagă prin eter, o
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
este alcătuită din corpusculi care se deplasează cu viteză finită și posedă energie cinetică. În lucrarea sa "Micrographia" (1665), Robert Hooke susține că lumina s-a propaga sub forma unor unde transversale. În 1678, Christiaan Huygens propune teoria ondulatorie a luminii, pe care o va publica în al său "Traité de la lumière" (lucrare apărută în 1690). Susține că lumina se propagă prin eter, o materie distribuită în întreg universul și constituită din microparticule care sunt surse secundare de oscilație. Astfel, Huygens
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
1665), Robert Hooke susține că lumina s-a propaga sub forma unor unde transversale. În 1678, Christiaan Huygens propune teoria ondulatorie a luminii, pe care o va publica în al său "Traité de la lumière" (lucrare apărută în 1690). Susține că lumina se propagă prin eter, o materie distribuită în întreg universul și constituită din microparticule care sunt surse secundare de oscilație. Astfel, Huygens explică mai multe fenomene legate de propagarea luminii, cum ar fi dubla refracție din calcit descoperită de Rasmus
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
său "Traité de la lumière" (lucrare apărută în 1690). Susține că lumina se propagă prin eter, o materie distribuită în întreg universul și constituită din microparticule care sunt surse secundare de oscilație. Astfel, Huygens explică mai multe fenomene legate de propagarea luminii, cum ar fi dubla refracție din calcit descoperită de Rasmus Bartholin. Newton remarcă faptul că lumina are un caracter complex. Chiar dacă a susținut faptul că este alcătuită din corpusculi, presupune și faptul că aceștia se propagă într-un mediu special
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
materie distribuită în întreg universul și constituită din microparticule care sunt surse secundare de oscilație. Astfel, Huygens explică mai multe fenomene legate de propagarea luminii, cum ar fi dubla refracție din calcit descoperită de Rasmus Bartholin. Newton remarcă faptul că lumina are un caracter complex. Chiar dacă a susținut faptul că este alcătuită din corpusculi, presupune și faptul că aceștia se propagă într-un mediu special, "eter", producând unde, a căror viteză este mai mare decât a corpusculilor: Se presupune că există
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
că există un oarecare mediu de eter, care are în multe privințe aceeași structură ca și aerul, dar este mult mai rarefiat, mai fin și mai elastic." Marele matematician Leonhard Euler (1707 - 1783) susține, în "Noua teorie a culorii și luminii" (1746), că lumina are o natură ondulatorie: Lumina nu este altceva decât o agitație sau o vibrație a eterului. Ea se propagă mult mai repede decât sunetul, deoarece eterul are o densitate mult mai mică și o elasticitate mult mai
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
oarecare mediu de eter, care are în multe privințe aceeași structură ca și aerul, dar este mult mai rarefiat, mai fin și mai elastic." Marele matematician Leonhard Euler (1707 - 1783) susține, în "Noua teorie a culorii și luminii" (1746), că lumina are o natură ondulatorie: Lumina nu este altceva decât o agitație sau o vibrație a eterului. Ea se propagă mult mai repede decât sunetul, deoarece eterul are o densitate mult mai mică și o elasticitate mult mai mare decât aerul
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
are în multe privințe aceeași structură ca și aerul, dar este mult mai rarefiat, mai fin și mai elastic." Marele matematician Leonhard Euler (1707 - 1783) susține, în "Noua teorie a culorii și luminii" (1746), că lumina are o natură ondulatorie: Lumina nu este altceva decât o agitație sau o vibrație a eterului. Ea se propagă mult mai repede decât sunetul, deoarece eterul are o densitate mult mai mică și o elasticitate mult mai mare decât aerul". Experimentul lui Young din 1802
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
vibrație a eterului. Ea se propagă mult mai repede decât sunetul, deoarece eterul are o densitate mult mai mică și o elasticitate mult mai mare decât aerul". Experimentul lui Young din 1802 privind interferența pune în evidență caracterul ondulator al luminii. În 1816, Jean Augustin Fresnel (1788 - 1827) expune concluziile studiilor privind difracția și interferența, aducând o nouă confirmare teoriei ondulatorii. În anii următori, 1816 - 1817, investigațiile efectuate de către Fresnel și François Arago (1786 - 1853) asupra interferenței luminii polarizate, urmate de
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
caracterul ondulator al luminii. În 1816, Jean Augustin Fresnel (1788 - 1827) expune concluziile studiilor privind difracția și interferența, aducând o nouă confirmare teoriei ondulatorii. În anii următori, 1816 - 1817, investigațiile efectuate de către Fresnel și François Arago (1786 - 1853) asupra interferenței luminii polarizate, urmate de interpretările lui Thomas Young (1873- 1829), conduc la concluzia că propagarea luminii se efectuează prin unde transversale și nu longitudinale. În cadrul tezei sale de doctorat, "Recherches sur la théorie des quanta", susținută în 1924, Louis de Broglie
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
difracția și interferența, aducând o nouă confirmare teoriei ondulatorii. În anii următori, 1816 - 1817, investigațiile efectuate de către Fresnel și François Arago (1786 - 1853) asupra interferenței luminii polarizate, urmate de interpretările lui Thomas Young (1873- 1829), conduc la concluzia că propagarea luminii se efectuează prin unde transversale și nu longitudinale. În cadrul tezei sale de doctorat, "Recherches sur la théorie des quanta", susținută în 1924, Louis de Broglie formulează ipoteza dualității luminii. Einstein explică, în 1905, efectul fotoelectric (descoperit în 1887 de către Heinrich
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
interpretările lui Thomas Young (1873- 1829), conduc la concluzia că propagarea luminii se efectuează prin unde transversale și nu longitudinale. În cadrul tezei sale de doctorat, "Recherches sur la théorie des quanta", susținută în 1924, Louis de Broglie formulează ipoteza dualității luminii. Einstein explică, în 1905, efectul fotoelectric (descoperit în 1887 de către Heinrich Hertz) susținând existența fotonilor. În 1947, Dennis Gabor formulează principiile holografiei. Primul dispozitiv de producere a laserului (ale cărui baze teoretice fuseseră realizate de Einstein încă din 1916) este
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
Polono-Lituaniene, decât prin anexarea de către Rusia de protectorate și teritorii otomane. Sub presiunea Prusiei, care de multă vreme dorea să anexeze Prusia Regală, regiune din nordul Poloniei, cele trei puteri au căzut de acord asupra primei împărțiri a Poloniei, în lumina posibilei alianțe austro-otomane, doar cu mici obiecții din partea Austriei, care în schimb ar fi preferat să primească mai multe teritorii otomane în Balcani, regiune râvnită de multă vreme de către Habsburgi. Rușii s-au retras și din Moldova, depărtându-se astfel
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
A colaborat la o serie de publicații: "Înainte" (1904-1905); "Viața nouă" (1907-1908); "Convorbiri critice" (1907); "Viața literară și artistică" (1908); "Pagini libere" (1908); Calendarele "Adevărului" și "Dimineața" (1909-1910); "Floarea albastră" (1912); "Flacăra" (1912, 1915-196); "Viitorul social" (1913); "Universul literar" (1913); Lumina" (1918); "Facla" (1918); "Renașterea" (1918); "Scena" (1918); "Rampa' (1919) , "Neamul românesc", "Neamul românesc literar", "Adevărul literar", "Vieața nouă", "Convorbiri literare", "Floarea darurilor", "Viața literară", "Cosînzeana", "Actualitatea", "Ilustrațiunea română", "Săptămâna ilustrată", "Dumineca", "Steaua noastră" (New York), "Belgia Orientului", "Dumineca", "Adevărul", "Noua revistă
Barbu Nemțeanu () [Corola-website/Science/322306_a_323635]
-
care provin. Călătoria în interiorul meu - dincolo de stările de om, de animal, plantă, apă, fir de neant - se produce ca o emoție atât de intensă, încât am sentimentul că mă desprinde din trupul meu de carne, transfigurându-mă în trup de lumină. Prin văzul exterior și prin văzul interior ajung la sursele mele de inspirație. Lucrările din această expoziție le-am realizat privind lumea din jurul meu. Imaginile s-au adunat în mine ca un fior, un farmec, o ispită. Dar niciodată pe
Aurel Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/322316_a_323645]
-
Încărcarea se poate face prin mufa de încărcare Nokia de 2 mm care este pe partea de sus sau prin portul microUSB chiar lângă el și are o mufă audio de 3.5 mm. Deasupra ecranului se află senzorul de lumină ambientală și senzorul de proximitate. Ecranul este de 3 inch touchscreen capacitiv care suportă rezoluția de 400 x 240 pixeli nativ și densitatea pixelilor este de 156 ppi. Ecranul este înfășurat cu Gorilla Glass pentru a proteja împotriva zgârieturilor. Camera
Nokia Asha 311 () [Corola-website/Science/329564_a_330893]
-
42 Mbps la download) și LTE 100 Mbps dowload. Principala diferența dintre Lumia 920 și alte smartphone-uri este dată de folosirea unor senzori BSI (Back Side Illuminated) și nu FSI (Front Side Illuminated). Diferența dintre aceștia este modalitatea în care lumina este captata de diodele foto-senzitive. În cazul FSI lumina poate fi întreruptă (fie de structură metalică sau de firele din fața lentilei) în timp ce în cazul BSI toate aceste elemente structurale sunt poziționate la baza senzorului, iar diodele foto-senzitive se află fix
Nokia Lumia 920 () [Corola-website/Science/329560_a_330889]