104,273 matches
-
Școala se compune din 16 clădiri care se află amplasate pe două dealuri împădurite. La școală se aflau peste 130 de elevi, care au fost speciali aleși pentru această școală cu renume. Cazurile de abuzuri sexuale din școală au fost semnalate din primăvara anului 2010, cazurile cele mai frecvente de abuzuri având loc între anii 1965 - 1985. În această perioadă directorul școlii ca și unii dascăli au abuzat sexual de copii care aveau vârsta între 12 și 15 ani. Se presupune
Und wir sind nicht die Einzigen () [Corola-website/Science/331025_a_332354]
-
de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află câteva păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate prin lege. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
La baza desemnării sitului se află câteva păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări protejate prin lege, semnalate în arealul sitului: șorecar-mare ("Buteo rufinus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie a IUCN. Păsări semnalate în arealul sitului: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), caprimulgul ("Caprimulgus europaeus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger")), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus", barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). Printre speciile floristice aflate la nivelul ierburilor este semnalată prezența curechiului de munte ("Ligularia sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
3D. La sol ILS cuprinde două sisteme de ghidare independente: Sistemul este completat cu radiomarkere sau echipamente pentru măsurarea distanței ( - DME). Radiomarkerele sunt niște emițătoare care emit un semnal vertical în formă de con și la trecerea prin dreptul lor semnalează distanța până la pragul pistei. Sunt trei radiomarkere, cel din "punctul A ILS" () este plasat, dacă este posibil, la 7200 m înainte de pragul pistei, cel din "punctul B ILS" () este plasat la circa 1050 m înainte de pragul pistei, iar cel din
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
înțelegerea ("tafakkur") și imaginația ("taḫayyul"). Următoarea treaptă este aceia a apropierii de Dumnezeu ("sakīna"), totul culminând cu întâlnirea cu slava divină ("ʼšrăq"). După cucerirea mongolă în secolul XIII, pe ruinele fostelor școli filosofice au apărut case de derviși. Yves Thoraval semnalează continuitatea fundamentelor suhrawardiene, care ,exercită și acum o influență profundă asupra gândirii mistice din cadrul șiismului iranianʼʼ. Mai târziu, așa cum Henry Corbin relatează în ,Omul și îngerul săuʼʼ la începutul perioade safavide (secolul XVI) gândirea suhrawardiană s-a reflectat în lucrările
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
a valurilor) în caz de scufundare a navei. Deoarece apa nu conduce semnalele radio, există un echipament care în caz de scufundare a navei detașează aceste balize (efectiv retează frânghia cu care sunt legate), iar ele plutesc la suprafața apei, semnalând poziția. Radiobalizele pentru personal sunt de tip PLB () și au dimensiuni de la mărimea unui pachet de țigări până la ale unei cărți, iar greutatea între 0,2 și 1 kg. Precizia de localizare este în zona ecuatorială și temperată de ordinul
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege (sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului: Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Natrix natrix"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), broască râioasa verde
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
ale râurilor tributare acestor mări, pentru reproducere: în Nistru, până la Mohilău, în Nipru până la praguri, în Don până la Manâci, în Cuban până în cursul mijlociu și rar în gurile Dunării. După terminarea reproducerii, se întoarce în mare. În România a fost semnalat rar în Razelm și pe canalul Sulina. Lungimea obișnuită este de 20-30 cm, maximală de 51 cm. Ajunge la o greutate până la 2 kg. Poate trăi 10 ani. Are corpul ovalar și înalt, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi
Tarancă () [Corola-website/Science/331217_a_332546]
-
păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice semnalate în arealul sitului: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); broasca-roșie-de-munte, un amfibian din specia "Rana temporaria"); corb ("Corvus
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
în zona superioară și mijlocie a bazinului Dunării în amonte de Porțile de Fier: în Dunăre, Tisa și afluenții lor din Austria, Cehoslovacia și Ungaria. Este foarte abundentă în bazinul râului Sava. Pătrunde și în nord-vestul României unde s-a semnalat în râul Tur, la nord de Satu Mare, numele său fiind o referire directă la această caracteristică. Trăiește în apele dulci stătătoare sau încet curgătoare cu funduri nisipoase și pietroase și vegetație abundentă submersă. În râuri, se localizează în coturile cu
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări migratoare: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
mm, din care 31 mm reprezintă lungimea cap + trunchi. Sunt șopârle folositoare pentru agricultură deoarece se hrănesc cu lăcuste care provoacă mari daune culturilor agricole. Este o specie foarte rară în România. Gușterul vărgat dobrogean ("Lacerta trilineata dobrogica") a fost semnalat până în prezent numai în Dobrogea. Densitatea medie a populațiilor a acestei șopârle în zonele investigate de pe platoul continental al Dobrogei de Nord este de 4,06 exemplare/ha. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
sa. În 1949 s-a mutat la București, unde s-a angajat la revista Flacăra și a mai colaborat cu publicațiile: Contemporanul, Viața Românească, Ateneu, Ramuri, Tribuna, Vatra, Viața militară, Urzica, Rebus. Un document strict confidențial al DPA din 1949 semnala acțiunile unei „grupări dușmănoase” a tinerilor scriitori: A fost arestat la 2 februarie 1950, în urma altui denunț al unui coleg, și a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru „crima de uneltire împotriva păcii”, pentru volumul „Cântece de dor
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
ortografiat în prima ediție " Viața la țeară", potrivit exprimării de la acea vreme, fiind modificat în edițiile ulterioare în cel de "Viața la țară". Într-o scrisoare din 18/30 septembrie 1894 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, semnalând prezența unor fraze de un sentimentalism fad și a unor construcții literare nepotrivite.<ref name="Bucuța 10/1936 144-145">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
2011) iar peste un an (11 iunie 2012) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului introduce subiectul “Ionuț Caragea, Literatura Virtuală și Curentul Generației Google” ca probă la examenul de Bacalaureat la proba Limba și Literatura Română . Printre publicațiile care au semnalat apariția acestui curent se numără revistele Feed Back, Convorbiri literare, Vatra etc. Printre criticii literari care au scris despre Curentul Generației Google se numără Theodor Codreanu și Mircea Opriță .
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
contribuția la Proiectul „Genomul uman”, cercetătorii de la Institutul Sânger au contribuit la diverse studii legate de îmbolnăvire, genetică comparativa și genetică evolutivă. În ianuarie 2008, lansarea Proiectului celor 1000 de genomuri, proiect la care au colaborat cercetători din toată lumea, a semnalat efortul de a secvenția 1000 de indivizi cu scopul de a crea "cea mai detaliată hartă a variației genetice cu scopul de a înțelege studiile despre îmbolnăvire" . Datele rezultate din proiectele-pilot sunt accesibile gratuit începând cu iunie 2010. În anul
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus") și pupăză "(Upupa epops"). Printre raritățile floristice semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Emys orbicularis"); Pești: mreană vânătă (" Barbus meridionalis petenyi"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"), sabiță ("Pelecus cultratus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis"). Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992; astfel: gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), buhă ("Bubo bubo"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Arbori
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Flori și ierburi: buzișor ("Corallorhiza trifida"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia", specie insectofagă), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia"). În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii rare de mușchi: "Buxbaumia viridis" și "Plagiomnium affine". Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
în raport cu Podișul Bârladului, profilul sau transversal este asimetric. Versantul de pe dreapta este prelung, în pantă mică și terasat , iar cel de pe stânga scurt, în pantă mare și de obicei fără terase . Frecvent terasele de pe malul drept (în număr de 8 semnalate între Bacău și Român: T1, 3 - 4 m; T2, 5 - 7 m; T3, 10 - 20 m; T4, 35 - 40 m; T5, 50 - 60 m; T6, 130 - 140 m; T7, 160 - 170 m; T8, 200 - 210 m) sunt uniformizate datorită acumulărilor
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: păstrăv de munte (Salmo trutta fario), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), scobar ("Chondrostoma nasus"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]