105,057 matches
-
sănătate a marchizei se deteriorează tot mai mult, fiind agravată și de infidelitățile generalului. În anul 1820 Arthur Grenville devine medicul Juliei, cu consimțământul soțului ei, și reușește în interval de un an să-i vindece starea de melancolie. În sufletul tinerei marchize se dă o luptă între dragostea pentru lordul englez și datoria ei de soție și mamă. Julie îi mărturisește că-l iubește și-i cere să se întoarcă în Anglia. Doi ani mai târziu, timp în care căsnicia
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
ca să spun așa, cele șase tablouri din care se compune "Aceeași poveste" nu este o figură, e un gând. Cu cât acest gând îmbracă deosebite costume, cu atât el redă mai bine intențiile autorului. Ambiția sa este de a transmite sufletului vagul unei reverii din care femeile să poată redeștepta câteva dintre impresiile vii pe care le-au păstrat, să reînsuflețească amintirile risipite în viață, spre a scoate din ele câteva învățăminte”. Subiectul romanului este rezumat astfel în "Dictionnaire des œuvres
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
astfel cel mai mare tabu al acestei științe „transmutația umană”. Încercarea eșuează, iar fratele mai mare, Edward „Ed” Elric, își pierde piciorul stâng, în timp ce fratele său Alphonse „Al” își pierde întreg corpul. Sacrificându-și brațul drept, Ed reușește să fixeze sufletul lui Al într-o armură, dar, pentru a putea trăi din nou o viață obișnuită, cei doi pornesc într-o călătorie pentru a-și recupera corpurile. Această listă cuprinde episoadele din anime-ul Fullmetal Alchemist: Brotherhood. 1. Alchimistul de Oțel
Lista episoadelor din Fullmetal Alchemist: BrOtherhood () [Corola-website/Science/335267_a_336596]
-
pe inspector, iar băiatului i se permite susținerea tezei la matematică în sesiunea de toamnă. Imediat după retragerea soldaților, Alecuț sosește la Fălticeni și îi înmânează inginerului Dumitraș scrisoarea și poezia fostului său prieten, socialistul Solomon Cornea, trezindu-i în suflet mândria de a fi rămas consecvent idealurilor din tinerețe. Culai pleacă la Pașcani, împreună cu Alecuț, pentru a învăța o meserie. Iliuță este trimis de tatăl său la Liceul Național din Iași, urmând apoi cursurile Școlii Naționale de Poduri și Șosele
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
șapte sute de ani semnalul ei de a reveni în cele Nouă Principate și a le unifica sub conducerea ei. Prințul Nelesquin - a cărui supraviețuire a fost facilitată de magie și de faptul că, înainte de a fi ucis, trupul, spiritul și sufletul său au fost separate pentru a nu permite anihilarea sa totală - revine la viață pe continentul Anturasixan, creat de cartograful mistic Qiro Anturasi, și invadează cele Nouă Principate. Cyrsa iese la lumină, își adună armatele și-l zdrobește definitiv pe
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
cap și dinți albi și ascuțiți. Femeile au o înălțime comparabilă cu a unui om, piele verde-deschis, ochi ca abanosul și păr negru ca pana corbului. Fiecare faptă bună săvârșită de un viruk creează o piatră albă ("ghoal saam") în sufletul său, iar fiecare faptă rea una neagră ("ghoal nuan"). La sfârșitul vieții, dacă sunt mai multe pietre albe sufletul merge în paradis, dacă sunt mai multe negre intră în chinurile veșnice, iar dacă ele sunt în echilibru sufletul revine în
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
abanosul și păr negru ca pana corbului. Fiecare faptă bună săvârșită de un viruk creează o piatră albă ("ghoal saam") în sufletul său, iar fiecare faptă rea una neagră ("ghoal nuan"). La sfârșitul vieții, dacă sunt mai multe pietre albe sufletul merge în paradis, dacă sunt mai multe negre intră în chinurile veșnice, iar dacă ele sunt în echilibru sufletul revine în lume imaculat. Rasă creată de zeița Tsiwen, soothi au slujit în Imperiul Viruk ca birocrați, educatori și păstrători ai
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
saam") în sufletul său, iar fiecare faptă rea una neagră ("ghoal nuan"). La sfârșitul vieții, dacă sunt mai multe pietre albe sufletul merge în paradis, dacă sunt mai multe negre intră în chinurile veșnice, iar dacă ele sunt în echilibru sufletul revine în lume imaculat. Rasă creată de zeița Tsiwen, soothi au slujit în Imperiul Viruk ca birocrați, educatori și păstrători ai informațiilor. Ei au dimensiunea unui copil, culoare ivorie, aspect scheletic cu capul prea mare pentru trup, orbite supradimensionate, doi
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
dintr-un punct de vedere fiziologic, precursor al neurofiziologiei moderne. Tratatul reprezintă totodată o nouă ocazie pentru ca Descartes să clarifice câteva dintre problemele pe care le-a formulat în operele sale anterioare. Astfel, referitor la problema interacțiunii dintre corp și suflet, el propune în ultima sa lucrare teoriile despre „spiritele animale” și rolul central pe care îl joacă, în opinia sa, glanda pineală (sau epifiza), stabilind o legătură între emoțiile umane și chimia corpului. De asemenea, în ceea ce privește teoria acțiunii, Descartes prezintă
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
pasiunile ca orator, nici chiar ca teoretician al moralei, ci doar ca naturalist "(physicien)"” ("Scrisoarea către editorul său" din 14 august 1648). Prin aceasta, Descartes nu se diferențiază doar în raport cu tradiția aristotelică, pentru care mișcările corpului își au originea în suflet, dar și cu tradițiile stoică și creștină, pentru care pasiunile sunt boli ale sufletului, care trebuie tratate ca atare. Descartes poate astfel afirma că pasiunile „sunt toate bune prin natura lor "(de leur nature)" și că nu trebuie să evităm
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
Scrisoarea către editorul său" din 14 august 1648). Prin aceasta, Descartes nu se diferențiază doar în raport cu tradiția aristotelică, pentru care mișcările corpului își au originea în suflet, dar și cu tradițiile stoică și creștină, pentru care pasiunile sunt boli ale sufletului, care trebuie tratate ca atare. Descartes poate astfel afirma că pasiunile „sunt toate bune prin natura lor "(de leur nature)" și că nu trebuie să evităm decât reaua lor întrebuințare și excesele lor” (articolul CCXI). În contextul viziunii mecaniciste asupra
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
și excesele lor” (articolul CCXI). În contextul viziunii mecaniciste asupra viului, legate de apariția științei moderne în secolul al XVII-lea, Descartes concepe corpul ca pe o mașină care dispune de o anumită autonomie: el se poate mișca independent de suflet. Pe această premiză se bazează și abordarea fiziologică a pasiunilor sufletului. Concepute altădată drept o anomalie, pasiunile devin un obiect natural, a cărui funcționare trebuie explicată. Tratatul se sprijină pe filosofia dezvoltată de Descartes în lucrările sale precedente, în special
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
legate de apariția științei moderne în secolul al XVII-lea, Descartes concepe corpul ca pe o mașină care dispune de o anumită autonomie: el se poate mișca independent de suflet. Pe această premiză se bazează și abordarea fiziologică a pasiunilor sufletului. Concepute altădată drept o anomalie, pasiunile devin un obiect natural, a cărui funcționare trebuie explicată. Tratatul se sprijină pe filosofia dezvoltată de Descartes în lucrările sale precedente, în special în ceea ce privește distincția dintre „suflet” și „corp”: sufletul este un lucru care
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
se bazează și abordarea fiziologică a pasiunilor sufletului. Concepute altădată drept o anomalie, pasiunile devin un obiect natural, a cărui funcționare trebuie explicată. Tratatul se sprijină pe filosofia dezvoltată de Descartes în lucrările sale precedente, în special în ceea ce privește distincția dintre „suflet” și „corp”: sufletul este un lucru care gândește ("res cogitans"), lipsit de întindere și fără părți; corpul este un lucru întins ("res extensa"), care nu gândește, definit doar prin întinderea, forma și mișcarea sa. Această distincție reprezintă esența dualismului cartezian
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
abordarea fiziologică a pasiunilor sufletului. Concepute altădată drept o anomalie, pasiunile devin un obiect natural, a cărui funcționare trebuie explicată. Tratatul se sprijină pe filosofia dezvoltată de Descartes în lucrările sale precedente, în special în ceea ce privește distincția dintre „suflet” și „corp”: sufletul este un lucru care gândește ("res cogitans"), lipsit de întindere și fără părți; corpul este un lucru întins ("res extensa"), care nu gândește, definit doar prin întinderea, forma și mișcarea sa. Această distincție reprezintă esența dualismului cartezian. Pasiunile sufletului îi
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
corp”: sufletul este un lucru care gândește ("res cogitans"), lipsit de întindere și fără părți; corpul este un lucru întins ("res extensa"), care nu gândește, definit doar prin întinderea, forma și mișcarea sa. Această distincție reprezintă esența dualismului cartezian. Pasiunile sufletului îi oferă gânditorului francez ocazia să aprofundeze misterul unirii în om a celor două substanțe (gândirea și corporalitatea). „Pasiunile”, așa cum erau înțelese de către Descartes, corespund în linii mari noțiunii psihologice actuale de „emoție”. Există însă și diferențe semnificative între ceea ce
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
de un obiect exterior subiectului. În schimb, în psihologia contemporană, o emoție este concepută în general ca un fenomen ce se desfășoară în interiorul subiectului, fiind mai degrabă produsă de către acesta. Descartes definește pasiunile ca „percepții sau sentimente sau emoții ale sufletului care sunt raportate în mod special la suflet și care sunt cauzate, întreținute și întărite printr-o anumită mișcare a spiritelor” (art. XXVII). „Spiritele” menționate aici sunt „spiritele animale” ("esprits animaux"), noțiune fundamentală pentru înțelegerea fiziologiei carteziene. Acestea funcționează într-
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
psihologia contemporană, o emoție este concepută în general ca un fenomen ce se desfășoară în interiorul subiectului, fiind mai degrabă produsă de către acesta. Descartes definește pasiunile ca „percepții sau sentimente sau emoții ale sufletului care sunt raportate în mod special la suflet și care sunt cauzate, întreținute și întărite printr-o anumită mișcare a spiritelor” (art. XXVII). „Spiritele” menționate aici sunt „spiritele animale” ("esprits animaux"), noțiune fundamentală pentru înțelegerea fiziologiei carteziene. Acestea funcționează într-o manieră asemănătoare cu cea în care medicina
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
acesteia” ("Scrisoarea către marchizul de Newcastle" din martie sau aprilie 1648). Ceea ce are importanță este înțelegerea mai bună a mecanismului lor, pentru a le putea controla prin voință, în loc ca aceasta să se supună lor. Astfel, „chiar cei care au sufletele cele mai slabe ar putea dobândi o stăpânire cu adevărat absolută asupra tuturor pasiunilor lor, dacă s-ar folosi iscusința trebuincioasă pentru a-i dresa și a-i îndruma” (art. L). Organizarea tratatului lui Descartes este semnificativă pentru filosofia autorului
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
asupra tuturor pasiunilor lor, dacă s-ar folosi iscusința trebuincioasă pentru a-i dresa și a-i îndruma” (art. L). Organizarea tratatului lui Descartes este semnificativă pentru filosofia autorului. Aplicându-și faimoasa metodă la filosofia morală, Descartes descompune problema pasiunilor sufletului în părțile sale cele mai simple, cele mai elementare. Gânditorul francez identifică, din această perspectivă, șase pasiuni fundamentale clare și distincte: „Putem observa cu ușurință că nu există decât șase asemenea pasiuni [simple și primitive] și anume mirarea ("admiration"), iubirea
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
fiind varietăți ("espèces") ale lor” (art. LXIX). Pornind de la aceste șase pasiuni primitive, Descartes investighează efectele lor fiziologice și implicațiile lor asupra comportamentului uman. În continuare, el combină cele șase pasiuni între ele, pentru a regăsi întregul spectru al pasiunilor sufletului. Lucrarea este divizată în trei mari părți intitulate: Tratatul este compus în total din 212 articole, dintre care foarte puține se întind pe mai mult de câteva paragrafe. Maniera extrem de sistematică de a proceda a lui Descartes prefigurează interesul lui
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
pentru unul și același lucru, pe care îl considerăm fie din punctul de vedere a ceea ce îl produce (acțiune), fie a ceea ce îl suferă (pasiune), Descartes deduce din aceasta necesitatea de a distinge funcțiile (activitatea) corpului (art. VII-XVI) față de funcțiile sufletului (art. XVII-XXVI), pentru a ajunge la definiția generală a pasiunilor (art. XXVII-XXIX). Studiul interacțiunii dintre suflet și corp (art. XXX-XXXIX) îi permite apoi să afirme concluzia referitoare la puterea sufletului asupra corpului (art. XLI-L). În partea a doua (art.
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
îl produce (acțiune), fie a ceea ce îl suferă (pasiune), Descartes deduce din aceasta necesitatea de a distinge funcțiile (activitatea) corpului (art. VII-XVI) față de funcțiile sufletului (art. XVII-XXVI), pentru a ajunge la definiția generală a pasiunilor (art. XXVII-XXIX). Studiul interacțiunii dintre suflet și corp (art. XXX-XXXIX) îi permite apoi să afirme concluzia referitoare la puterea sufletului asupra corpului (art. XLI-L). În partea a doua (art. LI-CXLVIII) și partea a treia (art. CXLIXI-CCXII), filosoful procedează la definirea și analiza fiecărei pasiuni
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
de a distinge funcțiile (activitatea) corpului (art. VII-XVI) față de funcțiile sufletului (art. XVII-XXVI), pentru a ajunge la definiția generală a pasiunilor (art. XXVII-XXIX). Studiul interacțiunii dintre suflet și corp (art. XXX-XXXIX) îi permite apoi să afirme concluzia referitoare la puterea sufletului asupra corpului (art. XLI-L). În partea a doua (art. LI-CXLVIII) și partea a treia (art. CXLIXI-CCXII), filosoful procedează la definirea și analiza fiecărei pasiuni în parte, a manifestărilor lor, precum și a caracterului lor util sau dăunător pentru ființa
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
cer crezute și respectate. Ceea ce fac semnând cu admirație și uimire.” Nicolae Dragoș Motru, 26 octombrie 2000 “În fața picturii lui Florin Dochinoiu nu poți decât să exclami, cu acea bucurie pe care adevărata artă e capabilă să o stârnească în sufletul nostru. Cuvintele sunt greu de găsit când trăiești sentimentul intens că te afli în preajma unui artist autentic, care știe să găsească semnificația majoră a vieții.” Romulus Turbatu Craiova, aprilie 1994 “Florin Preda-Dochinoiu este un oltean get-beget, iar în ființa Domniei sale
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]