106,336 matches
-
spun eu”. După Moldovan, și o propoziție neanalizabilă contează ca particulă dacă este un răspuns afirmativ la o întrebare negativă: "- Zar ti ne dolaziš na utakmicu? - Kako da ne! Dolazim" „- Tu nu vii la meci? - Cum să nu! Vin”. În literatura de specialitate referitoare la limba maghiară se găsesc de asemenea mai multe specii de particule. Kugler 1998, de exemplu, stabilește două categorii principale, fiecare cu mai multe subcategorii:
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
în engleză se folosesc mai mulți termeni pentru a denumi această specie de adverb: În gramaticile limbii germane acest fel de adverb se numește "Satzadverb" „adverb de propoziție”: "Ich kann leider nicht kommen" „Din păcate nu pot să vin”. În literatura română de specialitate apar cu acest sens termenii: În gramatici ale unor limbi, de exemplu ale limbii maghiare, astfel de cuvinte sunt net delimitate de adverbe, modalizatorul având statut de parte de vorbire aparte. Delimitarea s-a făcut analizându-se
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
trebuie să fie luați în considerare atât factorii legați de cerere cât și cei dependenți de ofertă. In contextul difuzării inovațiilor, un domeniu de cercetare care capătă o atenție sporită în economia globală este cel referitor la transferul tehnologic internațional. Literatura în acest domeniu este concentrată pe identificarea mecanismelor prin care tehnologiile difuzează din țările mai dezvoltate spre cele mai puțin dezvoltate. Analiza este condusă la nivel agregat, mai degrabă decât la nivelul unui decident individual. Difuzarea tehnologiilor, a inovațiilor de
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
mai este atras de occident, nici de naționalism, nici de civilizația indiană ; el se mândrește cu "origini sociale sănătoase" (adică din proletariat), este inițial cel mai bun cunoscător al Uniunii sovietice, face eforturi pentru a cunoaște și folosi limba și literatura rusă, iar ulterior (după 1960) se mândrește cu relațiile sale în sferele conducătoare ale Partidului și cu privilegiile la care are acces (case de odihnă, bilete de concediu, posibilitatea de a călători peste hotare, acces la valută, medic la spitalul
Snob () [Corola-website/Science/316404_a_317733]
-
lungă și subțire (rapiera), dar și spada scurtă și lată. La începutul perioadei Hallstatt se foloseau o mare varietate de spade scurte. Spada lungă, ca un paloș, a fost răspândită de celți în secolele IV-III î.Hr. Trebuie remarcat că în literatura de specialitate se folosește foarte des termenul de sabie (armă cu un singur tăiș) și pentru a indica spada (dar și termenul de spadă pentru sabie). În armata romană, după războaiele punice, a fost introdusă spada scurtă după model celto-iberic
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
dezbaterile curții marțiale din 1894 nu au fost stenografiate, rezumatele tuturor audiențelor publice ale numeroaselor procese ale afacerii pot fi în schimb consultate. Altfel, există un mare număr de arhive accesibile la și la Arhivele Militare ale Cetății Vincennes. O literatură contemporană afacerii a fost publicată și în perioada 1894&-1906, începând cu broșura lui Bernard Lazare, primul intelectual dreyfusard: în ciuda unor erori factuale, ea rămâne o mărturie a etapelor către revizuirea sentinței. Lucrarea lui , "Istoria afacerii Dreyfus" în șapte volume
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
sau memoriile redactate de Alfred Dreyfus însuși în "Cinq années de ma vie". Este vorba de mărturii de natură să completeze ansamblul panoramic al afacerii. Le précis de l'affaire Dreyfus" de , pseudonim al colonelului Larpent, stă la baza întregii literaturi antidreyfusarde de după afacere și până în zilele noastre. Autorul a dezvoltat acolo teoria conspirației alimentate de finanțele evreiești, de a-l învinovăți pe Esterházy să se acuze singur de crimă. În afara cercurilor științifice, se găsește un întreg eșafodaj de astfel de
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
Încă din perioada studenției, a început să publice articole în presă, colaborând la mai multe ziare și reviste armenești cu articole literare și cronici teatrale. A fost arestat pentru prima dată la începutul anului 1908, fiind învinuit că a citit literatură progresistă, dar a fost eliberat abia după schimbarea regimului la sfârșitul aceluiași an. El s-a înscris în partidul naționalist armean, Dașnak, care urmărea scopul eliberării poporului armean de sub jugul asupritor al turcilor. În timpul genocidului la adresa poporului armean din anul
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
sarcina de notar și de secretar al regelui. A dobândit o atât de vastă știință, încât Erasmus din Rotterdam îl numea "Minunea Franței". La începutul domniei regelui Francisc I, s-a apropiat de curtea regală pentru a pleda acolo cauza literaturii și filologiei. Este părintele "Colegiului cititorilor regali", actualul Collège de France, militând pentru crearea unui colegiu unde să fie predate limbile Antichității, latina, greaca și ebraica, fondat în anul 1530, de către regele Francisc I. Guillaume Budé a fost sprijinit în
Guillaume Budé () [Corola-website/Science/316509_a_317838]
-
din Cluj. A făcut parte din gruparea revistei studențești „Echinox”. Și-a susținut doctoratul în estetică teatrului cu teza "Direcții estetice în comedia contemporană" la Universitatea Națională de Teatru și Cinematografie din București (1995). A fost profesor de limbă și literatura română la Liceul din Întorsura Buzăului, jud. Covasna (1969-1970), ziarist la „Cuvântul liber” din Sfântu-Gheorghe (1970), profesor la Liceul din comuna Iară, jud. Cluj (1970-1972), inspector al teatrelor la Comitetul de Cultură al județului Cluj (1972-1978), director al Teatrului de
Mircea Ghițulescu () [Corola-website/Science/322335_a_323664]
-
robotician-ul Hans Moravec, sunt organisme biomecanice autonome, inteligente și evolutive, care trăiesc pe sateliții lui Jupiter. Au fost răspândiți în Sistemul Solar de către oameni în Epoca Pierdută. Majoritatea moravecilor se consideră umaniști și studiază cultura Epocii Pierdute, incluzând aici literatura, programele de televiziune și fimlele. Savanții morți din secolele anterioare sunt reconstruiți de zeii olimpieni pe baza ADN-ului lor. Datoria lor este de a observa Războiul troian și de a raporta orice discrepanțe care apar între el și "Iliada
Ilion/Olimp () [Corola-website/Science/322330_a_323659]
-
Montană - d. 25 iulie 1945, Sibiu) a fost un folclorist român, membru corespondent al Academiei Române din 1904. Prin activitatea sa de cercetător și culegător al creațiilor populare, a adus o însemnată contribuție la dezvoltarea folcloristicii române, urmând cultul înaintașilor pentru literatura populară. A fost interesat cu precădere de creațiile populare din Banat, deși în unele povești se întrevăd ocupațiile locuitorilor din localitatea sa de baștină. Enea Hodoș a făcut parte dintr-o familie de intelectuali cu vederi progresiste. Simion Balint, bunicul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
cu Simion Bărnuțiu, a studiat Dreptul în Italia, la Padova, unde cei trei au obținut doctoratul, spre bucuria și mândria părintelui Balint, care îi sprijinise financiar în aceasta perioadă. Iosif Hodoș se numără printre primii membri ai "Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român" (ASTRA). Este membru fondator al Academiei Române și secretar general al ei până la moarte. Din însemnările autobiografice ale lui Enea Hodoș, aflăm că a făcut clasa I la Roșia, continuând apoi învățătura la școala ungurească din
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
creștinescul"Fie-ți țărâna ușoară și memoria binecuvântată!"((Corneliu Sârbu,"Telegraful Român",Nr.30-31,1945,p. 3.)). Enea Hodoș a contribuit la dezvoltarea învățământului nu numai prin activitatea de profesor, ci și prin editarea de manuale școlare. "Manualul de istoria literaturii" are o valoare documentar-științifică aparte. susține cercetătorul timișorean Ion Iliescu într-una din cărțile sale dedicate istoriei culturale a Banatului în raport cu cultura română. Alte manuale au fost: "Noțiuni de stilistică și poetică și carte de citire pentru scoale normale și
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
culturale a Banatului în raport cu cultura română. Alte manuale au fost: "Noțiuni de stilistică și poetică și carte de citire pentru scoale normale și clase inferioare secundare", "Manualul de gramatică și cetire pentru preparandii, școale medii și civile", "Elemente de istoria literaturii pentru școlile normale și cele minoritare". A editat "Mic dicționar (către cititori)", cu scopul de a contribui, după cum însuși folcloristul mărturisește, „"la înfăptuirea unității naționale culturale și la unificarea limbii"”. Comparând cuvintele din "Micul dicționar" cu cele din dicționarele de
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
face parte și obiceiul său de a explica, în culegerile de folclor, diferite provincialisme folosite în Banat, precum și trăsăturile caracteristice ale limbii din această parte a țării. În manualele școlare și în alte lucrări, s-a preocupat de limba și literatura poporului nostru. Hodoș susține formarea limbii române din latina populară vorbită de coloniștii aduși din Hispania, Galia, Asia Mică și Siria. "„Limba dacilor și geților nu o cunoaștem. Din limba lor ni s-a păstrat, la diferiți autori greci și
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Învățătorii și preoții înclinau spre ortografia fonetică și începuseră a se folosi de ea în acte oficiale și în învățământ. Nicolae Popea, episcopul de mai târziu al Caransebeșului, spunea: "„Noi, românii de dincoace de Carpați, avem astăzi să ne conformăm literaturii din România, căci în deșert ne vom împotrivi trecutului fonetic de acolo”." Printre cei care susțineau etimologismul au fost Iosif Hodoș și Partenie Cosma. Învățătorii care întâmpinau greutăți din cauza ortografiei etimologice, cer Consistoriului să întocmească și să tipărească manuale cu
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
tun cu toții, cu lăutari și femei cu tot, în deplină solidaritate.”" E. Hodoș avea o profundă admirație pentru scriitorii realiști ai vremii: I.S. Turgheniev, Feodor Mihailovici Dostoievski, Emile Zola. În perioada când o parte dintre scriitorii români gravitau în orbita literaturii franceze, sau în a celei germane, cei de dincolo sau cei de dincoace de Carpați, profesorul E. Hodoș, în intenția lărgirii orizontului pentru literatură, atrage atentia elevilor săi asupra literaturii ruse. Traduce din clasicii ruși, scriitorul lui preferat fiind I.S.
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Feodor Mihailovici Dostoievski, Emile Zola. În perioada când o parte dintre scriitorii români gravitau în orbita literaturii franceze, sau în a celei germane, cei de dincolo sau cei de dincoace de Carpați, profesorul E. Hodoș, în intenția lărgirii orizontului pentru literatură, atrage atentia elevilor săi asupra literaturii ruse. Traduce din clasicii ruși, scriitorul lui preferat fiind I.S. Turgheniev la care admiră simplitatea stilului, prezentarea personajelor așa cum sunt ele în viață și mai ales adânca lor umanitate. Din Turgheniev traduce nuvelele "Clara
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
perioada când o parte dintre scriitorii români gravitau în orbita literaturii franceze, sau în a celei germane, cei de dincolo sau cei de dincoace de Carpați, profesorul E. Hodoș, în intenția lărgirii orizontului pentru literatură, atrage atentia elevilor săi asupra literaturii ruse. Traduce din clasicii ruși, scriitorul lui preferat fiind I.S. Turgheniev la care admiră simplitatea stilului, prezentarea personajelor așa cum sunt ele în viață și mai ales adânca lor umanitate. Din Turgheniev traduce nuvelele "Clara Milici" și "Ceasul". În anul 1890
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Iași), "Dacia Traiană" (Sibiu), "Familia" (Oradea), "Foaia Diecezană" (Caransebeș), "Foia ilustrată" (Sibiu), "Învățătorul bănățean" (Lugoj), "Luceafărul" (Sibiu), "Tribuna" (Sibiu și Oradea) În programul publicat în întâiul număr al "Tribunei", se spune: Pentru aceasta "Tribuna" a editat publicații de popularizare a literaturii ca foița "Biblioteca poporală a Tribunei" și "Calendarul poporului". E. Hodoș a colaborat atât la ziar, cât și la aceste două publicații anexe cu schițe și traduceri. Articolele scrise de E. Hodoș în publicațiile vremii se referă la culegerile și
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
prieteniile lui literare, sau de succesele lui publicistice.”" Cu toată varietatea activității pe care a desfăsurat-o, E. Hodoș este considerat în primul rând un folclorist. I se atribuie pe bună dreptate această calitate, ținându-se seama de părerile sale cu privire la literatura noastră populară și de preocupările folcloristice pe care le-a avut. Consideră că "„Literatura poporală înfățișează exact modul de a simți, a gândi și a voi al unei națiuni”". De asemenea arată că producțiile literaturii populare nescrise "„...ne dau forma
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
a desfăsurat-o, E. Hodoș este considerat în primul rând un folclorist. I se atribuie pe bună dreptate această calitate, ținându-se seama de părerile sale cu privire la literatura noastră populară și de preocupările folcloristice pe care le-a avut. Consideră că "„Literatura poporală înfățișează exact modul de a simți, a gândi și a voi al unei națiuni”". De asemenea arată că producțiile literaturii populare nescrise "„...ne dau forma pentru o limbă adevărată națională bazată pe expresiuni și ziceri frumoase românești”". Face următoarea
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
seama de părerile sale cu privire la literatura noastră populară și de preocupările folcloristice pe care le-a avut. Consideră că "„Literatura poporală înfățișează exact modul de a simți, a gândi și a voi al unei națiuni”". De asemenea arată că producțiile literaturii populare nescrise "„...ne dau forma pentru o limbă adevărată națională bazată pe expresiuni și ziceri frumoase românești”". Face următoarea clasificare a literaturii populare nescrise: Literatura populară scrisă se împarte, după E. Hodoș, în:<br> În rubrica "Dări de seamă" care
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
exact modul de a simți, a gândi și a voi al unei națiuni”". De asemenea arată că producțiile literaturii populare nescrise "„...ne dau forma pentru o limbă adevărată națională bazată pe expresiuni și ziceri frumoase românești”". Face următoarea clasificare a literaturii populare nescrise: Literatura populară scrisă se împarte, după E. Hodoș, în:<br> În rubrica "Dări de seamă" care apărea în revista "Luceafărul", E. Hodoș îsi expune părerile legate de literatura populară, face aprecieri și arată scăderile unor culegeri folclorice cu
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]