105,709 matches
-
se află în regiunea Plock. Faustina scrie că în noaptea de sâmbătă, 22 februarie 1931, în timp ce se află în chilia să din Plock, Iisus i-a apărut că “Rege al Milei Divine” purtând îmbrăcăminte albă, raze albe și roșii de lumină emanând din pieptul Sau, din apropierea inimii. În jurnalul ei(Caietul I, 47-48) notează ceea ce Iisus îi spune: “Pictează o icoană potrivit imaginii pe care o vezi, cu inscripția: Isuse, mă încred în tine. Doresc că aceasta icoana să fie cinstită
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
franțuzească cu mirosul de ceapă și țuică”". Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman aprecia portretele de personaje realizate de regizoare, precum și imaginile operatorului Vivi Drăgan Vasile filmate în „lumini” reci sau calde, în funcție de mediul investigat. El constată că filmul se termină într-o notă de optimism și speranță, prin prezentarea fetiței care duce tabloul mamei sale, considerând că evenimentele din august 1944 au fost trăite de regizoare cu ochii
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
un termen tradus în general drept „permisibil”, dar pe care el îl redă drept „tolerabil”. Rabbi Walter Jacob, scriind pentru comitetul de răspunsuri reformat, susține că „Deși afirmațiile traditionale sunt foarte clare, putem adopta o viziune diferită asupra masturbării, în lumina gândirii psihologice actuale. Masturbarea trebuie descurajată, dar nu ar trebui s-o considerăm dăunătoare sau păcătoasă.” Spermă în van (sau sămânță în van; Hebrew: זרע לבטלה, pronunțat: "Zera Levatala") este un termen talmudic și un concept care se referă la
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
Pilat. Existența istorică a lui Isus ca persoană reală este separată de orice discuție religioasă privind dumnezeirea lui Isus și de orice aspecte teologice referitoare la natura lui Isus de a fi atât uman cât și divin. Începând cu Epoca Luminilor cercetătorii au o atitudine foarte sceptică privitoare la aserțiunile că ar fi avut loc miracole. Deoarece istoricii lucrează cu naturalism metodologic, miracolele și alte fenomene supranaturale nu pot fi niciodată considerate drept evenimente istorice reale. De aceea, dumnezeirea lui Isus
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
să fie atât de controversată era caracterizarea de către Strauss a elementelor miraculoase din evanghelii drept „mitice”. Cartea lui Strauss a încheiat o perioadă în care cercetătorii s-au luptat cu natura miraculoasă a Noului Testament în conformitate cu vederile raționale ale Epocii Luminilor. Un grup consta din „raționaliști”, care găseau explicații logice și raționale pentru evenimentele aparent miraculoase; celălalt grup, „supranaturaliștii”, apărau acuratețea istorică a povestirilor biblice și a elementului de intervenție divină directă. Strauss a destrămat caracterul istoric al „întâmplărilor” și le
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
morale din epoca respectivă. Constantin Brunner îl prezintă drept o întrupare a geniului. Morton Smith a argumentat că Isus ar fi cel mai bine înțeles ca magician, o viziune bazată pe prezentarea lui Isus în sursele evreiești ulterioare acestuia. În lumina reprezentărilor talmudice ale unor figuri evreiești ca Hanina ben Dosa și Honi Desenatorul de Cercuri, Geza Vermes îl vede pe Isus drept om sfânt, pios și carismatic, ceea ce se numește de obicei „hasid”. Marxiștii îl văd pe Isus ca precursor
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
exil, cu pașaport de la ambasada otomană și cu concursul unor cercuri evreiești. În periodicul Albină, (în ortografia vremii) "Anulu III — Nr. 96, Viena, sambeta 14/26 septembre 1868" apărea următoarea știre: "„Israelitulu Romanu“, organu alu jidaniloru patrioți, a scosu la lumină planulu și a luatu iniciativ’a la o colecta între ovrei pentru ridicarea unui monumentu alu unirei armbeloru principate române." În publicația (în ortografia vremii) "„TRANSILVANIA. Fói’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a română și cultur’a poporului romanu. Anulu
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1984 în revista Cinema, criticul de film Alice Mănoiu făcea următoarea prezentare a filmului: "„«O lumină la etajul zece» este un film ce respiră demnitatea cu care un om încearcă să ia drumul de la capăt, să-și redobândească gustul și culorile vieții, întunecate de anii detenției, încearcă să uite nedreptatea unui timp revolut, s-o uite
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
de la capăt, să-și redobândească gustul și culorile vieții, întunecate de anii detenției, încearcă să uite nedreptatea unui timp revolut, s-o uite ca să poată supraviețui.”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că Malvina Urșianu prin "O lumină la etajul zece" "„prelungește povestea Giocondei fără surâs până în anul 1965, când eroina, acuzată cândva pe nedrept (de „sabotaj economic”), își câștigă, după cinci ani de recluziune, dreptul la viață, se trezește dintr-un vis urât”". Personajul dramatic interpretat de
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Maria e eliberată din închisoare după infirmarea unei condamnări de sabotaj economic. Dar anii au trecut și doar avocatul care o apărase reușește să-i readucă lumina. Obsedată de tema emancipării femeii, regizoarea o descrie ca rezultat al unui complex mecanism psihic-social. Numai că demonstrația, deși cu notații succinte și tipologii variate, e mai curând retorică decât artistică, în pofida efortului montezei Adina Georgescu-Obrocea (Pr. ACIN) de a
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
și complex, urmărind cu acuitate și o mare finețe a detaliilor și nuanțelor drama unei femei care, după reabilitare, se chinuiește să se reintegreze în societate”". Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "O lumină la etajul zece" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, în care șantierul și uzina sunt prezentate ca singurele locuri în care se trăiește cu adevărat. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat acestui film în
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
uzina sunt prezentate ca singurele locuri în care se trăiește cu adevărat. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat acestui film în anul 1984 două premii: actrița Irina Petrescu a primit Premiul pentru interpretare feminină pentru rolul său din "O lumină la etajul zece" , iar editoarea Adina Georgescu-Obrocea a primit Premiul pentru montaj pentru filmele "Ringul" și "O lumină la etajul zece". Actrița Irina Petrescu a obținut și Premiul pentru interpretare feminină la Festivalul Național al Filmului de la Costinești (1985).
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
acordat acestui film în anul 1984 două premii: actrița Irina Petrescu a primit Premiul pentru interpretare feminină pentru rolul său din "O lumină la etajul zece" , iar editoarea Adina Georgescu-Obrocea a primit Premiul pentru montaj pentru filmele "Ringul" și "O lumină la etajul zece". Actrița Irina Petrescu a obținut și Premiul pentru interpretare feminină la Festivalul Național al Filmului de la Costinești (1985).
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
echipa redacționala a postului de radio „Reîntregirea”. Activitatea științifică subsumează: o carte, o traducere, 13 studii științifice, 3 conferințe internaționale și naționale, 8 conferințe duhovnicești (în țară sau străinătate - Londra, Oxford și Madrid, Paris), 30 articole de popularizare („Credință străbuna”, „Lumină”, „Dilemă Veche”, „Astra blăjeana”, „Unirea”, „Informația de Albă”), traduceri și peste 100 emisiuni, interviuri, reportaje Radio/TV (Radio Reîntregirea, Radio Trinitas, Radio România Actualități, Radio Renașterea, TV Trinitas).
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
prin studii de literatură arabă, cum ar fi: "Romano-Arabica" este revista academică a arabiștilor din România, publicată de Centrul de studii arabe de la Universitatea din București. Seria nouă a revistei apare începând cu anul 2001 (în seria veche au văzut lumina tiparului două numere în anii '70). Direcțiile tematice abordate în numerele de până acum ale revistei sunt: Orientul, discursuri despre dragoste în Orient, lingvistica arabă, traducerea din și în limba arabă și orientalismul din perspectivă diacronică și sincronică. În perioada
Arabist () [Corola-website/Science/327993_a_329322]
-
potasiu în sânge. la pacienții cu această mutație atacurile încep de obicei în adolescență și sunt provocate de exercițiu fizic obositor urmat de repaus, masă bogată în carbohidrați, masă cu conținut crescut de Sodiu, schimbarea bruscă a temperaturii, excitații, zgomote, lumini. Slăbiciunea poate fi ușoară limitată la anumite grupe musculare sau severă afectând musculatura întregului corp. Atacurile pot dura câteva ore pînă la câteva zile. Recuperarea este de obicei bruscă cînd are loc, datorită eliberării potasiului din mușchi. Unii pacienți pot
Paralizia periodică hipokalemică () [Corola-website/Science/328012_a_329341]
-
nivele care pot cauza probleme amenințătoare de viață respiratorii, tulburări de ritm cardiac. Pacienții raportează de obicei dureri musculare și probleme cognitive în timpul atacului. Migrenele apar la 50% din pacienți și se pot asocia cu simptome neobișnuite ca sensibilitatea la lumină, la sunet, pierderea vorbirii. datorită varietății de mutații tratamentul pacienților poate fi diferit: la majoritatea simptomele se ameliorează cu acetazolamină, dar nu la toți. Unii pacienți beneficiază de administrarea magneziului sau uleiului de pește, în timp ce la alții simptomele se agravează
Paralizia periodică hipokalemică () [Corola-website/Science/328012_a_329341]
-
În povestire se relatează despre legenda lui Olm, care locuia pe Planeta de Sticlă din nordul galaxiei împreună cu soția sa, Gla. Confruntat cu apariția unui întuneric de mărimea unei superstele care începe să înghită universul, Olm construiește o astronavă din lumină cu ajutorul căreia pătrunde în ciudata formațiune cosmică. Reacțiile care se produc la contacul luminii navei sale cu întunericul din spațiu duc la schimbarea legilor fizice care guvernează galaxia. Un element aparte al povestirii îl constituie faptul că relatarea călătoriei lui
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
din nordul galaxiei împreună cu soția sa, Gla. Confruntat cu apariția unui întuneric de mărimea unei superstele care începe să înghită universul, Olm construiește o astronavă din lumină cu ajutorul căreia pătrunde în ciudata formațiune cosmică. Reacțiile care se produc la contacul luminii navei sale cu întunericul din spațiu duc la schimbarea legilor fizice care guvernează galaxia. Un element aparte al povestirii îl constituie faptul că relatarea călătoriei lui Olm în întuneric și evenimentele care s-au petrecut după sosirea la destinație sunt
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
Nuvela a apărut în anul 1989 în revista Magazin. Nuvela a fost inclusă în volumul Cât de mic poate fi infernul?, publicat împreună cu Romulus Bărbulescu în 1992 la editura Odeon. Un polițist este trimis într-un viitor distopic să aducă lumină în cazul uciderii unui om de către membrii ciborgi ai acelei societăți. Polițistul descoperă că uciderea a survenit ca urmare a acțiunilor subversive ale omului, care încerca prin toate mijloacele să readucă pe Pământ o societate umană idilică, trăind în armonie
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
galeria ce conține zece piese de artă, care sunt aranjate în jurul stâlpului ce susține bolta. Decorațiunile din stuc sunt limitate la motivele de la intersecția nervurilor arcurilor cu bolțile gotice. Ca și la alte clădiri ale lui Santini, chiar și aici lumina este folosită pentru a construi spațiul interior. Această abordare se bazează pe interpretarea barocă a luminii ca un semn al prezenței lui Dumnezeu. Unii o numesc „lumină sacră”. Iluminarea interiorului bisericii creează un paradox unic. Între timp, zona centrală este
Biserica de pelerinaj Sfântul Ioan Nepomuk () [Corola-website/Science/327024_a_328353]
-
din stuc sunt limitate la motivele de la intersecția nervurilor arcurilor cu bolțile gotice. Ca și la alte clădiri ale lui Santini, chiar și aici lumina este folosită pentru a construi spațiul interior. Această abordare se bazează pe interpretarea barocă a luminii ca un semn al prezenței lui Dumnezeu. Unii o numesc „lumină sacră”. Iluminarea interiorului bisericii creează un paradox unic. Între timp, zona centrală este iluminată doar în mod indirect prin porțiunile de trecere pe unde pătrunde lumina. Această lumină pătrunde
Biserica de pelerinaj Sfântul Ioan Nepomuk () [Corola-website/Science/327024_a_328353]
-
bolțile gotice. Ca și la alte clădiri ale lui Santini, chiar și aici lumina este folosită pentru a construi spațiul interior. Această abordare se bazează pe interpretarea barocă a luminii ca un semn al prezenței lui Dumnezeu. Unii o numesc „lumină sacră”. Iluminarea interiorului bisericii creează un paradox unic. Între timp, zona centrală este iluminată doar în mod indirect prin porțiunile de trecere pe unde pătrunde lumina. Această lumină pătrunde în zona centrală a bisericii prin arcuri ogivale plasate în locuri
Biserica de pelerinaj Sfântul Ioan Nepomuk () [Corola-website/Science/327024_a_328353]
-
interpretarea barocă a luminii ca un semn al prezenței lui Dumnezeu. Unii o numesc „lumină sacră”. Iluminarea interiorului bisericii creează un paradox unic. Între timp, zona centrală este iluminată doar în mod indirect prin porțiunile de trecere pe unde pătrunde lumina. Această lumină pătrunde în zona centrală a bisericii prin arcuri ogivale plasate în locuri în care ar trebui să se afle pilonii de susținere. Decorațiunea din stuc subliniază acest paradox prin crearea unei legături între perete și arcul ce aparține
Biserica de pelerinaj Sfântul Ioan Nepomuk () [Corola-website/Science/327024_a_328353]
-
a luminii ca un semn al prezenței lui Dumnezeu. Unii o numesc „lumină sacră”. Iluminarea interiorului bisericii creează un paradox unic. Între timp, zona centrală este iluminată doar în mod indirect prin porțiunile de trecere pe unde pătrunde lumina. Această lumină pătrunde în zona centrală a bisericii prin arcuri ogivale plasate în locuri în care ar trebui să se afle pilonii de susținere. Decorațiunea din stuc subliniază acest paradox prin crearea unei legături între perete și arcul ce aparține unui anumit
Biserica de pelerinaj Sfântul Ioan Nepomuk () [Corola-website/Science/327024_a_328353]