43,150 matches
-
persecuțiile (sociale, economice, sângeroase etc.), măreau instabilitatea și tensiunea armatei romane, care, în timpul războiului neinspirat cu Persia, nu și-au urmat împăratul cu entuziasmul așteptat de către acesta, abandonându-l în mâinile dușmanilor. Atitudinea arogantă și lipsită de tact a împăratului (absența unei strategii politico-militare și socio-economice precise), a provocat nemulțumirea tuturor, creștini și păgâni, săraci și bogați, comercianți și soldați etc. Iustin ne spune că împărații romani Traian (98-117) și Hadrian (117-138) voind să inaugureze o politică de respect față de toți
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
baza pe apartenența creștinului la Evanghelie: creștinul, fiu al adevărului, al blândeții și al dreptății (Filip 2, 5), îl are ca părinte pe Isus Cristos, personificarea absolută a acestor trei virtuți esențial creștine (Mt 11, 29; cf. Lc 23, 47). Absența acestor virtuți evanghelice, bazate pe doctrina scripturistică, ar duce la prăbușirea întregii construcții a creștinismului. Prin urmare, credința interzice creștinului să se înroleze în armată și să lupte, pentru că tocmai pe durata războiului este constrâns să încalce în chip înfiorător
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
colegi de arme. În aceiași ordine de idei am putea considera și participarea la sacrificiile păgâne. În anumite momente acesta nu era reglementată de vreo o obligație strictă sau de vreo vigilență riguroasă, așa încât participarea soldaților nefiind verificată, exista posibilitatea absenței. Soldații creștini care participau puteau să se însemne cu semnul sfintei Cruci, fie pentru a da de înțeles păgânilor că nu aderau la riturile lor, fie pentru a da mărturie publică despre profesiunea credinței lor. Consolidarea vizibilă a creștinismului și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
religie licită în mod tacit. Creștinii se simțeau asemenea celorlalți cetățeni și, asemenea acestora, nu refuzau să se pună în serviciul statului roman prin înrolarea în armată fie datorită soldei, fie posibilității de carieră, care nu excludea sacrificiile și privațiunile, absența din familie pe durate nedeterminate și chiar moartea în luptă. Nu erau umiliți în practicarea religiei lor și nu aveau motive să ia în serios interpretările subtile doctrinare, inutile și dăunătoare propriei lor persoane și întregii Biserici. Conștiința comunității creștine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Imperiului. Epurările au fost determinate din dorința sa și a lui Galerius de a redresa disciplina defectuoasă din cadrul trupelor, după cum constatase anterior și Maximian; cauzele care le-au provocat au fost diferite. Reforma armatei, nu putea să aibă loc în absența unității sentimentelor religioase, rezumate la pietatea tradițională a cultului păgân și la adorația principilor, ca reprezentanții pământești ai divinităților cerești. Prezența creștinilor în armată a fost văzută ca un obstacol insurmontabil în calea actualizării acestui plan. Anterior acestor evenimente, observarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
întreprinsese prima campanie (pierdută) împotriva perșilor (296). Nu era entuziasmat de dânșii pentru că, în vreme de război, în loc să meargă să lupte, își puneau diferite chestiuni de ordin moral și religios, care, în ochii păgânilor, căpătau forme de lașitate și de absență a virtuților războinice. Între Galerius și soldații creștini nu era pace. Scriitorul creștin latin Lactantius (250-327) a primit victoria din a doua campanie persană (297) cu multă amărăciune, silindu-se să-i reducă meritele și importanța. Atât Galerius în Orientul Mijlociu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în fața ingerințelor imperiale de a porunci conștiințelor, insistând asupra respectării demnității umane văzute ca un dar al lui Dumnezeu, ce nu poate fi schimbată cu niște daruri sau favoruri imperiale, ambele trecătoare și nesemnificative față de darurile și prietenia cu Dumnezeu. Absența unei recunoașteri privilegiate din partea imperiului (cetățenia romană, 212), este depășită de Biserica primară care propune tuturor celor botezați, indiferent de națiune sau condiție socială, cetățenia cerească superioară celei pământești. Unele acte sigure ale martirilor (Maximilian, Tipasius, Marcellus) din Africa sfârșitului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în secolele II-III cu intensități și consecințe diferite. În general, pentru masele militare problema religioasă nu era la fel de importantă, ca pentru ofițerii din anturajul lui Iulian Apostatul (361-363), existând o mediere diversă. Principalele caracteristici ale problemei militare sunt diferite: sălbăticirea, absența culturii și a eficienței îndeosebi în Occident erau tot atâtea tematici prezente și în considerațiile istoriografice păgâne, străine prezenței creștine ori influenței sale (de ex. la Ammianus, Vegetius și anonimul operei De rebus bellicis). O situație diferită întâlnim în Orient
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dacă ar exista aceasta experiență timpurie ar Încuraja dezvoltarea controlului atenției și dezvoltarea motorie); deprivarea de mediul Înconjurător; expunerea timpurie prelungită la stimuli Înalți, o suprastimulare a mediului (urmărirea excesivă emisiunilor TV sau preocuparea excesivă față de jocurile video, În special absența unei experiențe potrivite vârstei copilului). Studiile riguroase, atent concepute, nu au reușit să stabilească relația cauzală dintre acești factori și ADHD și nici faptul că vreunul dintre acești factori influențează simptomele ADHD. Tulburarea se manifestă de regulă În majoritatea situațiilor
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
De asemenea, liderii țărăniști și liberali erau convinși că România, condusă de guvernul Antonescu, putea fi ferită de noi concesii teritoriale, totodată și de imixtiunile Germniei în politica internă, iar inițiativele lor pe plan intern puteau fi altfel receptate în absența lor de la putere. Astfel, tatonările desfășurate în perioada 6-14 septembrie 1940, pentru realizarea unui guvern, s-au dovedit a fi mult mai anevoioase și mai complicate. Conducătorii Partidului Național Țărănist și Partidului Național Liberal(Iuliu Maniu și Constantin I. C. Brătianu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
au efectul invers celui scontat, chiar dacă pe termen scurt par a da rezultate mai bune. Pe termen lung există riscul ridicat ca elevul să se raporteze negativ la procesul de Învățare, compromițându-se scopul Învățării independente, dea lungul Întregii vieți). absența oportunităților de Învățare (ex: sărăcia, mediul familial violent sau slab suportiv pentru Învățare etc.) potențialul slab (foarte des este numai perceput ca fiind slab, deopotrivă de cadrul didactic sau de părinte „Copilul acesta nu prea poate să Învețe.” - sau de
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
de natură mai mult sociologică decît spirituală. Am văzut că partidele burgheze majoritare puteau atrage o parte din electoratul muncitoresc. Cazul creștin-democraților este foarte diferit. Atunci cînd working-class Tories se manifestă printr-o conștiință de clasă slabă și printr-o absență a sindicalizării, muncitorii creștin-democrați participă la clasa muncitoare organizată. Democrația creștină se sprijină pe organizațiile sindicale puternice și revendicative, privilegiu pe care-l împart cu partidele muncitorești. Acolo unde, ca în cazul Flandrei, clasa muncitoare nu s-a decreștinizat, creștin-democrații
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
creat de regina Elisabeta și a internaționalismului său economic și colonial. Altundeva, costul social pe care Anglia l-a plătit pentru dezvoltarea economică ar părea exorbitant astăzi. De altfel, este de neconceput să plătești un asemenea tribut care ar implica absența democrației politice, absența vecinilor mai înstăriți și închiderea frontierelor Uniunii Europene față de potențialii refugiați economici; abia dărîmată, cortina de fier ar reapare sub forma unui zid de argint sau chiar mai impenetrabil. 1. Partidele care susțin o tranziție rapidă: optimiștii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Elisabeta și a internaționalismului său economic și colonial. Altundeva, costul social pe care Anglia l-a plătit pentru dezvoltarea economică ar părea exorbitant astăzi. De altfel, este de neconceput să plătești un asemenea tribut care ar implica absența democrației politice, absența vecinilor mai înstăriți și închiderea frontierelor Uniunii Europene față de potențialii refugiați economici; abia dărîmată, cortina de fier ar reapare sub forma unui zid de argint sau chiar mai impenetrabil. 1. Partidele care susțin o tranziție rapidă: optimiștii. Optimiștii, sau maximaliștii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a urmărilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate. b) Modificăile accentuate ale vieții afective și ale voinței duc la apariția fenomenelor de conduită greșită școlară. Dintre acestea fac parte: toleranța scăzută la frustrare, labilitate afectivă pronunțată, potențial agresiv ridicat, indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Sentimentul de frustrare exprimă starea de disconfort În raport cu o trebuință sau aspirație, care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Oamenii În general au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), În funcție de cît de mult sunt
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
nu au preocupări intelectuale nu se Îngrijesc de pregătirea copilului pentru școală, le este indiferent dacă copilul Învață bine sau nu, dacă Își pregătește lecțiile potrivit cerințelor, dacă obține rezultate bune, dacă are o conduită corespunzătoare sau este indisciplinat. b) Absența unui regim relațional și stabil de viață și activitate a copilului În familie. Copilul care nu are un program În familie Își desfășoară activitatea la Întâmplare, nu-și formează deprinderi de muncă ordonată sistematică, și din această cauză Întâmpină tot
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
și inversă: atitudinea negativă producând rămânerea În urmă. Deci atitudinea negativă este și efect și cauză a insuccesului școlar. d) Supraîncărarea cu teme suplimentare prin dublarea sau triplarea temelor date de Învățător de asemenea duce la indiferență față de Învățătură. e) Absența unui control riguros și a unei exigențe corespunzătoare asupra activității copilului din partea familiei apare atunci când familia, În loc să se preocupe Îndeaproape de felul cum Învață copilul, de progresele Înregistrate sau de lipsurile manifestate În activitatea acestuia, transferă asupra școlii Întreaga răspundere
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
care să-l menționeze și să-l interzică explicit; cu toate acestea se prezintă ca având legatură cu alte probleme de comportament ale elevilor. Factorii de risc În sinuciderea la copii sunt: frustrarea afectivă precoce, lipsa atașamentului părinților, care determină absența identificării afective, sentimentele de insecuritate și angoasă În condițiile abuzului de autoritate ce declanșează o teamă permanentă de pedeapsă, plecarea părinților la mică În străinătate și abandonarea copilului la rude sau prieteni. IX. Cauze ale comportamentului școlar deviant Nu este
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenția de a face rău (Eric Debarbieux). Istoric și cultural, violența este o noțiune relativă, dependentă de codurile sociale, juridice și politice ale societății În care se manifestă. În absența unei definiții precise a violenței, unii autori cred că este mai potrivit un “inventar al faptelor violente. Calificarea unui fapt ca fiind violent depinde de convențiile sociale În vigoare din cadrul grupului respeciv. Multă vreme În istoria educației corecția fizică pe
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
prin separare. S-a demonstrat de asemenea cum carențele afective produc inevitabil frustrări, despre care se știe că determină agresivitatea. Carența afectivă Înglobează toate cazurile de carență maternală și paternală, inclusiv derivatele ale acestora cum ar fi: ¾ Carența completă (prin absența părinților sau ruperea de familie); ¾ Carența relativă (incluzând cazurile În care relațiile cu părinții sunt rare, intermitente sau provizoriu rupte); ¾ Carențe latente, În care prezența fizică a părinților este asigurată, Însă fără ca ei să ofere dragostea de care copilul are
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
tineri ai familiei a dinamismului, a Încrederii În sine și a motivației muncii. Familiile pasive, indiferente, indolente, generează sentimentul de eșec, de neîncredere În viață, de descurajare În lupta cu obstacolele Întâlnite Într-o activitate. Părinții formează miezul grupului familial. Absența temporară a unuia dintre părinți, situația de deces al unuia sau a ambilor părinți, plecarea lor la muncă În străinătate reprezintă tot atâtea condiții cu răsunet diferit asupra echilibrului psihic al copilului. În familia adoptivă, alcătuită de obicei din părinți
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
găsească datele cele mai semnificative, temele prioritare pe care să le discute cu Consiliul profesoral al clasei? Una din sursele care sunt la Îndemână este consultarea frecventă a catalogului clasei. Poate afla amănunte legate de frecvența și de pregătirea elevilor. Absențele frecvente la o anumită disciplină, sau În anumite zile, pot dezvălui alte fenomene negative care trebuiesc Înlăturate. Date interesante pot fi obtinuțe prin asistența la orele celorlalți profesori În clasa de care răspunde. Astfel poate urmări felul În care se
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
calitatea cunoștințelor elevilor oglindite prin note, nivelul de pregătire al elevilor la unele obiecte, stabilirea de forme de muncă diferențiate la categorii diferite de elevi, consultații, meditații pentru elevii rămași În urmă, atragerea elevilor foarte buni la olimpiadele școlare, cauzele absențelor unor elevi numai la anumite obiecte, etc. Probleme cu conținut organizatoric și educativ: cerințele unice din partea tuturor profesorilor, respectarea ținutei, măsuri luate pentru menținerea disciplinei, respectarea de către elevi a atribuțiilor pe care le au, etc. Probleme legate de activitatea extrașcolară
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
ale unor astfel de condiții sunt o rămânere În urmă În dezvoltarea intelectuală și afectivă a acestor elevi. 2. Programe de intervenție la nivelul școlii Organizarea unor stagii de formare (În cadrul formării continue), axate pe prevenirea actelor de violență. În absența acestor stagii, chiar și la nivelul școlii se pot Înființa grupuri de dezbateri (cu o frecvență lunară) la care să participe profesorii școlii și eventual un consultant extern (psihopedagog, jurist, polițist), În care să se pună În discuție dificultățile muncii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
vreo modificare: . Pentru personaje și audiență aceste replici nu conturează o intrigă, ci un refuz al ei, nu semnalează o unificare, o agregare coerentă a evenimentelor, ci mai degrabă un conglomerat de acțiuni întâmplătoare care duc spre un fel de absență a narațiunii și fac din Endgame o dramă anti aristotelică. Monika Fludernik, în Narrative and Drama , arată că dihotomia narațiune dramă este un subiect refuzat de naratologia post-clasică și consideră că drama este, ca și alte genuri marginale cum ar
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]