16,963 matches
-
acest tip de activități pot aduce pe termen lung venituri importante și printr-o bună planificare pot duce la dezvoltarea durabilă a întregii zone. În sprijinul celor susținute mai sus aduc și un argument al autorității, bazat pe rezultatele expertizei academice. Societatea contemporană, ca societate bazată pe cunoaștere, este ghidată din ce în ce mai puternic de punctul de vedere al experților, ceea ce ar fi cazul să se întâmple și în cazul Roșiei Montane. În raportul președintelui Academiei Române, Ionel Haiduc, se precizează: "1. Metoda aplicată
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Interspecific Justice", în Inquiry, 22, 1979, pp. 55-70. Varner, Gary E., In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998. Visser't Horft Hendrik Ph., Justice for Future Generations and the Environment, Kluwer Academic Publishers, 1999. van Lawick - Goodall, Jane, În umbra omului, traducere de Veronica Focșeneanu, Editura Meridiane, București, 1985. von Wright, G. H., The Varieties of Goodness, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1963. von Wright, G. E., Explicație și înțelegere, traducere de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Întrucât cred că etica mediului, prin propunerea de extindere a sferei moralității, contrariază anumite uzanțe academice ale înțelegerii filosofice a moralei, pornind de la o anumită distanțare obiectivă, acest cuvânt înainte este în mod intenționat încărcat de subiectivitate, tocmai pentru a sugera și în acest fel genul de participare pe care o presupune noul domeniu de reflecție
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
327 John Passmore, Man's Responsibility for Nature, Duckworth, Londra, 1974, pp 88-89. 328 Jonathan Glover, What Sort of People Should There Be?, Penguin, New York, 1984. 329 Visser't Horft Hendrik Ph., Justice for Future Generations and the Environment, Kluwer Academic Publishers, 1999, p. 46. 330 Hans Jonas, The Imperative of Responsibility. In Search of an Ethics for the Technological Age, The University of Chicago Press, Chicago, Londra, 1984. 331 Joel Feinberg, "The Rights of Animals and the Future Generations", în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Îl luăm mai bine la întoarcere. Ar fi păcat de vremea asta minunată să nu mergem pe jos; până la Beaubourg nu facem mai mult de-un sfert de ceas. Haide, că Asterion ne-așteaptă - dar nu mai mult de sfertul academic! Pufniră într-un râs spumos, potrivit ocaziei, și ieșiră afară din hotel în forfota citadină matinală, la doi pași de podul St. Michel; sporovăind, traversară agale Sena și intrară în umbra plăcută a platanilor de pe Boulevard du Palais, în drum
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Colecția ACADEMICA 262 Seria Știin]ele Limbajului Doina BUTIURCA este licențiată a Universitații "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. A obținut doctoratul în filologie. A fost conferențiar la Universitatea "Petru Maior" din TârguMureș. Este conferențiar dr. la Universitatea Sapientia din ClujNapoca, Facultatea de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu-Mureș. A publicat cărți de autor unic (Simbolismul religios (2005), Semnul lingvistic (2007), Introducere la estetica sacrului (2008), The conceptual metaphor and the cultural substrate (2011). A publicat studii la Cambridge Scholars Publishing, Lambert Academic Publishing, Pompeu Fabra etc. A implementat proiecte în calitate de Director și/ sau membru (UEFISCDI), în parteneriat cu universități/ institute de cercetare (OLF din Quebec, Institutul de Filologie al ASM Chișinau, Universitatea din Bălți). Este membru Realiter, în cadrul căruia a participat la
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
textul integral al celor 3 prelegeri prezentate în Aula Academiei Române (savantul a fost ales membru al Academiei Române în 1936; a fost exclus din ea în 1948, an în care este ucis, la 56 de ani; a fost repus în drepturile academice de curând). A fost asistent al profesorului Fr. Rainer (1920); profesor de anatomie și antropologie (1923); bursier al Fundației Rockefeller (1925); perfecționare la Universitatea din Londra (1927), colaborează cu premiații Nobel A. V. Hill și H. Dale (1928); invitat să
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
situații, omul obișnuit este manipulat, fie că a fost dirijat să aleagă, fie că a fost consiliat să uite, să șteargă cu buretele experiențele trecute. Sunt justificate deci Întrebările: cine sunt depozitarii „gândirii bune” și cum controlează instituțiile (universitățile, mediile academice, științifice) canonicitatea producției de idei? Cum incorporează și traduce gândirea cotidiană (care se exprimă prin conversații, evocarea amintirilor, transmisia zvonurilor, pasiunile mulțimii) memoria comună? Cum se (re)construiește identitatea socială, ce rol joacă memoria și uitarea În construirea prezentului și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vocație culturală, articulare a spiritului național pe cel științific, cultivare a limbii și a istoriei. Ce o caracteriza cu deosebire? Atașarea la modelul european care prescria nu doar conținuturi, standarde științifice, ci și modelul social al universității moderne, spiritul său academic, inclusiv selecția și evaluarea corpului profesoral și al studenților. Dar, mai ales, preeminența „discursului științific”, pe care Viorel Barbu Îl consideră caracteristica-princeps a universității europene: „Producea elitele sociale și intelectuale, iar sistemul și principiile sale educaționale erau orientate spre Însușirea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sintagma „evoluție În orizont Închis” pe care, spune profesorul Barbu, a Împrumutat-o de la colegul său de Academie, Al. Zub. Această sintagmă, aplicată universității, sugerează faptul că, de la Înființare, instituția ieșeană s-a dezvoltat Într-un spațiu balizat de modelul academic european al secolului al xIx-lea. Îl citez: „Universitățile românești au progresat sub influența directă a relațiilor cu mediul universitar european, de acolo au venit la Începuturile lor tinerii savanți care vor deveni profesori, informația, cărțile, laboratoarele, argumentele de cercetare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
instrumentar și prin Îmbogățirea bibliotecilor s-a creat un impuls benefic, unele grupuri și laboratoare reușind să dialogheze cu centre de cercetare similare fără complexe. Dar asta nu-i totul. Ceea ce s-a degradat aproape ireversibil pare să fie spiritul academic, Încrederea În valori și În demnitatea statutului de universitar (fie el profesor sau student). După ce, În perioada stalinistă, universitatea a fost golită de elite și caractere, după ce, timp de aproape o jumătate de secol, recrutarea s-a făcut după criterii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rectoratelor”. Să ne Întoarcem În timp: din punct de vedere „genetic”, aceste universități private au fost niște SRL-uri care au parazitat școlile de stat. Mai Întâi „Împrumutându-le” profesorii, convinși cu argumente economice să-și exercite dreptul la libertate academică, Împotriva dreptului la fel de valid și, În țări normale, constrângător, al respectării obligațiilor contractuale față de instituția-mamă, universitatea de stat. Au existat și Încă există „profesori” care predau la un număr cuprins Între 6 și 12 alte „universități”! (Numai Universitatea din Iași
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Cultura universitară - o cultură a plagiatului?”. Aflăm că „plagiat” Însemna cândva furtul sclavilor, dar Încă din Antichitate Însemna și furtul textelor, al proprietății intelectuale. Mai aflăm că În spațiul universitar american „plagiat” Înseamnă „prezentarea muncii altuia pentru a Îndeplini cerințe academice”, mai exact „Împrumutarea” muncii altuia și prezentarea acesteia ca producție personală. În România avem o Lege a drepturilor de autor din 1996, care pre vede amenzi usturătoare și chiar Închisoare pentru reproducerea, fie și parțială, a operei altuia. Codul etic
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
studenților (În sensul preocupării lor doar pentru evaluări, vânarea creditelor, clasificări); carierismul s-ar substitui deci formării, culturii liberale, dezvoltării personale. Ar fi justificat titlul articolului care incriminează comercializarea cunoașterii: „Produc facultățile germane idioți?”. Sistemul de credite nu evaluează interesul academic, menire a universității, nici nu recunoaște angajamentul extrauniversitar și În nici un caz nu Încurajează formarea unei elite caracterizate prin gândire critică și spirit reformist. Noua diplomă europeană nu are nimic de-a face cu schimbarea mentalităților, cel mult confirmă „nevoia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
superbirocratizați. Adică aliniază, traducem noi. Dar apare imediat Întrebarea: e posibilă oare, În condițiile de astăzi, o diplomă care să ofere studenților specialitățile pe care și le doresc și care să ateste stimularea intelectuală pe care ar reclama-o mediul academic? De aici, o a doua Întrebare: a venit oare timpul unei reforme a reformei? Un coleg din Franța mi-a trimis, nu cred că din greșeală, un protest care, În final, a fost semnat de peste 5.000 de universitari. Acesta
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
S-a confirmat din nou starea de criză, s-a reclamat o reformă Începând „de la bază”, dar revendicarea principală e tot autonomia. Desigur, pe fundalul unei cetățenii europene Împărtășite de toți, a participării și a implicării, dar și a standardelor academice de excelență. Sub flamura strategiei europene, procesul Bologna se poate solda Însă și cu o standardizare a mediocrității și poate ascunde ceva ce, de regulă, nu este spus: abandonarea spiritului critic, alinierea, dirijismul birocratic. Trebuie să remarcăm aici că strategia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
avea scrupule să organizeze și masterate sau doctorate. Mai ales În condițiile În care orice profesor devine automat și conducător de doctorat. Ce e acum, dar ce va fi? Trebuie făcută o precizare: nu trebuie confundată autonomia administrativă cu cea academică. Desigur, universitățile ar trebui să-și asume gestionarea economică, să nu Întindă mereu mâna la stat. Dar standardele de calitate nu pot fi lăsate la latitudinea unor administratori incapabili sau preocupați doar de afaceri și profit. Orice structură nouă, mai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
gândesc „masele”, cum aleg, cum se orientează În raport cu noile provocări? Îi ghidează modul de a gândi În care s-au format sau au uitat totul, sunt oamenii timpului prezent? Cine sunt depozitarii „gândirii bune” și cum controlează instituțiile (universitățile, mediile academice, științifice) canonicitatea producției de idei? Cum incorporează și traduce gândirea cotidiană (care se exprimă prin conversații, evocarea amintirilor, transmisia zvonurilor, pasiunile mulțimii) memoria comună? Cum se (re)construiește identitatea socială, ce rol joacă memoria și uitarea În construirea prezentului și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cel al Anei Blandiana („Avem nevoie disperată de elite”) nu are nici o șansă să fie remarcat. Cum, n-avem elite? Nu se pregătește să devină parlamentar un tânăr cool și școlit peste ocean? N-avem atâția ca el, cu titluri academice, bani, mașini „bengoase” și haine de firmă și - mai ales - buni de gură? Am primit, acum două zile, o scrisoare emoționantă de la Serge Moscovici, patriarhul psihosociologilor din Europa de astăzi, care nu și dezminte preocuparea constantă pentru România natală. Scrisorile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
efectul a fost, fără Îndoială, formarea unei noi imagini despre valorile sociale, a unui nou mod comun de a gândi. S-au folosit atunci toate armele la dispoziție: controlul Învățământului și al sistemului de formare; eliminarea intelectualilor incomozi din spațiul academic și din presă; formarea unei noi elite, fidele puterii, capabilă să stabilească frontiere și să delegitimeze (stigmatizeze) pe cei ce dețineau cândva aceste mijloace; exterminarea recalcitranților (prin Închisori, lagăre de muncă și programe de reeducare); alinierea gusturilor și nevoilor elementare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
viața socială și politică, ci și În cultură, În câmpul științific, universitar. A descoperit că stilul popular, frust, direct, accesibil nu mai are căutare și s a transformat În contrariu, exploatând „tensiunea istorică”. Grobianus a devenit „clasă superioară”: elitist, prețios, academic. Adesea hieratic. Se propune pluralitatea, descentralizarea, amestecul, postmodernitatea? Personajul devine imediat individ distinct, unic, personalizat. Cultivă acum etnocentrismul, subiectivitatea, punând cunoașterea istorică și discursul adaptat la context În slujba propulsiei de sine. O strategie a subversiunii, demolând vechile ierarhii, minând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cândva o atitudine obedientă. Las cititorii să aplice acest model de analiză la contextul actual. (21.09.2009) P.S. Câțiva comentatori Îmi semnalează că am nimerit o țintă ce prezintă interes. „Foarte adevărat, comentează cineva, În mediul administrativ, politic și «academic» acest sistem Încă funcționează”. Altă Încurajare: „Foarte bună analiza, de acord, este singurul model de relaționare care a virusat România și care continuă infectarea, chiar și la privați!”. Ciocoi și industriași Preocupat de „sufletul” poporului român, Constantin Rădulescu-Motru, filosof și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
stimuleze via?a intelectual?. La Sibiu s-a creat ASTRA, la Bucure?ți a luat fiin?? Societatea rom�n? pentru ?tiin?e, la Cern?u?i Societatea pentru cultura ?i literatura rom�n? din Bucovina; au luat fiin?? Junimea, Societatea Academic? Rom�n? etc. �nv???m�ntul sociologic a fost introdus la Ia?i la doi ani dup? introducerea lui la London School of Economics. Primul profesor de sociologie la Ia?i (1897) a fost Constantin Leonardescu, licen?iat �n drept
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
te cu succes. Astfel r?m�ne de discutat denumirea de �sociologie marxist?� deoarece marxismul viza s? fie el singur sociologie. La cap?tul lectur?rîi acestei panorame merit? s? fie tras? o prim? concluzie. �nainte că sociologia � că disciplin? academic? recunoscut? � s? se impun? la sf�r?ițul secolului al�XIX-lea, curentele care i-au dat na?tere ap?reau foarte diverse prin inspiră?ie ?i prin con?inut. Dar, de la origine, ea mo?tene?te trei �tradi?îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]