KorAP: Find »[drukola/base=adunare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...415 416 417 ...5769 >

144,219 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

Michaela Catargi, „Faceți politică!”, Tribuna femeii, anul I, nr. 1, din 5 octombrie 1930 120 9. „Scopul nostru”, articolul programatic al Uniunii Femeilor Muncitoare, Femeia Muncitoare, nr. 1, mai 1931 123 10. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XVa adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, Budapesta, mai 1931 125 11. „Rezultatul alegerilor”, Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931 128 12. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, 4 septembrie 1931” 130 13. „Moțiunile Congresului

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Faceți politică!”, semnat de Michaela Catargi în Tribuna femeii, anul I, nr. 1 din 5 octombrie 1930. 9.Articolul programatic „Scopul nostru.” publicat în Femela Muncitoare, nr. 1, mai 1931. 10. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XV-a adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor, Budapesta, mai 1931. 11. Articolul „Rezultatul alegerilor”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931. 12. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, pe 4 septembrie 1931. 13. Moțiunile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
al femeii În pofida afirmării femeilor în viața socială și a demonstrării depline a capacității lor de a face față celor mai complexe solicitări, legislația în vigoare le punea în netă inferioritate în comparație cu bărbații. Neținând seama de hotărârile luate de marile Adunări Naționale ale românilor din Transilvania, Bucovina și Basarabia din 1918 de a asigura egalitatea în drepturi a ambelor sexe, Corpurile Legiuitoare ale României întregite nu vroiau să admită nici măcar drepturile civile limitate de care se bucuraseră femeile în fostele imperii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
în care aceste drepturi au fost consacrate prin constituțiile numeroaselor țări ale lumii de după război, au stârnit, pe bună dreptate indignarea nu numai a organizațiilor de femei, ci și a întregii opinii publice democratice. Nesocotind imperativul vremii, majoritatea conservatoare a Adunării Deputaților a votat fără nici o modificare, articolul 6 al noii Constituții (19 martie 1923). Comisiile parlamentare care lucrau la unificarea legislației pe întregul teritoriu național aveau tendința să lase neatinse vechile paragrafe discriminatorii, referitoare la statutul femeii. În consecință, au

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la noi, ci și în alte țări europene, feminismul ar fi fost o „mișcare a femeilor din clasa capitalistă”, a „exploatatorilor” și, ca atare, ea nu putea fi reprezentanta intereselor milioanelor de femei muncitoare. În manifeste, apeluri și articole, la adunări publice etc., U.F.M. îndemna femeile să se delimiteze de „feminismul reacționar” și să susțină pretutindeni programul Partidului Social-Democrat din România, în care erau înscrise revendicările lor fundamentale, punând astfel bazele unei autentice mișcări democratice 2. Documentele vremii atestă că

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
juridice a Consiliului Național al Femeilor Române au continuat să facă propuneri - așa cum procedaseră și în anii ’20 - organelor de drept, privind definitivarea articolelor de legi referitoare la starea juridică a femeii. Proiectele și propunerile Consiliului au fost discutate în adunări publice la care au luat parte și reprezentanții principalelor partide politice și unde s-au adoptat moțiuni, revendicând recunoașterea tuturor drepturilor civile ale femeilor 1. Pe de altă parte, Congresul Federației Uniunii Femeilor Române, care s-a întrunit pentru prima

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
întregului Cod Civil, ceea ce - în viziunea lor - mai putea dura ani îndelungați 1. Această atitudine a parlamentarilor a stârnit noi proteste ale asociațiilor feministe. U.F.R., în colaborare cu A.E.C.P.F.R. și cu alte organizații federate a convocat o mare adunare publică la București, care s-a ținut pe 28 februarie 1932 în sala Teatrului „Ventura”. Delegatele sosite din toate colțurile țării au condamnat tendința evidentă a majorității parlamentarilor de a amâna aplicarea articolului 6 al Constituției. Ziarele au relatat pe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
februarie 1932 în sala Teatrului „Ventura”. Delegatele sosite din toate colțurile țării au condamnat tendința evidentă a majorității parlamentarilor de a amâna aplicarea articolului 6 al Constituției. Ziarele au relatat pe larg despre confruntările de opinii, deosebit de aprige, din cursul adunării, în prezența „unui mare număr de bărbați politici, senatori, deputați și alți intelectuali”1. La propunerea Mariei Pop, reprezentanta femeilor din Oltenia, s-a hotărât ca o delegație, compusă din Calypso Botez, Maria Pop, Ella Negruzzi, Ortansa Satmary și Florica

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
politici, senatori, deputați și alți intelectuali”1. La propunerea Mariei Pop, reprezentanta femeilor din Oltenia, s-a hotărât ca o delegație, compusă din Calypso Botez, Maria Pop, Ella Negruzzi, Ortansa Satmary și Florica Georgescu să prezinte regelui și guvernului moțiunea adunării prin care se revendicau: 1. „acordarea drepturilor civile pe baza deplinei egalități conform articolului 6 din Constituție”; 2. „introducerea acordării de drepturi politice femeilor române cu ocazia prezentării proiectului de reformă electorală” care urma să fie luat în discuție de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
drept de vot universal și femeilor, ceea ce a avut drept consecință îmbunătățirea statutului femeii și a legislației muncii și ocrotirii sociale 1. Elaborarea metodelor și a căilor de urmat pentru lărgirea drepturilor femeii a constituit miezul dezbaterilor la congresele și adunările publice ale asociațiilor de femei în anii imediat următori înlăturării incapacității civile a femeii măritate. Se reafirma cu aceste ocazii ideea că trebuia mers până la capăt pentru ca să fie înfăptuită prevederea art. 6 al Constituției, potrivit căruia, drepturile civile ale femeii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Văcărescu considera necesar ca prevederile acestui statut să fie recomandate spre consultare guvernelor și parlamentelor care pregăteau unificarea Codului Civil, venind astfel și în sprijinul aspirațiilor asociațiilor de femei din țară1. Democrația mai presus de orice La congresele și la adunările organizațiilor de femei, dar și în paginile publicațiilor feministe, cum erau Gazeta femeilor, Cuvântul femeilor, Graiul femeii, Ziarul nostru, au fost formulate noi argumente spre a demonstra stringența dobândirii drepturilor politice integrale ale femeilor și a reprezentării lor în organele

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
În aceste împrejurări, Comitetul Național al R.U.P., în Manifestul său din 5 noiembrie 1936 a făcut apel la toți cetățenii țării să protesteze împotriva celor care puneau la cale dezintegrarea statului român. Femeile au fost prezente la marile adunări antirevizioniste de la București, Cluj, Timișoara, Oradea, Arad, Constanța, Galați etc. La întrunirea A.E.C.P.F.R. ținută la București, pe 22 noiembrie 1936, în sala „Arta”, personalități de prestigiu ale mișcării feministe, Ortansa Satmary, Alice Voinescu, Cecilia C. Storck, Florica Georgescu ș.a.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Feminismul și regimurile autoritare Documentele vremii confirmă că organizațiile de femei au văzut în noua constituție o încoronare a eforturilor lor de mai multe decenii. Presa feministă relata pe larg despre cuvântările rostite de personalități ale mișcării de femei la adunările festive, convocate pentru a exprima speranța că de acum încolo și femeile vor putea să exercite, alături de bărbați, drepturile politice integrale. La ședința festivă ținută în „Casa femeii” din București, pe 6 martie 1938, cu participarea reprezentantelor Consiliului Național al

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
organizații cu o veche și bogată experiență, mai ales în domeniul asistenței sociale 3. „Casa femeii” din București a găzduit, în anii 1940-1944, o seamă de activități de importanță națională pentru mobilizarea energiilor feminine. Astfel, de exemplu, și-au ținut adunarea lor generală, pe 1 februarie 1942, C.N.F.R., Gr.N.F.R., S.O.N.F.R., Asociația „Solidaritatea”, la care au luat parte, potrivit ziarului Universul, „un număr imens de doamne”, membre ale acestor organizații, reprezentante ale filialelor din toată țara, dar și personalități politice

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
luat parte, potrivit ziarului Universul, „un număr imens de doamne”, membre ale acestor organizații, reprezentante ale filialelor din toată țara, dar și personalități politice și înalți prelați 4. În calitatea sa de președintă a C.N.F.R., Alexandrina Cantacuzino a evidențiat în fața adunării rolul major al acestei organizații, întemeiată cu mai bine de 30 de ani în urmă, în înfăptuirea unei ample și prețioase opere sociale, situându-se printre primele dintre cele 44 de organizații de femei din lume, afiliate la Consiliul Internațional

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Societatea de Patronaj și de Crucea Roșie „ca una din cele mai importante opere naționale din țară”, a antrenat, prin intermediul celor 46 de filiale și 24 de organizații parohiale ale sale, un mare număr de femei din toate provinciile în adunarea de colecte pentru armată: bandaje, paturi, lenjerie, haine, donații bănești etc. Membrele Societății au lucrat ca surori de caritate în spitale și în cadrul Crucii Roșii 2. Imediat după eliberarea Chișinăului, a fost reînființată filiala S.O.N.F.R. care a asigurat

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
directivelor primite și a format și Comitetul său de conducere, în frunte cu Ana Pauker, președinta de onoare, dr. Florica Bagdazar, președintă, iar Gabriela Bernachi, Maria Gane, ștefania Raiciu și dr. Medeea Niculescu 1, vicepreședinte. Programul a fost adoptat la adunarea publică, întrunită pe 18 aprilie 1945, în sala de festivități a Liceului „Sfântul Sava” din Capitală. Discursurile festive, limbajul de lemn deveneau din ce în ce mai obișnuite la întrunirile U.F.A.R. Drumul femeii, oficiosul Uniunii, asemenea altor publicații ale F.N.D. (în condițiile în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
remarcând eficiența instituțiilor create pentru emanciparea femeii, în special activitățile inițiate de „Casa femeii” din București, considerate un model demn de a fi urmat 3. Luând cuvântul în numele C.I.F. și al feministelor din România, la cea de a XV-a Adunare a „Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, (întrunită la Budapesta, în mai 1931), Alexandrina Cantacuzino a atras atenția asupra necesității transformării caracterului relativ pestriț etnic al zonei Europei Centrale și de Sud-Est într-un puternic factor de colaborare și de stabilitate. De

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
VI, nr. 2, februarie 1932. 17TC "17" Amendament propus de către Gruparea Femeilor și Consiliul Național al Femeilor Românetc "Amendament propus de către Gruparea Femeilor Și Consiliul Național al Femeilor Române" Propunem modificarea art. 1, 4, alin. a) din legea electorală pentru adunarea deputaților și senatorilor din 24 martie 1925. Art. 1. Textul actual: Adunarea deputaților se compune din deputați aleși de cetățenii români majori, prin vot universal, egal, direct, obligator și secret, pe baza reprezentării majorității, prin scrutin de listă, pe circumscripții

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și Consiliul Național al Femeilor Românetc "Amendament propus de către Gruparea Femeilor Și Consiliul Național al Femeilor Române" Propunem modificarea art. 1, 4, alin. a) din legea electorală pentru adunarea deputaților și senatorilor din 24 martie 1925. Art. 1. Textul actual: Adunarea deputaților se compune din deputați aleși de cetățenii români majori, prin vot universal, egal, direct, obligator și secret, pe baza reprezentării majorității, prin scrutin de listă, pe circumscripții electorale. Fiecare județ constituie o circumscripție electorală. Art. 4. Senatorii aleși se

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Senatorii aleși se împart în categoriile următoare: a) Senatorii aleși de cetățenii români de la vârsta de 40 ani împliniți cu vot obligatoriu egal, direct și secret, pe circumscripții electorale, prin scrutin de listă. Art. 25. Pentru a fi ales în Adunarea deputaților se cere: a) A fi cetățean român. Modificările ce propunem: Se va adăuga acest aliniat vechiului text: Se acordă dreptul obligator de vot și de a fi alese la Cameră și Senat, femeilor, care pe lângă celelalte condițiuni prevăzute în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a) Senatorii aleși de cetățenii români de la vârsta de 40 ani împliniți, fără deosebire de sex, conform art. 1, cu vot obligatoriu, egal, direct și secret, pe circumscripții electorale, prin scrutin de listă. Art. 25. Pentru a fi ales în adunarea deputaților se cere: a) A fi cetățean român fără deosebire de sex cu condițiunile prevăzute în art. 1 pentru femei. București, 16 martie 1932 Arhivele Naționale ale României, Fond Familial Cantacuzino, dosar 138, fila 45. 18TC "18" Jos războiul! Trăiască

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
România Mare, a fost o grandioasă manifestare de solidaritate feminină. Sub scutul ei, Federația întrunește o sută patru asociații feminine din toate provinciile țării, formând o organizație puternică a cărei activitate e bogată în rezultate practice. O emoție vădită stăpânește adunarea la apariția marilor figuri feminine, care timp de mai multe decenii au luptat pe teren național, animând și întreținând focul sacru al dragostei de patrie și neam, până în generațiile cele mai tinere. În decursul celor douăzeci de ani de existență

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dragostei de patrie și neam, până în generațiile cele mai tinere. În decursul celor douăzeci de ani de existență, federația a fost prezidată de inițiatoarea ei, de d-na Maria Baiulescu, a cărei înțelepciune vie și suflet cald radiază asupra întregii adunări. Din expunerile judicioase se desprinde intenția femeilor de a se ocupa de toate problemele de ordin economic, social și cultural, căutând soluțiile cele mai potrivite împrejurărilor noastre de viață. Probleme de ordin moral au fost atacate cu multă sinceritate și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și entuziasm, luând parte activă la mișcarea națională din epoca aceea. Ca organizație constitută am primit invitație de la biroul de organizare a Sf. Țării să alegem într-una din ședințe o reprezentantă în Sfatul Țării. S-a ales într-o adunare destul de mare, care a avut loc în sala zemstvei guberniale pe atunci, unde sălășluiește azi actualul Inspectorat al Învățământului, o reprezentantă, D-na Dr. Alistar, pe atunci medic la spitalul Costugeni, actualmente directoarea școlii Eparhiale de fete din Chișinău. Imediat

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]