15,743 matches
-
care să Îi mai țină treji câteva ore ca să mai Învețe... În India, a-ți ține copilul Într-o facultate de inginerie sau de medicină este, pentru multe familii din clasa mijlocie, o misiune de viață Într-un mod care americanilor le este aproape necunoscut. În țara care a inventat scara zecimală, genii de mult trecute ale matematicii și științei, precum Srinivasa Ramanujam și Aryabhatta, Încă sunt venerate, iar copii care se descurcă bine În astfel de domenii sunt considerați a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
loc foarte rapid. Din cauză că odată ce lumea s-a aplatizat, iar noile forme de colaborare au devenit disponibile tot mai multor oameni, câștigătorii vor fi cei care Învață noile obișnuințe, procese și deprinderi cel mai repede - nimeni nu poate garanta că americanii sau vest-europenii vor fi Întotdeauna cei din frunte. Și nu uitați, acești noi jucători pășesc deseori În terenul de joc fără nici o moștenire, adică mulți dintre ei erau atât de rămași În urmă, Încât pot folosi direct noile tehnologii fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
spus el, era modul lor de a comunica Între ei. Ei folosesc Skype, cu tehnologia sa de efectuare a apelurilor pe Internet. Dar mi-a spus ceva și mai interesant: studenții chinezi au fost cei care le-au făcut cunoștință americanilor cu Skype. Și majoritatea acestor studenți chinezi, a remarcat el, nu proveneau din orașele mari, ci din orașe mici din China. Avem tendința de a ne gândi la comerț și economie globală ca la ceva acționat de Fondul Monetar Internațional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
curcubeu de culori și vor veni din toate colțurie lumii. Economia globală de aici Înainte va fi tot mai puțin modelată de interminabilele dezbateri ale miniștrilor de Comerț și tot mai mult de către explozia spontană de energie din partea „zipioților“. Da, americanii au crescut cu hipioții În anii ’60. Grație revoluției tehnologice, mulți dintre noi am devenit yuppies În anii ’80. Ei bine, am să Îți fac cunoștință cu zipioții. „Zipioții sunt printre noi“, declara revista indiană săptămânală Outlook. Zipioții sunt valul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
lucrat pentru Microsoft În Redmond și s-a Întors În India În 2005 pentru a deschide centrul de cercetări al companiei Microsoft În Bangalore. „Aici lucrează pentru mine două persoane de altă cetățenie decât cea indiană: un japonez și un american, persoane care ar fi putut lucra oriunde În lume“, mi-a spus Anandan. A mai adăugat că, atunci când și-a luat diploma de licență În inginerie În India acum 20 de ani, toată concurența Însemna să pleci În străinătate. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
se va fi aflat deja Într-o poziție avantajoasă. Dar până atunci, a mai spus el, piața „va fi atât de mare, Încât va exista multe oportunități ca cei din exterior să-și trimită conținuturile aici. Și, la urma urmei, americanii se pricep mult mai bine atunci când vine vorba de a ști care jocuri pot să aibă priză și care nu vor avea și ce anume este de ultimă generație În proiectare - așa că e ceva bilateral... Orice dolar pierdut, orice oportunitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
vine vorba de a ști care jocuri pot să aibă priză și care nu vor avea și ce anume este de ultimă generație În proiectare - așa că e ceva bilateral... Orice dolar pierdut, orice oportunitate irosită (din punctul de vedere al americanilor, raportat la externalizare) vor veni Înapoi Înzecite odată ce piața Își dă drumul... Nu uita, suntem o clasă de mijloc de 300 de milioane de suflete, mai mare decât populația țării voastre sau a Europei“. Într-adevăr, a remarcat el, acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
muncească foarte mult pentru a-și menține o astfel de poziție. Trebuie să se inventeze și să se reinventeze permanent“. Ambiția pură de care dau dovadă Rajesh și mulți alții din generația sa e demnă de luat În seamă de către americani - idee pe marginea căreia voi elabora mai târziu. „Nu avem vreme de stat degeaba“, a spus Rajesh. „Cred că ceva asemănător s-a Întâmplat cu America. Uită-te la mine, te rog: eu sunt din India. Înainte ne situam la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
demonstrezi capacitatea folosind aceeași infrastructură, iar dacă oamenii se simt confortabil oferindu-ți de lucru și dacă ești statornic și cinstit În tranzacțiile pe care le faci, te vei descurca foarte bine“. În loc să se plângă din cauza externalizării, a spus Rajesh, americanii și vest-europenii ar trebui „să se gîndească prin ce modalitate să-și ridice standardele și așteptările pentru a face ceva mai bine. Americanii au fost Întotdeauna pe primul loc la inovații În ultimul secol. Americani să se smiorcăie - așa ceva n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pe care le faci, te vei descurca foarte bine“. În loc să se plângă din cauza externalizării, a spus Rajesh, americanii și vest-europenii ar trebui „să se gîndească prin ce modalitate să-și ridice standardele și așteptările pentru a face ceva mai bine. Americanii au fost Întotdeauna pe primul loc la inovații În ultimul secol. Americani să se smiorcăie - așa ceva n-am mai văzut. Oamenii ca mine au Învățat foarte multe de la americani. Am Învățat să fim ceva mai agresivi În felul În care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
-și ridice standardele și așteptările pentru a face ceva mai bine. Americanii au fost Întotdeauna pe primul loc la inovații În ultimul secol. Americani să se smiorcăie - așa ceva n-am mai văzut. Oamenii ca mine au Învățat foarte multe de la americani. Am Învățat să fim ceva mai agresivi În felul În care ieșim pe piață, ceea ce n-am fi făcut cu fondul nostru britanic“. „Și până la urmă, care este mesajul tău?“ l-am Întrebat pe Rajesh Înainte să plec, cu capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
studiu sau de muncă În America era atât de intensă, Încât dăduse naștere la chat room-uri specializate pe Internet, unde studenții chinezi făceau schimb de povești despre argumente funcționau cel mai bine la ce funcționari de la ambasadă. Le dăduseră diplomaților americani până și porecle, precum „Zeița Amazonului“, „Lunganul Chelios“ și „Frumușelul“. Conștinciozitatea cu care Își fac strategii pe Internet studenții chinezi a fost ieșit la iveală, după mi-au spus funcționarii Ambasadei SUA, atunci când unul dintre aceștia, abia instalat pe post
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de regină, este invitat de cancelarul Germaniei să Îl ajute la promovarea afacerilor În Rusia, deoarece o verigă din lanțul de aprovizionare al Rolls-Royce trece prin Brandenburg. Prietenul meu Glen Fukushima este american de origine japoneză. Tatăl său, un alt american japonez, servea În armata americană În Japonia, iar Glen s-a născut Într-un spital militar american În 1949. Și-a făcut studiile la Stanford și Harvard și În 1985 a renunțat la avocatură pentru a deveni director pentru Japonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
numai 2,7% din venit, mai puțin de jumătate din marja Wal-Mart de 5,5%. Dar stați puțin! Nu cumva clientul Wal-Mart din noi Își dorește cele mai mici prețuri posibile și Îndepărtarea tuturor intermediarilor și fricțiunilor? Și oare nu americanii cei mai săraci - aceia care cel mai adesea nu au planuri de sănătate - beneficiază cel mai mult de acest lucru? La fel spunea și Sebastian Mallaby Într-un eseu apărut În The Washington Post la 28 noiembrie 2005. Argumentul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
sănătate - beneficiază cel mai mult de acest lucru? La fel spunea și Sebastian Mallaby Într-un eseu apărut În The Washington Post la 28 noiembrie 2005. Argumentul lui este următorul: „Criticii lanțului Wal-Mart susțin că detailistul nu este bun pentru americanii săraci. Este o opinie eronată. După cum spune și Jason Furman de la Universitatea New York, Wal-Mart este «o poveste de succes care continuă». În 2004, Furman a fost consilierul lui John Kerry, care a avut ca temă de campanie «directorii trădători». El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
nou teren. Sper ca această carte să ofere un cadru nuanțat pentru această dezbatere politică extrem de importantă și pentru marile discerneri care ne așteaptă În viitorul apropiat. În acest sens, următoarele trei secțiuni ale cărții vor analiza modul În care americanii, țările În curs de dezvoltare și companiile vor fi afectate de aplatizarea lumii și de tripla convergență. Puneți-vă centura: urmează să intrăm În lumea plată. AMERICA ȘI PĂMÂNTUL PLAT CINCI America și liberul schimb Mai are Ricardo dreptate? Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
țările În curs de dezvoltare și companiile vor fi afectate de aplatizarea lumii și de tripla convergență. Puneți-vă centura: urmează să intrăm În lumea plată. AMERICA ȘI PĂMÂNTUL PLAT CINCI America și liberul schimb Mai are Ricardo dreptate? Ca american care a crezut Întotdeauna În meritele liberului schimb, a trebuit să răspund la o Întrebare importantă după călătoria mea În India: ar trebui oare să mai cred În liberul schimb Într-o lume plată? Iată o chestiune care trebuia discernută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
devine atât de plată și atât de mulți oameni pot colabora, dar și concura cu copiii mei? Se pare că foarte multe dintre slujbele pe care le considerăm „americane“ vor putea fi Înhățate de alții. Oare nu le-ar merge americanilor mai bine dacă guvernul ar ridica niște ziduri și ar interzice Într-o oarecare măsură externalizarea și offshoring-ul? Am Început să-mi pun această problemă când filmam un documentar pentru Discovery Times În Bangalore. Am mers Într-o zi În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
indieni produc ceea ce reprezintă avantajul lor comparativ și apoi Își folosesc venitul obținut pentru a cumpăra din America toate produsele care reprezintă avantajul nostru comparativ - de la Corning Glass la Microsoft Windows -, ambele țări ar obține beneficii, chiar dacă unii indieni sau americani ar fi nevoiți să Își schimbe slujbele În cadrul tranziției. Dovada acestui beneficiu reciproc poate fi văzută În creșterea masivă a exporturilor și importurilor dintre Statele Unite și India din ultimii ani. Însă continuam să Îi văd pe toți acești indieni din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
primit „un milion de candidaturi“ de la tineri indieni pentru nouă mii de posturi din domeniul tehnologiei. Vă doresc o zi bună În continuare! M-am tot gândit la ce ar trebui să Înțeleg din această scenă. Nu vreau să văd americani care Își pierd slujbele din cauza concurenței străine sau a inovației tehnologice. Cu siguranță nu Îmi doresc să mi-o pierd pe a mea. Când Îți pierzi locul de muncă, rata șomajului nu e de 5,2%, ci de 100%. Nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
existența acestor probleme sau a dezbaterii dintre economiști privind actualitatea teoriei lui Ricardo. Totuși, după ce am discutat argumentele de o parte și de alta, am ajuns la aceeași concluzie ca majoritatea economiștilor - Ricardo are dreptate În continuare și mai mulți americani se vor descurca mai bine dacă nu ridicăm și mai multe bariere În calea externalizării, a lanțurilor de aprovizionare și a offshoring-ului. Acesta este mesajul simplu al capitolului de față: chiar dacă lumea devine plată, America În ansamblul ei va obține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
anumite locuri de muncă, atât pentru muncitori cât și pentru cadrele superioare, În fața concurenței externe. Nu este posibil ca atâția actori noi să pătrundă În economia globală, În sectoare precum serviciile și fabricarea de produse superioare dominate până acum de americani, europeni și japonezi, fără ca salariile să nu atingă un nou echilibru, dar la un nivel inferior. Care sunt principalele contraargumente ale susținătorilor liberului schimb și externalizării, printre care mă număr și eu, care Încă mai cred că Ricardo are dreptate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
atât timp cât „tortul“ global se mărește și el. A sugera că „siropul“ rămâne același este echivalent cu teoria cantității fixe de muncă - aceea că există o cantitate fixă de muncă În lume și că odată ce această cantitate a fost Îngurgitată, de americani, de indieni sau de japonezi, nu vor mai exista alte locuri de muncă. Dacă acum avem cea mai mare cantitate de muncă și dacă indienii se oferă să se ocupe de ea pentru mai puțini bani, ei vor obține o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
dintr-o economie Închisă și izolată. Fenomenul are loc deja În Bangalore, unde concurența pentru programatorii indieni determină creșterea salariilor acestora la niveluri comparabile cu cele americane sau europene - după decenii de salarii mici În cadrul unei economii Închise. De aceea, americanii ar trebui să facă tot ce le stă În putere pentru a promova o deschidere și o reformă progresivă, dar susținută, a economiilor indiană și chineză. Pe termen lung, salariile generale vor crește Într-o economie mondială mai deschisă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
bazat pe economie, pentru a spune că vor fi lucruri noi de făcut“. Dar au existat Întotdeauna lucruri noi de făcut și nu avem nici un motiv serios să credem că viitorul va fi diferit. Acum 150 de ani, 90% din americani lucrau În agricultură și domeniile asociate, arau cu pluguri trase de cai și strângeau recolta cu mâna. Astăzi, datorită industrializării agriculturii, avem nevoie de mai puțin de 3% din populație pentru a ne asigura necesarul de alimente și chiar pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]