11,853 matches
-
le vindea cu 50-100 dolari bucata. Jocurile de noroc Îmbogățeau și nenoroceau În fiecare noapte. Un avocat francez fără clientelă s-a Îmbogățind adunând cămășile nespălate, azvârlite la gunoi, Întrucât spălatul unei cămăși costa doi dolari. El le spăla, le călca și le revindea și lumea venea mereu. De la Havre (Franța) la New York se făceau 75 de zile și de acolo la San Francisco 35 de zile. Câți mureau nu se mai știe. Dar e extraordinară atracția ce o joacă asupra
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
provizii, după ce au Încercat să iasă prin trecători, după ce au pierit mulți, au ajuns 47, dar după ce au fost nevoiți să-și mănânce morții. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 121 Acum lumea a uitat. Tăvălugul istoriei calcă totul și așterne uitarea. Șoseaua pe care mergem, cale de 10-12 km este o adevărată grădină botanică, În special bogată În brazde de flori, Salvia și Cana. La o stație de benzină, doi bătrâni sfătoși se interesează de aproape de România
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la concluzia că o reală reeducare nu este posibilă fără a studia cât de cât pe Marx, pe Engels, pe Lenin. Ceea ce tu, Eugene, la Suceava, nici n-ai vrut să auzi!, moment în care Țurcanu a început să îl calce în picioare. Ulterior, a fost bătut și de ceilalți suceveni agresori, care s-au oprit doar cât să le permită lui Holdevici și Zaharia să-l reanimeze. Țurcanu l-a întrebat ciocănindu-l batjocoritor în cap: ' Vrei să mori, Șura
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dar întotdeauna noaptea, într-un somn întrerupt, intermitent, letargic, în care scotea un fel de sforăituri și horcăieli sonore și stranii. Ori de câte ori Pușcașu V. auzea acest zgomot, îl trezea pe Bogdanovici, ziua sau noaptea, îl înjura, îl bruftuia, uneori îl călca în picioare. Când nu se mai obosea să se ducă personal să-l zgâlțâie, îl punea pe altul să-l trezească și-l înjura dela distanță. Pentru Bogdanovici, groaza de Pușcașu V. era un coșmar continuu. Pop adaugă că Țurcanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Într-una dintre bătăi, un agresor l-a făcut 'labagiu' și 'onanist' pentru că plângea. A fost bătut la pielea goală, timp în care era apelat cu aceiași termeni, față de care a găsit puterea să protesteze: 'Băteți-mă, schingiuiți-mă cât vreți, călcați-mă în picioare, dar nu îmi mai spuneți așa'. Bătăușii s-au oprit brusc, l-au pus să care tineta, să șteargă cu limba stropii de mâncare din jurul gamelei și au continuat să-l jignească cu aceiași termeni, crezând că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să-i lovească, dar aceștia au prins curaj și au refuzat, la rându-le, motiv pentru care au fost snopiți în bătăi după aceea. Aurel Vișovan a asistat și el la torturarea lui Costache Oprișan, bătut de tot 'comitetul' și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele, de la cap la picioare, agresorii schimbându-se între ei când oboseau. Pentru că leșina des, bătăușii vărsau apă peste el ca să îl trezească
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
folosind metode barbare, de constrângere și siluire a conștiințelor? [ ] Nu vei realiza și n-ai realizat nimic! Tot ce crezi că ai realizat este o închipuire a minții tale bolnave! Reacția sa l-a provocat pe Țurcanu, care l-a călcat în picioare lăsându-se cu toată greutatea, evacuând tot aerul din el și spunându-i: 'Așa ai să mori! Încet! Încet, încet! Picătură cu picătură!'. Oprișan s-a îmbolnăvit de TBC în urma torturilor și a fost transferat la Târgu Ocna
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Student la Facultatea de Teologie, mai fusese arestat și după rebeliunea legionară. A fost torturat în camera 3-subsol prin decembrie 1950. Unul dintre martori spune că tot corpul, membrele și fața acestuia erau pline de urme de lovituri. A fost călcat în picioare până s-a scăpat pe el, după care a fost forțat să curețe camera. A fost pus să stea într-un picior pe hârdău, cu mâinile ridicate, timp de 24 de ore, iar când obosea, era lovit cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Popa ștergea încontinuu dâra lăsată de acesta. A doua zi au luat-o de la capăt, iar Popa a fost bătut la palme, la tălpi și unde se nimerea, pus să facă 300 de genuflexiuni cu mâinile în sus, lovit și călcat cu picioarele. Dumitru Bordeianu povestește un episod din momentul în care i s-a cerut să bată și el pe un coleg. Popa a replicat că el nu poate bate un semen, chiar dacă ar fi ucis; Țurcanu a intrat în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ianuarie 1950, Vișovan a fost mutat la o cameră de la parter, unde bătăile au continuat sub supravegherea lui Sobolevschi, Virgil Bordeianu și Gheorghe Caziuc. A asistat la aducerea în cameră și torturarea lui Costache Oprișan, bătut de tot 'comitetul' și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. În vara lui 1950 a fost mutat în mai multe celule și a prevenit câțiva deținuți că în închisoare au loc torturi pentru obținerea de informații. Unul dintre cei care au discutat cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-i faci tu o caracterizare și să spui despre alt mistic înrăit ca tine, de banditul Bordeianu, ce părere ai despre el?'. Ungureanu a răspuns simplu: 'Fratele Bordeianu este un om blajin'-declanșând astfel furia lui Zaharia, care l-a călcat în picioare și l-a snopit în bătaie. Dumitru Bordeianu spune că, deși era o brută, avea talent muzical și o voce baritonală foarte frumoasă, cânta și fluiera diverse arii de operă și operetă înainte de a-și alege victima. Tot
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Îți dau ordin să-l pălmuiești' și l-a împins pe I. înspre fiul său. Cei doi s-au aruncat unul în brațele celuilalt și s-au îmbrățișat, în timp ce Țurcanu și agresorii din jurul lui s-au năpustit asupra celor doi, călcându-i în picioare, lovindu-i cu picioarele, mâinile și ciomegele, până când i-au transformat într-o masă de carne sângerândă. Octavian Voinea relatează lamentarea unui tânăr care înnebunise din cauza bătăilor: Ce, Dumnezeu?! Uite că totul este materie! Groaznică a mai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și dorința de parvenire. Lui Țurcanu i se promisese în schimbul colaborării eliberarea înainte de termen și un post în Securitate, adică exact ceea ce își dorea cel mai mult. Înfuriat de situația fără ieșire în care se găsea după arestare, el a călcat pe cadavre, la propriu, pentru a-și atinge scopul. Ceilalți agresori din primul lot au fost și ei ademeniți cu aceleași propuneri, Ion Stoian mărturisindu-i unui student pe care îl tortura că Nicolschi le-a promis eliberarea și funcții
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un altul, mai dens și mai acoperitor de mistere să se așeze în loc. Provinciali... - veți spune; aveți dreptate! Când am venit pentru prima oară la București, copil fiind (orașul reprezenta pentru mine un fel de cetate inaccesibilă muritorilor de rând), călcam pe asfaltul capitalei, eram acolo la modul cel mai concret, fizic vorbind, dar nimic nu era clar pentru mine. Imensitatea volumelor și intensitatea uriașei dorințe împlinite ca printr-un miracol împiedicau limpezimea percepțiilor. Mărunt și insignifiant într-o lume uriașă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Cu părul complet alb și cu o față senină, bărbatul trecea discret prin sală, mai curățind o masă, mai scoțând o tăviță cu înghețată din frigider. Silueta lui aluneca printre mese ca o frumoasă balerină îmbrăcată în alb, ce pășește necălcând și care lasă în urmă doar voalul ce o acoperă sumar și parfumul purității trupului... Urmărindu-l pe bătrân, mi-am dat seama de ce tinerii lucrează cu atâta plăcere, de ce munca pentru ei nu reprezintă doar o necesitate, ci și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
inocenței lui SHRI GANESHA, a poemelor lui Rabindranath Tagore și a spiritului lui Mahatma Gandhi, India Mamei noastre, India învăluită în lumina nu a unui soare oarecare, ci a ocrotitorului și veselului SHRI SURYA. Eram acolo: miroseam India, respiram India, călcam prin India... Doamne, mi-ai dat vise mai mari decât puterea aspirațiilor mele și mi-ai arătat că se poate! Deci, într-adevăr, pentru Tine totul se poate! Doamne, de ce oare mă uimesc astfel de evenimente când, dacă ar fi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
din țara lor. De aceea, Mitterrand, practic, și-a luat sarcina să-i discipli‑ neze pe Roman și pe Iliescu. Și el este cel care l-a scos din pușcărie pe Marian Munteanu, liderul studenților, arestat. V.A. : După ce fusese călcat în picioare. A.M.P. : Și toate aceste intervenții ale lui au contribuit extraordinar de mult. V.A. : Deși opoziția a fost foarte supărată pe el când a venit în țară și s-a întâlnit cu Iliescu, pentru că îi confe‑ rea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Sau e nepriceperea de a accesa fondurile europene ? Totuși, România are nevoie de foarte multe fonduri. Satele noastre, mai ales cele de dincoace de munți, sunt dezolante, avem cam aceleași bordeie descrise în însemnările de călĂtorie ale occidentalilor care ne călcaseră țara în secolul al XIX-lea ; ele sunt încă în peisajul nostru și după două secole, în secolul XXI. A.M.P. : Suntem într-un cerc vicios. Eu am sperat foarte mult - și alții ca mine - că noi am creat un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Mălin, M.P. Florescu, Radu R. Dimitrescu, I. Dominte, Gh. Diaconu. Contrar tematicii patriotarde ale unor articole, când s-a votat Constituția din 1923 M.P. Florescu și-a intitulat și publicat articolul „Zile de doliu național.” De la îndemnuri: „Să nu vă calce piciorul în case jidovești”, „Nu dați bani la jidani”, făcute în mai fiecare număr, Deșteaptă-te Române mai târziu abundă în materiale antievreești; în nr.910 din 8 aprilie 1923 publica „Proiectul de statut al Societății Corpul foștilor legionari și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dus în anul 1916 la Moscova când înaintau nemții spre inima Moldovei. Acest aur se găsește încă și astăzi sub garanția aliaților. Dacă noi am face pace deosebită cu rușii, apoi ușor s-ar putea întâmpla ca bolșevicii să și calce cuvântul cum au mai făcut și în alte rânduri și să nu ne deie aurul nostru, în preț de mai multe miliarde. Și atunci nici aliații nu near mai da ajutor să ajungem la aurul nostru, căci dacă ne apucăm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Simionovici, George Ucraineț, Vasile Olinici și Ion Turliuc. Corespondenții noștri sunt domnii - spunea redacția: T. Zegrea și I. Marcu pentru județul Storojineț, V. Olinici pentru județul Suceava și C. Mucenic pentru județul Câmpulung. ...” Când drepturile noastre se desființează și se calcă cu picioarele, când potlogăria legiferării se azvârle atât de furibundă și asupra vechilor așezăminte de școală din țara noastră, când, sus, se manipulează banul public cu atâta ușurătate, iar jos, lumea e lăsată pradă mizeriei, când se creează atâtea posturi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eminescu, l-a înjosit, l-a terfelit, cu disprețul față de cultură caracteristic claselor exploatatoare. Așa a ajuns Eminescu să fie tipul reprezentativ pentru condiția scriitorului în societatea burgheză. Drama lui e însăși drama scriitorului într-o lume unde omul e călcat în picioare" și, cum era de așteptat, urmează comparația: "Puține contraste între trecut și zilele pe care le trăim sînt mai izbitoare decît contrastul între condiția scriitorului în societatea burgheză și condiția scriitorului în epoca aceasta de construcție a socialismului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unor anchete obișnuite, Securității; îi permitea arestarea elementelor dușmănoase din afară și eliminarea din administrația internă a personalului mai îngăduitor. După epuizarea primelor două se trecea la a treia etapă, demascarea morală publică, în care studentul era obligat să-și calce în picioare tot ce avea mai sfînt, familie, prieteni, iubită sau soție, pe Dumnezeu; nimic nu era iertat, era pus să inventeze cele mai îngrozitoare lucruri la adresa celor dragi, cu detalii de neimaginat despre prostituarea mamei, incesturi etc. Toată viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cercul de fier care-i în bună parte și de cretă (vezi Starea de asediu a lui Camus: temeiul dictaturii e o fantasmă: frica) e foarte îndoielnic să găsiți". Mulți dintre cei supuși teorii roșii, cu sau fără știință, au călcat pe căile afirmate în acest testament politic, alții au încheiat pactul cu diavolul. În opinia lui Paul Goma circa 3 milioane de români din teritoriile de peste Prut și din nordul Bucovinei au căzut victime "eliberatorului" sovietic, închiși, deportați, torturați, uciși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a putut un om să suporte atîta bătaie". În timpul bătăilor, gardienii nu interveneau. Cînd veneau inspecții, cei cu vînătăi erau băgați sub pat. L-a văzut și pe Nicolski (comandantul Securității) care, după Revoluție, declara la televizor că n-a călcat prin închisori. În 1953, după moartea lui Stalin, încetează reeducarea. Eliberat de la Baia Sprie în mai 1955, nu va mai fi reprimit la facultate, prima ocupație înscrisă în cartea de muncă va fi de săpător. A fost o victimă, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]