11,231 matches
-
ctitorie, Măriuța și Iordache au mutat moaștele Sf. Gheorghe din sânul familiei în biserica din Feredeni, unde se află până în zilele noastre. În Biserica de la Feredeni au stat într-o nișă din peretele proscomidiarului, iar din anul 2005 s-a confecționat un baldachin din lemn masiv amplasat în pronaosul bisericii. Din anul 2000 s-au organizat anual, cu binecuvântarea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, pelerinaje în toată țara. În decursul timpului Sfintele Moaște au fost așezate în diferite racle de argint, de
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
Din anul 2000 s-au organizat anual, cu binecuvântarea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, pelerinaje în toată țara. În decursul timpului Sfintele Moaște au fost așezate în diferite racle de argint, de lemn, de metal, iar în anul 2006 s-a confecționat o nouă raclă din argint masiv.
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
diferite școli, în special pentru fete, chiar și o școală normală pentru pregătirea de institutoare pentru școli primare. Pregătirea școlară a fost desființată odată cu instaurarea regimului ""popular democratic"". De remarcat faptul că în mănăstire a existat un atelier renumit de confecționat covoare "persane" (zona fiind renumită pentru oierit). De asemeni, aici se mai afla un dispensar, care se ocupa de sănătatea locuitorilor comunei Costești și a muncitorilor forestieri, condus cu multă pasiune de o doctoriță-călugăriță, aceasta fiind trimisă la studii de
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
finisare și de amenajare a palatului după planurile și sub supravegherea aceluiași arhitect. Astfel, Carl Zergiebel a executat cele trei scări interioare din lemn de stejar și toate ușile din interiorul palatului contra sumei de 110 galbeni, Heinrich Stach a confecționat și montat dușumelele în schimbul sumei de 50 galbeni, Alexandru Ioan și Gh. Boroc din Roman au executat sobele, iar P. A. Flan, “dit Lecomte”, a zugrăvit pereții interiori și a vopsit toată lemnăria, inclusiv scările interioare de stejar, pentru suma de
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Pilder și Teofil Revici, diriginte de șantier a fost Nicu Stănescu și șef de șantier maestrul V. Bumbulescu. Fondurile necesare construcției au fost obținute din diferite surse și prin donații de la firme particulare și instituții de stat. Monumentul a fost confecționat din traverse metalice îmbinate prin nituire într-o rețea. Construcția propriu-zisă a fost realizată efectiv de către Societatea Cultul Eroilor, fiind mobilizați și un număr mare de tineri. Sculele, lemnul, piesele metalice componente și restul materialelor necesare au fost transportate cu
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
anul 1930 din beton armat îmbrăcat în piatră de calcar fasonată și îngrijit rostuită, fiind construit la doi ani după sfințirea Crucii. Pentru o mai bună încastrare a ei, inițial crucea a fost introdusă direct în stâncă. Grinzile Crucii sunt confecționate din zăbrele, golurile dintre bare putându-se umple iarna cu zăpadă înghețată. La început iluminatul monumentului s-a făcut cu ajutorul unui generator de energie electrică (localizat în soclul din beton armat) și al 120 becuri de câte 500 W. În
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
Alb , la poalele Dealurilor Cuiedului, la o distanță de 72 km față de municipiul Arad Prima atestare documentara datează din anul 1387. În scrierile medievale apare menționat cu numele Butyn, Butean. Numele provine probabil de la vechea ocupație a locuitorilor de a confecționa butoaie, numite și buți, bute . În intervalul dintre secolul al nouălea , respectiv al unsprezecelea , Buteniul a făcut parte din Voivodatele lui Menumorut și apoi al lui Ahtum . În perioada stăpânirii maghiare din Transilvania , între secolul al unsprezecelea și al șaisprezecelea
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
este un sat în comuna Șilindia din județul Arad, Crișana, România. Moise Nicoară (1784-1861) a scris despre primele mișcări românești în comitatul Aradului. Astfel aflăm că la Luguzău, după introducerea reformelor administrative ale împăratului austriac Iosif al II-lea se confecționează o ștampilă administrativă cu inscripția "Comune Luguzo 1787". Tot de aici aflăm că în acei ani s-a produs o revoltă locală și că pentru aplanarea conflictului în comună s-a deplasat episcopul Inăului împreună cu locotenentul Brancovici. Se spune că
Luguzău, Arad () [Corola-website/Science/300295_a_301624]
-
provine de la cuvântul maghiar Sepros, Seprosok,Seprukoto care înseamnă “confecționări de maturi”,denumire ce pare a fi adevărată,deoarece în trecut hotarul comunei Șepreuș era dominat de existența unei păduri întinse de rachița (nuiele),din care se pare că locuitorii confecționau maturi de nuiele,pe care le comercializau în satele învecinate. Între anii 1556 - 1595 localitatea Șepreuș,împreună cu tot comitatul Zărandului cad în mâinile turcilor,perioadă în care se pare ca comună Șepreuș se bucură de o oarecare prosperitate. În cursul
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
piloni de beton armat, înfipți până la 20 m adâncime sub placa de beton. Construcția are o lungime de 63 m și o lățime de 32 m. Cele 7 clopote au o greutate totală de 8.000 kg și au fost confecționate dintr-un material adus din insulele Sumatra și Borneo. Armonizarea lor a fost făcută de compozitorul Sabin Drăgoi. Picturile interioare și exterioare au fost executate de pictorul Atanasie Demian. Catedrala Mitropolitană adăpostește la subsol o bogată colecție de artă bisericească
Catedrala Mitropolitană din Timișoara () [Corola-website/Science/301562_a_302891]
-
localnici, baronului de Manău, Hirsch Dezideriu. Costumul popular din zona Codru se încadrează în tipologia costumului din zona de vest a țării noastre, diferit de celelalte zone prin croială și compoziție. Costumul codrenesc se caracterizează prin sobrietate și eleganță. Este confecționat din pânză țesută în casă în lățime de cca 50 cm. Costumul popular femeiesc se compune în principal din: cămașă - (“Spăcel”, obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
o populație dacică și germanică. Zonele preferate pentru aceste locuiri au fost terasele Racteri și terasa înaltă a Seinelului. Pe locul numit Șuculeu a fost cercetată o așezare de olari unde comunitatea de daci din epoca romană a continuat să confecționeze vase ceramice. Cronologia așezării de olari nu este până în prezent clar definită dar se crede că începe încă din secolele I d. Hr. și se termină cândva în sec. IV-V d. Hr. În perioada medievală timpurie, apropierea vadului peste Someș
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
exemplu, figurile „steagul” sau „rotirea” din dansul codrenesc sunt unele din cele mai dificile figuri/mișcări din dansurile românești. Revenind specific la localitatea Chilia, primul sigiliu al satului este documentat din anul 1785. Acesta era rotund, de 25 milimetri, fiind confecționat din bronz și conținea un pom fructifer înconjurat de motive vegetale; simbolurile utilizate sunt strâns legate de activitățile principale ale locuitorilor satului (ex. pomicultură, viticultură și creșterea animalelor, complementate de cultivarea terenurilor agricole etc.), activități dominante și astăzi. Este menționat
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
a localității este relativ târzie -1443-, urme ale locuirii omului pe aceste locuri datează încă din protopaleolitic. O descoperire în acest sens este cea făcută de elevul Lupea Dorin, în 1972. Este vorba de un toporaș de mână (cioplitor) unifacial, confecționat din silex, folosit atât pentru lovit și tăiat cât și pentru cioplit și răzuit, aparținând așa-zisei „culturi de prund” . Având o vechime de cca 600.000 î.d.H., descoperirea a permis specialiștilor să includă sudul Transilvaniei în aria pe
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
s-a petrecut procesul de antropogeneză de pe teritoriul României. Toporașul se află în prezent la Muzeul județean de istorie din Sibiu. Altă descoperire arheologică este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la sfârșitul epocii neolitice, a cărui vârstă a fost apreciată de către arheologul sibian prof. Iuliu Paul, la 3600 ani. Vestigii din epoca bronzului au fost descoperite de-a lungul timpului și adunate de către familia de preoți
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Neprihănita Zămislire a B.Sz.M. și sacrificiul credincioșilor remeteni din timpul preoției Dr. János Hollanda. Îi chem pe cei vii. Îi plâng pe cei morți, și risipesc norii”". Clopotul cel mic, al morților, cântărește 91 kg și a fost confecționat în 1922 la Arad, tot în atelierul lui Hönig. Inscripția este: "„În amintirea jubileului de 25 de ani al episcopului Gusztáv Károly de Majláth, prin sacrificiul credincioșilor, 1897-1922”". În 2003 au mai fost făcute două clopote, ambele de societatea „Select
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
ramnifică în alta numită-strada mică-, este compact în așezare mai având și câteva ramificații. Pe strada principală sunt așezate clădirile mai importante din punct de vedere administrativ. Cele 2 străzi ce străbat satul sunt legate între ele cu patru poduri confecționate din beton armat ce trec peste Valea Vaidei. După un recensământ din 1979, satul avea 370 de gospodării cu clădiri bine îngrijite, construite din piatră și cărămidă,acoperite cu țiglă,curți pietruite sau pavate cu beton. Ca prim document de
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
mute la fabricile de la Mediaș și Pădurea Neagră. În anul 1890, se renunță definitiv la această activitate, meșterii rămași reprofilându-se în cioplitori de piatră și lemn, ocupații care durează și astăzi. Astăzi există încă la Glăjărie obiecte din sticlă confecționate la fabrica din localitate. informații obținute de la Ilie Frandăș
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
-afund=adânc; -apțâguit=băut puțin; -aclo,acloia=acolo cu locul precizat(langă prun, sub nuc, etc.);ahaia,aheia= aia, aceea. -"cu litera B" -begiuc=fontă; -bui=cobor la vale, la părău, dar din prun mă scobor; -brozbe=sfecle; -burtucă=vas confecționat dintr-o butură ori din doage care se pune între izvor și șioroi(=cioroi=scoc mic=jgheab mic prin care curge apa în vălaie), egalizator de nivel; -buituri=alunecări de teren mai mari decât porniturile care sunt tot alunecări de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra de la amnar; bure= vas confecționat din doage de lemn în formă de trunchi de con cu două funduri și în care se depozitează țuică, vin pentru uz curent; băbură=cuptorul, mascarea din pod la gura burlanului făcută din piatră sau cărămidă pentru a dirija fumul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
o clădire, îngrăditură, împrejmuire acoperită care servește ca adăpost pentru oi și capre în general, dar și pentru alte animale mici caz în care primește alte denumiri astfel pentru: -găini= comarnic,- porci= cocină; ceapță= acoperemânt de formă ovală pentru cap, confecționată din material moale și călduros, folosită de copiii mici și persoane în vârstă (proveniența se pare că vine din vechea magh. csako, csak= cecău= acoperiș de formă ovală pentru cap confecționat din pâslă, piele, care se punea pe cap fie
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
porci= cocină; ceapță= acoperemânt de formă ovală pentru cap, confecționată din material moale și călduros, folosită de copiii mici și persoane în vârstă (proveniența se pare că vine din vechea magh. csako, csak= cecău= acoperiș de formă ovală pentru cap confecționat din pâslă, piele, care se punea pe cap fie ca apărătoare, fie pe sub scutul de zale în timpul luptelor); cică= coadă împletită, cosiță la fetele nemăritate; copșie (=copcie)= orificiu sau ansă (toartă) pentru încheiat nasturele, butonieră, cheotoare; ciupă, șiupă=albie pentru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega) două piese la plug, car, gard fie pentru a consolida provizoriu o piesă ruptă ori slăbită. Se confecționează din ață de tei, curpeni, sfoară de cânepă, metal; giloc=imediat; gesta,geasta=de ăsta,de asta; giufe=chibrituri; gârlici= partea îngustă de la intrarea de regulă în beci, cămară, unde de regulă era așezat un scăunel sau o măsuța cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de batoză era făcută de "îmblăciu" și se numea firesc "îmblăcire"; întoloși= uni (căsători, asocia); înșiripa, înciripa= înfiripa, forma o acțiune, fenomen, etc ; împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
dar mai ales la semănat cu mâna cereale, trifoi,lucernă; scocorâ(a se)=(a se)rățoi; strujauă= bucată (felie) de pâine, slănină, mălai, de regulă mai mică decât dărabul și formă mai regulată . -"cu litera Ș" -șiubăr=ciubăr,=șaf,=vas confecționat din doage cu două urechi găurite pentru transport, de capacitate 30-80l; șină=cină; șcergari=prosop; șcearț=dispozitiv de iluminat în timpul deplasării de regulă, confecționat din metal (fier,bronz), cu o toartă, dar și din lut ars(cu două toarte) care
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]