10,914 matches
-
moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine; imperativul, cu caracter mobilizator în strigături etc.; * predilecția, mai ales în stilul conversației familiare și în stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ales în stilul conversației familiare și în stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor structuri în conversația oficială; * utilizarea, în stilul beletristic, a unor construcții rimate, ritmate, forme repetate (sub formă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor structuri în conversația oficială; * utilizarea, în stilul beletristic, a unor construcții rimate, ritmate, forme repetate (sub formă de refren, ca laitmotiv etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor structuri în conversația oficială; * utilizarea, în stilul beletristic, a unor construcții rimate, ritmate, forme repetate (sub formă de refren, ca laitmotiv etc.), structuri incidente etc. V.2
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor structuri în conversația oficială; * utilizarea, în stilul beletristic, a unor construcții rimate, ritmate, forme repetate (sub formă de refren, ca laitmotiv etc.), structuri incidente etc. V.2.2. Stilurile funcționale ale limbajului scris se caracterizează prin următoarele elemente de specificitate 142: (a) la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de etimologie. București: Editura Științifică. Hristea, T. (coord.). (1984). Sinteze de limba română. București: Editura Albatros. Iliescu, A. (2003). Gramatica aplicată a limbii române, Noțiuni teoretice de bază, Modele de analiză. București: Editura Didactică și Pedagogică, R.A. Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999). Conversația: structuri și strategii: sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite. București: Editura All. Iordan, I. (1956). Limba română contemporană. București: Editura Ministerului Învățământului. Iordan, I. (1975). Stilistica limbii române. Ediție definitivă. București: Editura Științifică. Iordan, I., & Guțu-Romalo, V. (1967). Structura
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text; să aleagă din text expresii care redau anumite momente ale acțiunii; să sublinieze În text cuvinte indicate oral; să răspundă corect la Întrebările din manual; să răspundă oral la Întrebări privind aspecte generale legate de text. Metode și procedee: conversația, lectura explicativă, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demostrația, instructajul, exercițiul, lucrul În echipă. Material didactic: fișe de lucru, portretul scriitorului, volume ale lui Mihail Sadoveanu, dicționar, material audio cu vocea scriitorului, fragmente video din film, ilustrații, imagini. Material bibliografic: manualul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
este repetat de un elev integrat) Ce a făcut băiatul? (miagine sugestivă pentru acțiune) De ce oglinda Îl arăta urât pe copil? Cum s-a sfârșit Întâmplarea? (imagine sugestivă pentru acțiune) Ce i-a explicat mama fiului ei? (reproducere dramatizată a conversației) Ce proverbe se potrivesc acestei Întâmplări? (proverbele sunt prezentate mărite și se repetă de către elevii integrați) * Se analizează semnele de punctuație din text. (Profesorul de sprijin Îndrumă mâna elevilor integrați pentru a identifica semnele de punctuație din text, marcându-le
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
identitatea. Pentru a-și intitula romanul următor, editat în 2000, U. reia propriul model: sintagma de pe copertă, Strigă acum..., aleasă din cartea biblică Iov, se continuă în interior: „Dacă este cineva să te audă”. Cu cel de-al patrulea roman, Conversație pe Titanic (2001), genul predilect de proză, o combinație de epică propriu-zisă, eseu și publicistică, se conturează mai mult. Acțiunea cărții durează o singură zi (5 noiembrie 1998), și substanța ei o constituie, pe de o parte, observațiile făcute de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
migală de entomolog, în acest bestiar intrând și securiștii renovați: ecologiști-securiști, liberali-securiști, puriști-securiști, socialiști-securiști, liber schimbiști-securiști, moldoveni-securiști. SCRIERI: A patra dimensiune, Iași, 1973; Universitatea care ucide, Iași, 1995; Astă vară n-a fost vară..., Iași, 1996; Strigă acum..., Iași, 2000; Conversație pe Titanic, Iași, 2001; Rău de România, Iași, 2003. Ediții, antologii: Magda Isanos, Poezii, postfața edit., București, 1974; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. Petru Ursache, Iași, 1992 (în colaborare cu Petru Ursache), Arta de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
Eminescu și cominterniștii de ieri și de azi, ALA, 2000, 527; Florin Costinescu, Un volum dedicat „Doinei” eminesciene, „Cronica română”, 2001, 28 martie; Stelian Baboi, Presiunea prezentului, DL, 2001, 4; Constantin Coroiu, Dosarul „Luceafărul”, ALA, 2001, 588; Nichita Danilov, O conversație la mică adâncime, „Obiectiv”, 2001, 28 decembrie; Vasile, Proza, 322-323; Constantin Călin, „Conversație pe Titanic”, „Monitorul de Bacău”, 2002, 4 februarie; Gheorghe Lupu, Surâsul romancierei, „Crai nou”, 2002, 6 iulie; Gheorghe Lupu, Spaima de tăcere, „Bucovina literară”, 2002, 7-8; Busuioc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
Un volum dedicat „Doinei” eminesciene, „Cronica română”, 2001, 28 martie; Stelian Baboi, Presiunea prezentului, DL, 2001, 4; Constantin Coroiu, Dosarul „Luceafărul”, ALA, 2001, 588; Nichita Danilov, O conversație la mică adâncime, „Obiectiv”, 2001, 28 decembrie; Vasile, Proza, 322-323; Constantin Călin, „Conversație pe Titanic”, „Monitorul de Bacău”, 2002, 4 februarie; Gheorghe Lupu, Surâsul romancierei, „Crai nou”, 2002, 6 iulie; Gheorghe Lupu, Spaima de tăcere, „Bucovina literară”, 2002, 7-8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 424-425; Al. Florin Țene, „Conversație pe Titanic”, CL, 2003, 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
Vasile, Proza, 322-323; Constantin Călin, „Conversație pe Titanic”, „Monitorul de Bacău”, 2002, 4 februarie; Gheorghe Lupu, Surâsul romancierei, „Crai nou”, 2002, 6 iulie; Gheorghe Lupu, Spaima de tăcere, „Bucovina literară”, 2002, 7-8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 424-425; Al. Florin Țene, „Conversație pe Titanic”, CL, 2003, 6; Alexandra Hasan, Memoria - preț al libertății, CL, 2003, 12; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2003, 202-204. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
ea. Pentru toate aceste motive, la începutul unei anchete, o ședere îndelungată pe teren pare a fi de dorit. Acest lucru permite o învățare prin osmoză a moravurilor, a limbii, a tradițiilor și a obiceiurilor. Independent de ancheta deliberată (întrebări-răspunsuri, conversații, note, înregistrări etc.), aspectele nonverbale ale asimilării codurilor sociale de către etnograf nu trebuie să fie neglijate: reguli de protocol, atitudini, gestică, mimică, tăceri, râsete, interjecții etc. Prietenia legată cu una sau mai multe familii gazdă creează legături solide, care se
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cercetătorilor le devin din ce în ce mai accesibile și ei pot, la rândul lor, să formuleze păreri, opinii, critici. Antropologia va fi și pluridisciplinară, ea va adăuga perspectivei proprii pe acelea ale celorlalte științe umane și ale literaturii, cu care ea intră "în conversație". Antropologia are nevoie de filosofie, de psihologie, psihanaliză, lingvistică, științele politice, economie, geografie, istorie și ea participă la dezbaterile publice, cu ziariștii, scriitorii, cineaștii și artiștii. Marile traume ale istoriei contemporane (Holocaustul, crimele în masă ale "Kmerilor roșii", genocidul din
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ajuta la determinarea nivelului de deficit cognitiv și dezorientare. Un alt exemplu, printre persoanele mai în vârstă sunt probleme nedetectate, privind memoria de scurtă durată, care pot conduce la simptome de paranoia. Unii vârstnici care nu-și pot aminti anumite conversații sau unde au lăsat diferite obiecte încep să creadă că alții complotează împotriva lor. Determinarea gradului în care simptomele de paranoia se datorează deficitului de memorie decât altor cauze poate avea un impact major în diagnostic și tipul de tratament
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
știu mai multe despre ce s-a întâmplat. C: (Liniște) M: Poți să-mi spui mai multe despre ce s-a întâmplat? C: Nu. M-a lovit și l-am lovit. Pot pleca acum? Oricine a încercat să poarte o conversație cu un astfel de copil legat de comportamentul pe care l-a avut poate înțelege ce greu este să vorbești cu un copil despre emoții sau comportamente. Chiar și atunci când un copil intră într-o astfel de conversație, înțelegerea cauzelor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poarte o conversație cu un astfel de copil legat de comportamentul pe care l-a avut poate înțelege ce greu este să vorbești cu un copil despre emoții sau comportamente. Chiar și atunci când un copil intră într-o astfel de conversație, înțelegerea cauzelor emoțiilor sau comportamentului său nu este bine dezvoltată. Copiii, mai ales preșcolarii, nu-și pot descrie sentimentele sau evenimente asociate cu aceste sentimente la fel de ușor ca și adulții. Copiii mici nu fac diferența între diferitele tipuri de emoții
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
modelele teoretice și formarea profesională a clinicianului; ▪ personalitatea, vârsta subiecților și aspectele particulare ale interacțiunii în cursul interviului; ▪ persoana care formulează cererea, cui îi aparține inițiativa interviului: subiectului, familiei, instituției, cercetătorului; ▪ momentul și condițiile în care se desfășoară interviul: prin conversație, mediul spitalicesc sau consultația externă, context de criză sau nu. Interviul poate fi influențat de o multitudine de factori, de aceea fiecare interviu este unic, la fel cum fiecare individ este unic. Desfășurarea interviului clinic nu stă sub semnul improvizației
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vocea" pentru o a anihila), își ia măsuri de apărare (își obturează canalul auditiv cu tampoane de vată pentru a nu mai auzi vocile etc.) Mai sunt și cazuri în care bolnavul "oabitează" cu vocile, în sensul că poartă o conversație, un dialog cu ele, ca și cu un interlocutor real. Halucinațiile auditive pot coexista și cu alte tipuri de halucinații în contextul unor psihoze cum este schizofrenia, parafrenia etc. Din punct de vedere al apariției și structurării fenomenului delirant halucinator
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]