10,585 matches
-
Evoluția situației școlare și profesionale a) A absolvit un semestru, o clasă, un an de studiu │ 3 b) A absolvit un curs de formare profesională │ 5 c) Conduită școlară cu rezultate foarte bune │ 3 b) Activități sportive │ 3 c) Activități domestice (gătit, spălat etc.) │ 3 f) Activități numerice, de calcul │ 3 j) Activități literare │ 3 a) Capacitate de reflecție (gândire, analiză, planificare) │ 3 b) Aptitudini verbale sau de comunicare │ 5 e) Aptitudini fizice sau sportive │ 3 g) Abilități manuale │ 3 Situația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275775_a_277104]
-
nivelul formal-normativ al legilor și, nu în ultimul rând, în mediul organizatoric al instituțiilor. Sub aspectul genului, raporturile de putere apar ca rezultat al tradiției patriarhale care asociază femeile instituției familiei (în cadrul căreia au roluri extinse privind îngrijirea și munca domestică), o corelație care se menține în pofida tendințelor generale de modernizare și democratizare a societății. De aceea, coeficientul de adversitate pe care îl resimt în general femeile în demersul lor de integrare socială este diferit și mai accentuat decât cel al
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
normal, față de cea a implicării efective în relațiile respective. La întrebarea: „Cine ar trebui să se ocupe în familie de creșterea copiilor?”, răspunsul onorabil în proporție de 71% îi vizează pe ambii părinți. Dar la întrebările generale legate de activitatea domestică: cine face cumpărăturile zilnice, pregătește mâncarea, face curat în casă, spală și calcă rufele și la întrebările specifice referitoare la creșterea copiilor, femeile apar în procente de peste 64% ca fiind cele care desfășoară toate tipurile de activități casnice menționate, cele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
se circumscrie prin faptul că bărbații conduc mai bine afacerile și sunt lideri politici mai buni, în timp ce femeile ar putea să se realizeze chiar dacă nu lucrează (citim: nu au o slujbă remunerată, subînțelegem că pot fi casnice, desfășurând o muncă domestică neplătită). În ediția menționată a Barometrului de opinie publică întâlnim o secțiune tematică numită „Familie, relații copii--părinți, valori de gen”1. O primă observație, de domeniul evidenței, este cea referitoare la asocierea valorilor de gen cu familia și copiii. Mă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
locul de muncă atunci când, deși primesc un salariu mai mic pentru o muncă echivalentă cu a unui coleg bărbat, continuă să fie harnice și obediente instituțional pentru a nu risca pierderea serviciului; nu se simt discriminate acasă de povara muncii domestice neplătite și, de multe ori, nevalorizate de familie, dacă în fapt continuă să desfășoare la nesfârșit și necondiționat toate acele activități pe care le consideră necesare pentru binele tuturor membrilor familiei. Acest fapt se datorează, într-o oarecare măsură, reprezentărilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
se caracterizează printr-o deteriorare a relațiilor de gen, reflectată și printr-un acces redus al femeilor la pozițiile de putere. Tema lucrării de față o constituie abordarea acestui aspect pornind de la analiza devalorizării activităților femeilor, manifestată prin „invizibilitatea” muncilor domestice și „naturalizarea” muncilor prestate de femei în general. Având în vedere că tranziția românească este marcată de revenirea valorilor tradiționale, această devalorizare este o consecință a legitimizării dihotomiilor public/privat și natură/cultură. Astfel, în acest studiu îmi propun să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
reprezentante la nivel politic, o încurajare puternică a femeilor să muncească neremunerat în gospodărie și, în general, o deteriorare a relațiilor între sexe, proprie în general țărilor postcomuniste din Europa de Est (Waylen, 1994, p. 349). Femeile sunt cele care prestează munca domestică, pe care o practică fie full-time, fie în sistem de dublă zi de muncă, în majoritatea cazurilor fără ajutorul partenerului (vezi și Pasti, 2003, p. 119-124; Miroiu, 2004, p. 240-242; Teșiu, 2004, p. 111-113; Curdová, 2005) (Barometrul de Gen, 2000
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Teșiu, 2004, p. 111-113; Curdová, 2005) (Barometrul de Gen, 2000). În România, tranziția consfințește separarea public/privat și asociază femeile preponderent cu înclinațiile „naturale”. Această întărire a relațiilor dihotomice dintre sfere va fi analizată în continuare, cu accent pe muncile domestice și pe accesul femeilor la poziții de conducere și reprezentare în sfera politică. Partea leului: efecte ale devalorizării muncii femeilor Anterior am trasat liniile generale ale problematicii dihotomiilor public/privat și natură/cultură raportate la problematica de gen. O scurtă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
menținerea muncii femeilor în spațiul privat, cât și asocierea lor cu natura (în mod necesar inferioară și opusă culturii) conduc la asumarea crescută a muncilor casnice de către femei și la îngreunarea accesului lor în poziții cu putere de decizie. Muncile domestice și accesul femeilor în poziții de putere. Dubla zi de muncă Problematica muncilor casnice s-a aflat în atenția preocupărilor feministe, în special, începând cu anii ’60 și ’70, odată cu publicarea de către Betty Friedan a studiului The Feminine Mystique. O
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
valoarea scăzută atribuită acestui tip de activități, propunându-și să afirme necesitatea valorizării lor în plan public (Held, 1990, p. 321-337; Whitbeck, 1989, p. 64-88; Tronto, 1993, p. 157-180). Cum afectează viziunea dihotomică natură/cultură și privat/public condiția muncilor domestice și, implicit, a celor care le prestează, adică a femeilor? Muncile legate de îngrijirea membrilor familiei sau a gospodăriei, de maternitate și educația copiilor sunt în mod constant atribuite înclinațiilor „naturale” ale femeilor și sunt ignorate în elaborarea politicilor publice
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mai rar femeile, pentru că presupun că acestea vor pleca din întreprindere și vor determina costuri crescute din cauza posibilității unei sarcini sau a căsătoriei (femeile însărcinate, drept consecință, au și mai mari probleme la angajare) sau că, din cauza cantității de muncă domestică depuse și a înclinației „naturale” spre astfel de munci, randamentul lor profesional va fi mai scăzut (Teșiu, 2004, p. 108-111; Curdová, 2005). Astfel, deși legislația prevede existența unei situații nondiscriminatorii la angajare și nu numai, între legislație și realitate există
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Hersch, Stratton, 1994, p. 120-124; Hersch, Stratton, 2002, p. 221-223; Teșiu, 2004, p. 108-111; DeMaris, Longmore, 1996, p. 1044-1050). Activitățile atribuite femeilor sunt de cele mai multe ori caracterizate printr-o frecvență și un grad de rutină mult mai mari decât muncile domestice tradițional îndeplinite de bărbați (DeMaris, Longmore, 1996, p. 1044-1045). Această lipsă de energie și timp afectează calitatea și cantitatea prestației femeilor pe piața muncii. O consecință suplimentară a repartizării muncilor casnice femeilor în virtutea „naturii” lor o constituie starea financiară inferioară
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și timp afectează calitatea și cantitatea prestației femeilor pe piața muncii. O consecință suplimentară a repartizării muncilor casnice femeilor în virtutea „naturii” lor o constituie starea financiară inferioară în raport cu bărbații. Relația dintre distanța de salarizare între sexe (wage gap) și muncile domestice este recunoscută și de Uniunea Europeană, care, în 2005, recomanda pentru micșorarea acestei distanțe asigurarea de facilități de îngrijire a copiilor și a altor dependenți, știut fiind faptul că acest tip de activități este preponderent îndeplinit de femei (Curdová, 2005). De
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este preponderent îndeplinit de femei (Curdová, 2005). De altfel, există studii care atestă: „Cu cât femeile și bărbații se apropie de o stare de egalitate la locul de muncă, cu atât vor înainta spre o împărțire mai egalitară a responsabilităților domestice”, confirmându-se din nou interdependența între spațiul public și cel privat (Maret, Finlay, 1984, p. 363). Starea financiară inferioară a femeilor se datorează mai multor factori. Un prim factor care le afectează puterea financiară este experiența. Cum femeile se retrag
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pe aparatură electrocasnică. Femeile nu au nici timp, nici energie, nici experiență, nici putere financiară, rezultând, astfel, un acces îngreunat pe piața muncii din cauza dublei zile de muncă. Un aspect important este faptul că femeile conștientizează cerințele crescute privind muncile domestice, precum și așteptările profesionale scăzute în ceea ce le privește, astfel încât ele aleg deseori să își dezvolte aptitudini folositoare mai degrabă în îngrijirea gospodăriei și dezvoltarea relațiilor interpersonale decât în viața profesională. Modelele culturale în care trăiesc afectează atât direcția în care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nefavorabile în care se regăsesc deseori (DeMaris, Longmore, 1996, p. 1044-1060). Rolurile prescrise în funcție de sex plasează femeile sub dominația bărbaților în cadrul ambelor sfere, cea privată și cea publică: Asistentele medicale, funcționarele, secretarele, munca în învățământ (la nivelurile de jos), munca domestică, industriile textilă și electronică, industria serviciilor alimentare sunt prost plătite și/sau cer ca munca să se desfășoare în general sub supravegherea bărbaților (Moulton, Rainone, 1989, p. 199). Astfel, muncile asociate sferei private sunt desconsiderate și, prin extensie, la același
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
salarizare se situa în jurul cifrei de 18% (Europe in figures, 2005, p. 170), iar în 2005 anumite domenii continuau să fie feminizate în Europa de Est, dar în posturile lor de conducere să se regăsească tot bărbați: de exemplu, în educație. Muncile domestice sunt preponderent îndeplinite de femei, care se confruntă la angajare cu discriminarea și au posibilități limitate de promovare în plan profesional (Pasti, 2003, p. 139-143; Curdová, 2005). Politicile publice ă sau, mai bine spus, lipsa lor ă confirmă o atitudine
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de șanse pentru Femei și Bărbați are cel mai mic număr de membri (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.co?leg=&cam= =2&idc=8& poz=0&idl=1) dintre toate comisiile parlamentare. Rolul pe care îl au muncile domestice în șansele unei femei de a avansa în carieră este, cum am arătat deja, determinant, îndeplinirea acestui tip de munci conducând la o lipsă de timp, energie, experiență și putere financiară. Accesul femeilor în politică și cu atât mai mult
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sunt prea ocupate cu treburile gospodărești pentru a participa la viața publică. Accesul femeilor în politică este influențat de intrarea lor în câmpul muncii și de poziția lor în cadrul acestei forțe de muncă, poziție influențată major de cantitatea de munci domestice pe care le îndeplinesc (Kenworthy, Malami 1999, p. 240-257; Jewell, Whicker, 1993, p. 705-706). Acest fapt este important de menționat, pentru că aduce o dovadă în plus pentru relația interdependentă dintre spațiul public și cel privat. Atât timp cât dihotomiile privat/public și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
responsabilitate împărțită între membrii familiei. Având în vedere importanța majoră pe care o are dubla zi de muncă și implicațiile acesteia în posibilitatea accederii femeilor la poziții de putere, acest tip de conceptualizare a indivizilor capătă puternice implicații politice. Munca domestică nu mai apare drept sarcina „naturală” a femeii, spațiul privat nu mai este opus celui public (Whitbeck, 1989, p. 64-88; Minow, Shanley, 2001, p. 119-145; Danby, 2004, p. 23-28). În Moral Boundaries. A Political Argument for an Ethic of Care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
analiza problemelor legate de politica de sprijinire a femeii, copilului și familiei în societate”, această organizație reprezintă interesele electoratului feminin, iar din punct de vedere normativ dezbate și analizează problemele cu care se confruntă de obicei femeile: „...creșterea copiilor, munca domestică, dubla zi de muncă, inegalitatea de șanse, exploatarea sexuală, violența în familie, discriminări de gen în profesii și politică” (Miroiu, 2004, p. 39-40). Prin urmare, activitățile desfășurate de O.F.-P.D. ar trebui să se adreseze problematicilor prezentate anterior
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
aparținând propriei lor culturi, este considerată drept un ofensator imperialism cultural (Okin, 1998, p. 665)1. În conformitate cu distincția public/privat și cu actorii asociați acestor sfere, ar părea că interesele femeilor sunt legate de spațiul privat, mai ales de sfera domestică, și mai puțin de cel public. Având în vedere activitățile pe care le desfășoară femeile (nu pentru că s-ar fi confruntat cu oportunitatea de a alege) și diviziunea de gen a muncii, din relaționarea cu spațiul privat decurg, într-adevăr
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
exclusiv ă, datorate apartenenței la un anumit sex1 sau dobândite prin socializare, educație etc. Mihaela Miroiu include în categoria experiențelor femeiești (împărtășite exclusiv de femei): sarcina, avortul, nașterea, lăuzia, alăptarea, ciclul menstrual, menopauza. Spre deosebire de acestea, îngrijirea copiilor, monoparentalitatea, văduvia, violența domestică, violul, hărțuirea sexuală, pornografia, prostituția fac parte din grupul experiențelor feminine, iar subordonarea, discriminarea, anonimatul, imaginea de neajutorat sunt împărtășite și de femei (Miroiu, 2004, p. 44-51). În consecință, având în vedere faptul că interesele și experiențele de viață distincte
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
declarat că acestea sunt combătute prin intermediul acțiunilor desfășurate de organizație. Aceste „activități concrete” sunt orientate cu precădere către domeniul social, respectiv acțiuni caritabile, dar o parte dintre ele au și caracter politic, concretizat în inițiative legislative menite să combată violența domestică sau să creeze un cadru legal pentru familiile monoparentale, o intervievată afirmând că „doamna Sulfina Barbu a propus un proiect referitor la creșterea copiilor, la mamele care își cresc singure copiii”. Componenta asistențială a activităților desfășurate a reieșit cel mai
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
puțin timp pentru a-l dedica treburilor gospodărești sau familiei”. Prin urmare, „reconcilierea vieții de familie cu cea profesională” se face tot cu sprijinul unei alte femei, nicidecum prin politici guvernamentale 1. șomajul, dificultățile de ordin social și economic, violența domestică se numără printre problemele cu care se confruntă femeile din România. Dificultatea de a concilia viața de familie cu cea profesională a fost cel mai acut resimțită, fiind menționată de toate cele trei intervievate. Organizația de Femei este un avantaj
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]