12,301 matches
-
Laurențiu, a folosit cunoștințele localnicilor pentru a salva viețile echipajului său, care murea de scorbut. A fiert ace de tuia pentru a face ceai, care, s-a dovedit mai târziu, conținea 50 mg de vitamina C la 100 grame. În expediția din 1497 condusă de Vasco de Gama, efectele curative ale citricelor erau deja cunoscute. Portughezii au plantat pomi fructiferi și alte plante comestibile în insula Sfânta Elena, pe atunci un important punct de oprire în călătoriile de întoarcere din Asia
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
refolosite în noile construcții. Tutankhamon pune să se decoreze unii pereți ai templelor de la Karnak și Luxor, închinate lui Amon, și să se ridice numeroase statui ale zeului și ale lui însuși. Pe plan extern, au avut poate loc două expediții militare, una în Orientul Apropiat, cealaltă în Nubia. Numele oficial "Tut-ankh-Amon era "Nebkheperure" numele "Tutankhamon" fiind unul foarte personal și mai puțin important. Celebritatea postumă a lui Tutankhamon se datorează mormântului său din "Valea Regilor" de lângă Teba, descoperit în 1922
Tutankhamon () [Corola-website/Science/301461_a_302790]
-
garnizoanei sale devine cheia unui întreg sistem defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei. Din această cauză încercările de cucerire ale turcilor devin din ce în ce mai insistente. Astfel, tentative de cucerire a cetății au loc în anii 1462, 1467, dar toate aceste expediții au eșuat. În anul 1478, Matei Corvin numește în funcția de comite de Timiș pe Paul Chinezu. Un episod deosebit din istoria Timișoarei îl reprezintă asediul cetății de către oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja. Războiul țărănesc a pornit din
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
a fost inițiată de Horace-Bénédict de Saussure și marchează debutul alpinismului contemporan. Prima femeie care a atins vârful a fost Marie Paradis în anul 1808. Theodore Roosevelt, cel ce avea să fie președinte al Statelor Unite, a condus de asemenea o expediție - în timp ce se afla în „luna de miere” - atingând vârful în 1886. În prezent, vârful este escaladat zilnic, pe durata sezonului de vară, de aproximativ 200 alpiniști amatori și poate fi considerat o ascensiune destul de ușoară pentru cineva bine antrenat și
Mont Blanc () [Corola-website/Science/301499_a_302828]
-
recurg la polenizarea manuală sau la agățarea unor bucăți de carne pentru a atrage insectele. Acest arbore colonial are puternica tendință de a forma desișuri dacă nu este controlat. Primele atestări ale acestor fructe sunt dintr-un raport al unei expediții din 1541 a lui Hernando de Soto, care i-a găsit pe americanii nativi cultivând arborii la est de râul Mississippi. Expediția lui Lewis și Clark a depins și chiar a subzistat uneori cu pawpaw în timpul călătoriilor. Fructul de pawpaw
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
a forma desișuri dacă nu este controlat. Primele atestări ale acestor fructe sunt dintr-un raport al unei expediții din 1541 a lui Hernando de Soto, care i-a găsit pe americanii nativi cultivând arborii la est de râul Mississippi. Expediția lui Lewis și Clark a depins și chiar a subzistat uneori cu pawpaw în timpul călătoriilor. Fructul de pawpaw rece era desertul favorit al lui George Washington, iar Thomas Jefferson îl cunoștea foarte bine, dat fiind faptul că l-a plantat
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
și litere, specialitatea de filologie modernă, la următoarele materii: dialectologie, filologie română și latina. I-a avut ca profesori pe Dumitru Caracostea și Nicolae Cartojan. La facultate, a fost membru al Societății studenților basarabeni. În anul 1931 a participat la expediția lui Dimitrie Gusti de la Cornova. După terminarea studiilor, Petre Ștefănucă a activat ca profesor de liceu în Tighina, Cetatea Albă și Chișinău. În 1934 a fost numit secretar general, iar în 1938 în funcția de director al Institutului Social Român
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
când Imperiul Roman era slăbit datorită tulburărilor interne, provocate de mai mulți pretendenți la tron, cea mai mare parte a Daciei a căzut în mâinile năvălitorilor (goții si alți migratori). Împăratul Aurelian (270 - 275), încercând restaurarea granițelor imperiului, face o expediție împotriva goților din Dacia, dar, cu toată victoria repurtată asupra lor, în urma căreia ia titlul de "Gothicus maximus" și "Dacicus maximus", el nu mai poate restabili ordinea de mai înainte în Dacia. Astfel că, Aurelian încheie pace cu goții, cedându
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
statului iberic, în 1249. Însă, independența sa continua să fie amenințată de regatul vecin, Castilia, până în 1411, la semnarea tratatului de la Ayllón. După ce și-a rezolvat problemele legate de independență, Portugalia și-a întors atenția peste mări și spre o expediție militară împotriva țările musulmane din Africa de Nord. Au fost mai multe motive probabile pentru primul lor atac împotriva Sultanatului Marinid (situat pe teritoriul Marocului de astăzi): a oferit posibilitatea de a continua cruciada creștină împotriva Islamului, a clasei militare, acesta a
Imperiul Portughez () [Corola-website/Science/312997_a_314326]
-
nu au putut să-l folosească ca bază pentru extinderea în continuare în interiorul Africii, precum și caravanele trans-sahariane și-au schimbat rutele pentru a ocoli Ceuta și s-au utilizat porturi alternative musulmane. Trupele portugheze au ocupat Ceuta în 1415. Mulțumită expedițiilor organizate de împăratul Enrico Navigatorul, navele portugheze au explorat coasta occidentală a Africii, cu obiectivul de a întocmi hărți și de a găsi mărfuri (mai ales aur și sclavi). În 1487, Bartolomeo Diaz ajungea în Capul Bunei Speranțe și în
Imperiul Portughez () [Corola-website/Science/312997_a_314326]
-
(1914-17), cunoscută și sub numele de Expediția Endurance, a fost ultima mare expediție din epoca eroică de explorări ale Antarcticii. Concepută de Sir Ernest Shackleton, expediția a încercat să realizeze prima traversare pe sol a continentului antarctic. După cucerirea Polului Sud de către Roald Amundsen în 1911, traversarea
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
(1914-17), cunoscută și sub numele de Expediția Endurance, a fost ultima mare expediție din epoca eroică de explorări ale Antarcticii. Concepută de Sir Ernest Shackleton, expediția a încercat să realizeze prima traversare pe sol a continentului antarctic. După cucerirea Polului Sud de către Roald Amundsen în 1911, traversarea rămânea, după cum spunea Shackleton, „singurul mare
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
(1914-17), cunoscută și sub numele de Expediția Endurance, a fost ultima mare expediție din epoca eroică de explorări ale Antarcticii. Concepută de Sir Ernest Shackleton, expediția a încercat să realizeze prima traversare pe sol a continentului antarctic. După cucerirea Polului Sud de către Roald Amundsen în 1911, traversarea rămânea, după cum spunea Shackleton, „singurul mare obiectiv al călătoriilor în Antarctica”. Expediția a eșuat total în încercarea îndeplinirii acestui
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
ale Antarcticii. Concepută de Sir Ernest Shackleton, expediția a încercat să realizeze prima traversare pe sol a continentului antarctic. După cucerirea Polului Sud de către Roald Amundsen în 1911, traversarea rămânea, după cum spunea Shackleton, „singurul mare obiectiv al călătoriilor în Antarctica”. Expediția a eșuat total în încercarea îndeplinirii acestui scop, dar a rămas în memorie ca o poveste de supraviețuire plină de acte de eroism. După ce au pierdut practic totul, membrii expediției au reușit să supraviețuiască în condiții dificile în Antarctica și
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
după cum spunea Shackleton, „singurul mare obiectiv al călătoriilor în Antarctica”. Expediția a eșuat total în încercarea îndeplinirii acestui scop, dar a rămas în memorie ca o poveste de supraviețuire plină de acte de eroism. După ce au pierdut practic totul, membrii expediției au reușit să supraviețuiască în condiții dificile în Antarctica și să caute ajutor prin propriile mijloace. Shackleton făcuse parte din Expediția Discovery întreprinsă în Antarctica de căpitanul Scott în perioada 1901-04, și condusese Expediția Antarctică Britanică, 1907-09. Noua expediție impunea
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
rămas în memorie ca o poveste de supraviețuire plină de acte de eroism. După ce au pierdut practic totul, membrii expediției au reușit să supraviețuiască în condiții dificile în Antarctica și să caute ajutor prin propriile mijloace. Shackleton făcuse parte din Expediția Discovery întreprinsă în Antarctica de căpitanul Scott în perioada 1901-04, și condusese Expediția Antarctică Britanică, 1907-09. Noua expediție impunea ca un grup de oameni să navigheze până în Marea Weddell, iar o parte din ei să coboare la țărm la aproximativ
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
După ce au pierdut practic totul, membrii expediției au reușit să supraviețuiască în condiții dificile în Antarctica și să caute ajutor prin propriile mijloace. Shackleton făcuse parte din Expediția Discovery întreprinsă în Antarctica de căpitanul Scott în perioada 1901-04, și condusese Expediția Antarctică Britanică, 1907-09. Noua expediție impunea ca un grup de oameni să navigheze până în Marea Weddell, iar o parte din ei să coboare la țărm la aproximativ 78° latitudine sudică, în apropierea Golfului Vahsel, pentru a pregăti un marș de-
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
membrii expediției au reușit să supraviețuiască în condiții dificile în Antarctica și să caute ajutor prin propriile mijloace. Shackleton făcuse parte din Expediția Discovery întreprinsă în Antarctica de căpitanul Scott în perioada 1901-04, și condusese Expediția Antarctică Britanică, 1907-09. Noua expediție impunea ca un grup de oameni să navigheze până în Marea Weddell, iar o parte din ei să coboare la țărm la aproximativ 78° latitudine sudică, în apropierea Golfului Vahsel, pentru a pregăti un marș de-a lungul continentului, pe la Polul
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
opusă a continentului, să se instaleze în Strâmtoarea McMurdo, și de acolo să înființeze o serie de posturi de-a lungul barierei de gheață Ross până la baza ghețarului Beardmore. Aceste posturi urmau să devină esențiale pentru supraviețuirea călătorilor de pe continent. Expediția avea nevoie de două nave: "Endurance" urma să ducă grupul lui Shackleton în Marea Weddell, iar "Aurora", condusă de căpitanul Aeneas Mackintosh, urma să ducă grupul de la Marea Ross la Strâmtoarea McMurdo. "Endurance" a naufragiat în ghețurile din Marea Weddell
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
au călătorit apoi din nou într-o barcă deschisă, denumită "James Caird", pe o distanță de 1300 km, și au efectuat prima traversare pe uscat a Insulei Georgia de Sud, ceea ce a condus la salvarea lor fără ca vreun membru al expediției să moară. Între timp, grupul din Marea Ross a depășit mari greutăți în scopul lor de a-și îndeplini misiunea, după ce "Aurora" a fost îndepărtată de locul său de ancorare de către un vânt puternic și nu s-a mai putut
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
misiunea, după ce "Aurora" a fost îndepărtată de locul său de ancorare de către un vânt puternic și nu s-a mai putut întoarce. Posturile au fost instalate, dar trei persoane au murit. Shackleton nu mai avea un țel după întoarcerea din Expediția Nimrod în 1909, în pofida laudelor pe care le-a primit după ce a reușit să stabilească un nou record al apropierii de Polul Sud, la 88°23'S. A devenit—după cum spune pionierul schior britanic Sir Harry Brittain—„a bit of
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
record al apropierii de Polul Sud, la 88°23'S. A devenit—după cum spune pionierul schior britanic Sir Harry Brittain—„a bit of a floating gent” („un om puțin în derivă”). Natura următoarelor sale demersuri antarctice depindea acum de realizările expediției Terra Nova a lui Scott, care plecase din Cardiff în iulie 1910. Scopul lui Shackleton a devenit clar când a aflat vestea neașteptatei cuceriri a Polului Sud de către Amundsen, pe 11 martie 1913. Polul însuși nu mai era un obiectiv
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
care plecase din Cardiff în iulie 1910. Scopul lui Shackleton a devenit clar când a aflat vestea neașteptatei cuceriri a Polului Sud de către Amundsen, pe 11 martie 1913. Polul însuși nu mai era un obiectiv, indiferent de ce ar fi realizat expediția lui Scott. Shackleton a scris: „Descoperirea Polului Sud nu va fi sfârșitul explorării Antarcticii”. Următorul proiect, spunea el, avea să fie „o călătorie transcontinentală de la mare la mare, cu traversarea polului”. El nu putea fi sigur că misiunea avea să
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
spunea el, avea să fie „o călătorie transcontinentală de la mare la mare, cu traversarea polului”. El nu putea fi sigur că misiunea avea să-i fie încredințată, deoarece existau și alți exploratori interesați și capabili. Pe 11 decembrie 1911, o expediție germană condusă de Wilhelm Filchner a plecat din Georgia de Sud, cu scopul de a pătrunde adânc în Marea Weddell, stabilind o bază sudică, din care să încerce să traverseze continentul înspre Marea Ross. Spre sfârșitul lui 1912, Filchner s-
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
sale. În lumina veștilor sumbre privind soarta căpitanului Scott și a camarazilor săi în timpul călătoriei de întoarcere de la Polul Sud, Shackleton a început pregătirile pentru o călătorie transcontinentală. A solicitat ajutor financiar și practic de la, printre alții, Tryggve Gran din expediția lui Scott, și de la fostul prim ministru Lord Rosebery, însă fără a avea mare succes. Gran a fost evaziv, iar Rosebery direct: „Niciodată nu a putut să-mi pese de poli nici cât negru sub unghie”. A primit mai mult
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]