10,787 matches
-
nisipurilor (1985), câteva scurte povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici, București, 1981; Oglinzile apelor și ale nisipurilor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
1944), Făt-Frumos din lacrimă (basm versificat după M. Eminescu, 1945), Finister 2 (1970) și Metafore (1971), în care sunt antologate volumele anterioare și este inclus, sub titlul Poeme noi, ciclul Metafore. Prin intermediul „metaforelor”, poetul pune și acum întrebări existențiale. Contemplând fântânile, meditează la implacabila condiție umană: nimeni nu izbutește să fugă din el însuși (Metafora fântânilor); omul se zbate între două hotare - cel de început, cuvântul, și „acel ce va fi iarăși, la sfârșit” (Metafora cuvintelor). Versurile din Pasărea de cenușă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
1971), în care sunt antologate volumele anterioare și este inclus, sub titlul Poeme noi, ciclul Metafore. Prin intermediul „metaforelor”, poetul pune și acum întrebări existențiale. Contemplând fântânile, meditează la implacabila condiție umană: nimeni nu izbutește să fugă din el însuși (Metafora fântânilor); omul se zbate între două hotare - cel de început, cuvântul, și „acel ce va fi iarăși, la sfârșit” (Metafora cuvintelor). Versurile din Pasărea de cenușă (1972) valorifică superior ermetismul expresiei poetice, concentrându-se asupra „renașterii” ca șansă unică a vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
o fîn-tînă cu apă de izvor. Păstorii din Gherar(în română cuvîntul gherar: luna ianuarie; ghera: a zgîrîia, a scurma; Ghelar: localitate în județul Hunedoara) s-au certat cu păstorii lui Isaac zicînd: «Apa este a noastră». Și au pus fîntînii numele de Esec, pentru că se certaseră cu ei. 26,21 Apoi au săpat o altă fîntînă pentru care iar au fă-cut gîlceavă, de aceea au numit-o Sitna(Sitna este un pîrîu ce curge la marginea de est a municipiului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a zgîrîia, a scurma; Ghelar: localitate în județul Hunedoara) s-au certat cu păstorii lui Isaac zicînd: «Apa este a noastră». Și au pus fîntînii numele de Esec, pentru că se certaseră cu ei. 26,21 Apoi au săpat o altă fîntînă pentru care iar au fă-cut gîlceavă, de aceea au numit-o Sitna(Sitna este un pîrîu ce curge la marginea de est a municipiului Botoșani). Isaac s-a dus la Abimelec(abii erau un neam al geților + melec: înger; în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
stîncă de cealaltă parte; unul purta numele Boțet(boțit: mototolit, înghesuit, încrețit) și celălalt Sene (senina: a lumina, a luci, sini: a înălbăstri, a albi prin înălbăstrire)... 19,22 Atunci Saul s-a dus el însuși la Rama. Ajungînd la fîntîna cea mare fără apă, care este la Secu, a întrebat...” Textul de mai sus arată situația jalnică a ivriților, săraci și fără surse de existență s-au aruncat asupra filistenilor să-i prade. Faptul că ei nu aveau nici săbii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
o fost primăria în sat. Aveam 450 de numere, la care aveam notar, primar din sat și ne gospodăream pe plan local. Și cu bugetul satului s-au făcut multe lucruri bune în sat: s-au făcut ziduri de sprijin, fântâni cu apă potabilă, dispensar. Datorită faptului că ne-au comasat cu Tălmaciu nu ne mai gospodărim singuri. Și atunci trebuie să rămânem la cheremul orașului Tălmaciu. Nu-i plăcut da' n-avem ce face. Ar fi bine să ne gospodărim
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atmosferică sunt prezentate în Anexa XXVII. b. Răcirea cu apă Apa este agentul termic cel mai folosit în industrie în operațiile de răcire și condensare. Proprietățile apei variază funcție de sursa de apă: x apa de adâncime, provenind din puțuri și fântâni, are temperatura de 515oC, constantă pe toată perioada anului; x apa de suprafață, provenind din râuri și lacuri, are temperatură variabilă funcție de anotimp; x apa recirculată prin turnuri de răcire are temperatura de 2830 oC. Folosirea apei ca
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
în considerare, există un profit național din creșterea armatei, atunci de ce nu ar fi înrolată sub drapel toată populația virilă a țării? Impozitul Nu vi s-a întâmplat niciodată să auziți zicându-se: Impozitul este cea mai bună investiție, o fântână dătătoare de viață. Uitați-vă câtor familii le asigură traiul și faceți un experiment mental urmărind efectele sale indirecte asupra industriei: sunt infinite, la fel de mari ca viața însăși. Pentru a combate această doctrină, sunt obligat să reproduc infirmarea precedentă. Economia
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Direcția de Sănătate Publică Iași și rețeaua de foraje a Companiei Naționale Apele Române filiala Iași, rezultă că în județ sunt înregistrate un mare număr de localități în care nu se pot folosi în scop potabil sursele individuale de apă (fântâni) datorită calității chimice și bacteriologice necorespunzătoare (ex., comunele Belcești, Holboca și Popricani). Calitatea apei freatice rămâne în anul 2008 majoritar necorespunzătoare, nepotabilitatea fiind de peste 80% din totalul forajelor monitorizate (32). S-au evidențiat depășiri în special la indicatorii: CCOMn, sulfați
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
realizate cu ajutorul unor arhitecți peisagiști, având și o adevărată valoare artistică. a. sunt interzise tăierile arborilor de orice natură și distrugerea arbuștilor. Sunt admise măsuri igienicoculturale, dar executate numai de personal calificat; b. este interzisă shimbarea aleilor, rondurilor, boscheților, pergolelor, fântânilor arteziene și a altor piese de mobilier peisagistic existente; c. se interzice amplasarea unor construcții sau instalarea de conducte fără acordul Filialei iași a Academiei Române - Subcomisia Monumentelor Naturii; d. este interzisă executarea de orice fel de săpături (șanțuri, gropi, alei
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sosise Și vitele muginde la sghiab întins pășea. Dar altele-adăpate trăgea în bătătură, În gemete de mumă vițeii lor striga! Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alerga. S-astîmpără ăst zgomot, și-a laptelui fântână Începe să s-auză ca șoaptă în susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Tot ce e convențional în poezia clasică a înserării, așa de comună în sec. XVIII, devine aci grandios sălbatic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
formă înfricoșetoare vițiul lui Setilă, totul într-o procesiune hohotitoare, crunt umoristică și poetică, vis dureros în soiul lui Breughel și Callot: Așa vorbi bătrâna El are cap de taur Și Mihnea tremură; Și gheare de strigoi, Iar naiba, ce fântâna Și coada de balaur, O soarbe într-o clipă Și geme cu turbare Și tot de sete țipă, Când baba tristă pare; La dreapta lui zbură. Iar coada-i stă vulvoi. Iar nagodele-urîte Ca un mistreț la cap, Cu lungi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acuma ucideți pe Despot!") e plină de adevăr local. Boierimea șovăie o clipă, uluită de oratorie, totuși Despot cade înjunghiat, fiindcă istoria Moldovei arată cum că mijlocul tradițional și sănătos de a scăpa de un pretendent extern este uciderea. Prin Fântâna Blanduziei, Ovidiu și o altă dramă, Virgiliu, anunțată dar neefectuată, V. Alecsandri înțelegea să definească drepturile geniului în genere și ale sale în particular. Campania de denigrare pornită împotrivă-i îndeosebi de Al. Macedonski (devenit în prima piesă Zoil) îl
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza care-o țineam în mână, Un dom se profilează, și-acum văd o fântână, Spre care o caretă se-ndrumă cu alai... mănușile, nimicurile femeii, apoi susurul jocurilor de apă în parcuri, porumbeii și păunii de pe lângă casă, undirea sonoră a ceasurilor: Bate-ntîi un ceas sfios Cine știe unde, Și-n târziu auzi din jos Altul cum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la moarte sunt executați cu un parfum scos dintr-un lotus albastru ce crește pe malul Gangelui, într-o odaie tapetată cu stofe groase de brocart, mobilată cu paturi de abanos. N. DAVIDESCU Primele poezii ale lui N. Davidescu, La Fântâna Castaliei, tratează, în tradiția Rollinat și Laforgue, fiorurile noi, vițiul, depravarea, anemia, noțiunile curente fiind "luna clorotică", "cîrciuma", "nevrozele", "narcoticele", "fardul", "alcoolul", "k'holul", "ploaia", "spleen-ul", cavourile, sicriele, viorile, agoniile, macabritățile și satanismele. Nostalgia simbolistă e materializată în chipul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
omului, în care ia pe rând, enciclopedic, fără criteriu teleologic, civilizațiile: Iudeea, Helada, Roma, Evul mediu, Renașterea, într-o versificație variată și chinuită. Afară de rari cazuri, toată această producție e abstractă, didactică, iremediabil aridă. Romanul (Conservator & C-ia, Vioara mută, Fântâna cu chipuri) nu e genul propriu scriitorului, care îl concepe într-un spirit cu totul liric, de o falsă aparență analitică. EUGENIU ȘTEFĂNESCU-EST, AL. T. STAMATIAD, EMIL ISAC Poeziile lui Eugeniu Ștefănescu-Est, simboliste tematic, dar fără nevroză, sunt o expoziție
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frumoasă și brațe tari... Și poate are gânduri calde. Căci în cor cântarea ei pare a fi alta ca a noastră cântare. În cântarea ei tremură viața înăbușită. Și se piaptănă la oglindă. Și adesea am văzut-o privind în fântână. Oare ce-a văzut, căci râdea când privea în oglindă. Și adesea am auzit-o vorbind cu luna. Vorbea încet, dar în glasul ei era căldură. Oare ce i-o fi spus lunei? ELENA FARAGO Începuturile Elenei Farago sunt coșbuciene
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zări. Trec crapii negri prin adâncul verde, Rațele țipă undeva în ceruri nevăzute... Adrian Maniu a refăcut, cu o tehnică mai pronunțat picturală și cu luciri de icoană, tabloul vesperal din Zburătorul lui Eliade: Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vesperal din Zburătorul lui Eliade: Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică negru, în seara galbenă mugind, Și-și roade coarnele de crucea ce tremură scârțâitoare, Cu un Hristos, ce-n zugrăveală stă slab, uscat și suferind. G. TOPÎRCEANU Autor de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
3. Etape în activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu / 106 3.3.1. Primele articole / 108 3.3.2. Redactor la Curierul de Iași / 110 3.3.3. Marea tribună: Timpul / 113 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei / 119 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii / 120 Capitolul 4. Semioza limbajului politic eminescian / 129 4.1. Semioza delimitări conceptuale / 129 4.2. Modele de analiză situațională / 131 4.3. Parametrii analizei hexadice a limbajului politic eminescian
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Popescu și de D. Demetrescu Popescu, apare la București, în 1999, și urmărește reproducerea activității jurnalistice politice a lui Eminescu, desfășurată între anii 1870-1883 și 1888-1889. Volumele includ articole din Federațiunea, Convorbiri literare, Curierul de Iași, Timpul, România liberă și Fântâna Blanduziei. O ediție de data aceasta tematică, în trei volume, aparține lui Cassian Maria Spiridon 166: primul volum înglobează textele despre distribuția teritorială a românilor (Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat, Dobrogea), al doilea volum reunește articole referitoare la problemele economice, istorice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dominante la nivel tematic, dar și prin trăsături specifice în planul expresiei: (1) Perioada primelor articole, publicate în timpul studenției la Viena; (2) Colaborarea la Curierul de Iași; (3) Activitatea de la Timpul și (4) Ultimele articole publicate în România liberă și Fântâna Blanduziei. Analiza acestor etape permite decelarea liniilor tematice de forță (chestiunea evreiască, problemele de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și sesizarea accentuării spiritului polemic, a verbului virulent, care îi atrage atâtea critici în epocă. Cu privire la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-și astfel activitatea publică, o adevărată operă de asanare morală, politică și lingvistică, scrutând necruțător societatea românească în procesul ei de modernizare, uneori pripită, din a doua jumătate a secolului trecut"226. 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei După o întrerupere de mai bine de cinci ani, Eminescu revine în spațiul gazetăriei în noiembrie 1888, prin colaborarea la România liberă. Revenirea pe terenul publicisticii este favorizată de schimbările care au loc pe scena politicii românești: în martie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
săptămână și chiar alcătuirea editorialelor publicației. În lipsa unor probe consistente însă, paternitatea textelor nu a putut fi stabilită cu exactitate, fapt care a generat excluderea lor din ediția completă a operelor eminesciene. Spre sfârșitul anului 1888, poetul începe colaborarea la Fântâna Blanduziei, publicație politică și literară editată de un grup de transilvăneni. Pentru promovarea noii gazete, redactorii solicită sprijinul lui Eminescu, care este invitat să colaboreze cu articole menite să confere autoritate revistei: Îi cerurăm un singur articol mărturisește un membru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]