10,435 matches
-
la scurtă vreme, după intrarea României în Primul Război Mondial. Primii 17,4 km din această linie, tronsonul Dângeni-Săveni, au fost inaugurați pe 5 iulie 1991 și cuprindeau realizarea unei clădiri moderne pentru Gara Săveni și o lucrare de artă feroviară impresionantă, de circa 400 m lungime, Viaductul Vlăsinești . Linia a primit indicativul 609 și a funcționat - pe cei 17,4 km - numai până în 1992, când a fost temporar închisă traficului după avariile produse terasamentului de inundațiile și alunecările de teren
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
Săveni, au fost devastate. Din această masivă investiție se mai păstrează doar urmele unei mari lucrări inutile. Într-o analiză din septembrie 2014 a Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est se atrăgea atenția că, în urma renunțării la unele proiecte de infrastructură feroviară precum linia Dângeni-Săveni-Darabani și linia Hârlău-Flămânzi-Botoșani, „38,4% din populația regiunii nu are acces la rețeaua de căi ferate a regiunii, la care se adaugă 7,3% din populație aflată de-a lungul liniilor închise, procentul ajungând la 45,7
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
retrase dinspre Arad cât și cu voluntarii care apucaseră deja să fie recrutați, majoritatea dintre ei foști soldați, repliindu-se treptat pe valea Crișului Alb s-a angajat progresiv în luptă cu trupele maghiare și la distrugerea lucrărilor de artă feroviară. Ordinele Comandamentului de la Brad au prevăzut ca gardiștii să se considere un avanpost al unității armatei regulate române din Baia de Criș, asigurând trupele de acolo împotriva oricărei surprize și având dispoziție de a respinge doar patrule sau cete mai
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
cu consumul de energie. Conceptul de tunel de bază există din secolul al XIX-lea. Spre exemplu, tunelul de bază al liniei Hauenstein a fost străpuns în 1916. El a fost popularizat în Elveția în cursul dezbaterilor privind noile linii feroviare transalpine. Unele din cele mai cunoscute tuneluri de bază, după lungime și dată de deschidere: Au fost prevăzute și tuneluri de bază prin Munții San Gabriel ca parte a sistemului de cale ferată de mare viteză California High Speed Rail
Tunel de bază () [Corola-website/Science/336468_a_337797]
-
anterior Sf. Dumitru) ce datează din secolul al XII-lea. Piața este situată între locuri importante precum campo Sân Salvador, podul Rialto și Fondaco dei Tedeschi, în direcția cărora se poate ajunge la Stradă Nova și de acolo la gară feroviară.
Campo San Bartolomeo () [Corola-website/Science/333470_a_334799]
-
Catastrofa feroviară de la Philadelphia a avut loc pe 12 mai 2015, când un tren personal spre New York City a deraiat într-o curbă. Cel puțin 5 persoane au murit și alte 50 au fost rănite. Trenul Northeast Regional 188, circulând între Washington
Catastrofa feroviară de la Philadelphia din 2015 () [Corola-website/Science/334177_a_335506]
-
Pulcheria de Grigorcea (n. 3 iulie 1844, Prisăcăreni, Adâncata, Bucovina, - d. 7 iulie 1878, Marienbad) iar în o a două cununie cu Victoria de Cârste (10 decembrie 1884).. În 1883, el a fost șef al consorțiului de proiectare ale traselor feroviare Hatna - Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc și Hliboka (Adâncata) - Storojineț - Berhomet pe Siret . Eugen a fost numit vicepreședintele comisiei al Ducatului Bucovinei pentru Expoziția Universală de la Paris (1900). George baron de Stârcea (n. 2 noiembrie 1869, Crasna - d. 4 aprilie 1897
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
statului Colorado) din 1848 de după Războiul Americano-Mexican era un teren prea muntos pentru a permite o rută directă. Proiectele de rute pentru calea ferată din sud tindeau să meargă mult spre nord la capătul estic, ceea ce favoriza legăturile cu rețeaua feroviară din Nord și astfel favoriza porturile nordice. Cei din Sud considerau că, pentru a evita munții, o rută care să se termine în sud-est va trebui să treacă pe la sud prin ceea ce era la acea dată încă teritoriu mexican. Administrația
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
din Ohio și susținute de interesele feroviare, pentru a se efectua noi studii topografice. Gwin se aștepta să fie aprobată o rută prin sud — atât Davis cât și , fostul secretar al trezoreriei, o susțineau. Ambii dețineau acțiuni la o companie feroviară din Vicksburg ce intenționa să construiască o legătură cu Texasul care să se lege de ruta sudică. Davis susținea că ruta sudică ar avea importante aplicații militare în eventualitatea (foarte probabilă la acea vreme) unor noi conflicte cu Mexicul. La
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
malul nordic al râului Gila pentru a deservi orașul Phoenix. Porțiunea din New Mexico trece mai ales prin teritoriul ce fusese disputat între Mexic și Statele Unite după intrarea în vigoare a Tratatului de la Guadalupe Hidalgo, și înainte de Achiziția Gadsden. Compania feroviară Santa Fe a terminat și ea o cale ferată prin Arizona de Nord, prin Prescott, Winslow, Flagstaff și Kingman în august 1883. Restul zonei de frontieră dinaintea achiziției, din valea Gila, a fost traversată de Calea Ferată a Arizonei de
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
compusă din aleși locali. Este impusă o ameliorare a deservirii comunelor apropiate de Paris prin introducerea mai multor trenuri care să oprească în fiecare stație, mărind astfel timpul de traseu pentru călătorii care locuiesc departe de Paris. În 2010, rețeaua feroviară din regiune (cu excepția liniilor RATP) avea km de cale, mai mult de 400 de gări și aproape de 500 de treceri la nivel.. Această rețea, ce reprezintă mia mult de 10% din rețeaua feroviară a Franței ( km), transportă zilnic 7500 de
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
locuiesc departe de Paris. În 2010, rețeaua feroviară din regiune (cu excepția liniilor RATP) avea km de cale, mai mult de 400 de gări și aproape de 500 de treceri la nivel.. Această rețea, ce reprezintă mia mult de 10% din rețeaua feroviară a Franței ( km), transportă zilnic 7500 de trenuri, adică o treime din numărul la nivel național. Trenurile de pe această rețea transportau zilnic 2,7 milioane de călători în 2010 și 2,9 milioane în 2012, pe când întregul trafic TER era
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
sunt întreținute în atelierele Technicentre Paris-Rive-Gauche, situl Montrouge. Linia P (Rețeaua Est) deservește estul Île-de-France, cu mai multe ramificații. Leagă Paris-Est de Château-Thierry și La Ferté-Milon via Meaux, dar și de Provins și Coulommiers. Pe aceeași linie circulă o navetă feroviară ce leagă Esbly de Crécy-la-Chapelle și un serviciu de autocare între Coulommiers și La Ferté-Gaucher. Numărul de călători transportați este de în zilele de lucru. Linia este echipată cu rame B 82500, locomotive BB 17000 și BB 67400 ce trag
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
a lega direct orașul Brașov de Buzău, deoarece de partea opusă a munților, calea ferată Buzău-Nehoiașu a fost construită în 1909, tot în perspectiva creării unei noi conexiuni de transport transcarpatice. Acest proiect nu s-a materializat niciodată, iar legătura feroviară între aceste orașe se face pe ruta Brașov - Ploiești - Buzău, sau alternativ, Brașov - Ciceu - Adjud - Buzău. Pe această rută circulă zilnic 6 curse de călători, operate cu automotoare de către compania Regiotrans.
Calea ferată Brașov–Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331669_a_332998]
-
pe strada "Buurtspoorweglei", la intersecția acesteia cu "Noordersingel". Stația a fost construită în cadrul Tunelului Rozenpijp, iar lucrările au debutat în 1978 și sunt, din 1989, puse în conservare. Scopul principal al construcției Foorplein era de a facilita accesul către gara feroviară Borgerhout din apropiere. Stația Foorplein este situată la circa 600 de metri nord de stația Zegel și, în ciuda faptului că e construită într-un spațiu strict delimitat de terasamentul căii ferate spre Gara Borgerhout și de Inelul de ocolire a
Foorplein (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335549_a_336878]
-
vehiculul. Abonamentul constituie o altă modalitate de a călători cu De Lijn. Abonamentele companiei sunt de două feluri: cele dedicate și cele mixte, precum abonamentele De Lijn-NMBS, care dau dreptul de călătorie în rețeaua De Lijn și pe o rută feroviară NMBS/SNCB la alegere, sau abonamentele MTB (Metro-Tram-Bus), care dau dreptul de călătorie în rețelele De Lijn, MIVB-STIB și TEC din zona Regiunii Capitalei Bruxelles. Abonamentele, atât cele dedicate cât și cele mixte, sunt în plus disponibile în variante diferite
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
Blokkersdijk. Este parte a unui controversat proiect de conectare numit Oosterweel, care are drept scop întregirea inelului de ocolire R1. Între cele două maluri există și un tunel dedicat exclusiv pietonilor și cicliștilor, Tunelul Sint-Anna. Nu există însă o conectare feroviară, deoarece gară Antwerpen-Linkeroever a fost închisă în 1984. Cartierul Linkeroever este poziționat pe locul vechiului sat Sint-Annadorp și al fortăreței Vlaams Hoofd, ambele situate pe malul stâng al râului Schelde. Pe locul fortăreței se află în prezent intrarea în Tunelul
Linkeroever (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335672_a_337001]
-
zonă administrată militar, iar dezvoltarea cartierului a fost oprită. Anterior, între zona de recreere Sint-Anneke și capătul serviciului de feribot era în circulație o linie de tramvai numită „Sint-Anna-Expres”. Ulterior, o linie de tramvai a fost introdusă între fosta gară feroviară Antwerpen-West și Hamme, în Flandra de Est. Aceste linii, codificate „tramvaiele H”, au rămas în exploatare până în septembrie 1959. În 1929 a fost înființată Compania Intercomunala a Mâlului Stâng al Scheldei (în ) (Imalso). Această a început demolarea costrucțiilor existente și
Linkeroever (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335672_a_337001]
-
a avut loc pe 19 august 1980, când două trenuri s-au ciocnit rezultând în moartea a 65 de oameni și 64 de răniți (din care doi au murit ulterior). A fost cea mai mare catastrofă feroviară din istoria Poloniei. În dimineața zilei de 19 august 1980, mecanicul Mieczyslaw Roschek de 43 de ani din Chojnice a fost însărcinat să conducă marfarul 11599 din gara Otłoczyn pâna în gara Wrocki. Roschek lucrase timp de 25 de ore
Catastrofa feroviară de la Otłoczyn () [Corola-website/Science/332542_a_333871]
-
să acționezi întotdeauna conform unei asemenea maxime care poate să devină în același timp o lege universală (ex: Să nu ucizi, să nu furi etc.), adică să fie aplicabilă pentru toți într-o situație identică. Exemplificare: "Sunteți într-o stație feroviară. Pe linia din fată dumneavoastră sunt legate 5 persoane, iar un tren cu frânele distruse se apropie în viteză. Cele 5 persoane nu pot fi salvate la timp. Ați putea devia trenul pe o linie alăturată, însă observați că" "o
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
terestre sau acvatice) dintr-un habitat vital natural (sau arie protejată) în altul prin zone cu condiții ostile sau mai puțin favorabile acestora. Coridoarele ecologice au rolul de habitat, refugiu, deplasare sau de barieră pentru speciile sălbatice. Infrastructura rutieră sau feroviară sunt de multe ori obstacole în deplasare speciilor terestre, perturbând ciclul lor vital, fiind indispensabil crearea de coridoare ecologice (puncte de trecere) peste aceste obstacole pentru fauna sălbatică. Capacitatea unui zone liniare de a servi drept un coridor ecologic depinde
Coridor ecologic () [Corola-website/Science/333673_a_335002]
-
însă luptele de pe Frontul de Est din Primul Război Mondial, lucrările au fost oprite. În 1915, o singură redută, Fortul Nouă, se conforma noilor criterii tehnologice, Fortul Zece fiind doar parțial construit. Complexul acoperea atunci circa și conținea o rețea feroviară internă de , o centrală electrică, sistem de aprovizionare cu apă, moară, brutărie, distilerie, depozit de alimente și telegraf. În ciuda faptului că renovările și noile construcții de la cetate nu fuseseră terminate, ea prezenta deja o problemă pentru orice atacator. În 1915
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
ce începea la est de Königsberg și continua spre sud. Un atac al Armatei a VIII-a Germane dinspre vest avea să flancheze întreaga armată. Desigur, și germanii erau departe, dar, spre deosebire de ruși, ei puteau acoperi rapid distanța cu rețeaua feroviară extinsă din zonă. La 31 august, cu Tannenbergul pierdut, Rennenkampf primise ordine să reziste în caz de atac german. Realizând că forțele lui sunt prea răspândite pentru a fi eficiente, a ordonat o retragere pe o linie de la fortificațiile Königsbergului
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
7 vagoane fără capotă) și Odesa (7 vagoane cu capotă). Vagoane erau tractate pe șine de câte doi cai. În 1897, Duma a adoptat proiectul construcției unor noi linii de tramvai, cu scopul de a lega centrul orașului de gara feroviară. Către 1910, lungimea totală a liniilor de tramvaie trase de cai din Chișinău ajungea la 12,5 kilometri. În anul 1910 a început transferul tramvaielor tractate la tracțiunea electrică. Duma orașului a adoptat în acest o rezoluție corespunzătoare. Din 1913
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
se întindea de la portul Montreal până la coasta Pacificului, îndeplinind o condiție a aderării în 1871 a Columbiei Britanice la Confederația Canadiană. Orașul Vancouver, declarat oraș la 1886, a fost desemnat drept capăt vestic al liniei. CPR a devenit prima companie feroviară transcontinentala din America de Nord în 1889 după deschiderea Liniei Internaționale a Maine-ului, prin care se lega de coastă Atlanticului. Construcția unei căi ferate transcontinentale a întărit revendicările Canadei pentru restul teritoriului Americii de Nord Britanice care încă nu era constituit că provincii
Calea ferată transcontinentală () [Corola-website/Science/334725_a_336054]