12,418 matches
-
sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află Mănăstirea Ialomiței, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită Pasaj cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile Decebal(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și Sf. Maria sunt legate între ele, și
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită Pasaj cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile Decebal(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și Sf. Maria sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la ursul cavernelor, "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor. După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala la Răspântie și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: Sala Urșilor sau Sala Mare având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: "Sala Hades". Din Sala
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
urmează sala la Răspântie și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: Sala Urșilor sau Sala Mare având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: "Sala Hades". Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: "Sala Hades". Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. poate fi vizitată până la încăperea Altarului, suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
pe aceasta că este impresionat, declarându-i: „rusoaico, pentru mine ești o revelație”. Primul tablou pictat de artistă a fost vândut contra unei sume de 3.000 de dolari. De asemenea, o parte dintre operele interpretei sunt expuse într-o galerie a Muzeului Național de Artă al României. Lesko a postat pe website-ul său și o declarație referitoare la pasiunea sa, afirmând: „Am luat lecții de pictură de la Sabin Bălașa și Mircea Novac. Picturile mele reprezintă extremele stărilor sufletești prin care
Anna Lesko () [Corola-website/Science/305659_a_306988]
-
capacitate de 1000 de spectatori la Bank Street. În decurs de patru ani, stadionul a fost acoperit pe toate cele patru laturi, precum a avut și capacitatea de aproximativ 50.000 de spectatori, unii dintre ei putând vedea meciul din galeria de vizionări deasupra Standului Principal. Cu toate acestea, primul titlu din ligă a lui Manchester United a venit în 1908 și câștigarea Cupei Angliei un an mai târziu, sa decis că Bank Street a fost prea restrictivă pentru ambițiile lui
Manchester United FC () [Corola-website/Science/306273_a_307602]
-
Petrimanu, barajul de 50 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 1,8 mil m3. Trei grupuri de pompare (P=10,5 MW, Q=4,66 m³/sec și Hnet=174 m) pompează apă în galeria sud-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Vidruța. La 6 km în amonte de barajul Petrimanu se gaseste captarea gravitațională Galbenu, creată pe cel mai important afluent al Lotrului-Latorita, în aval de confluenta cu pârâul Galbenu. Un baraj de 60
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
al Lotrului-Latorita, în aval de confluenta cu pârâul Galbenu. Un baraj de 60 m înălțime în dublu arc, din beton, realizează un volum util de 1,8 mil m³. De la priză de apă a barajului apă se scurge gravitațional pe galerie subterană spre lacul Vidra (se întâlnește cu apă pompata de stația de pompe Petrimanu în galeria sud-gravitațională). Stația de pompe Jidoaia este situată pe pârâul Voineșița colectând apele din ramură Nord gravitațională, barajul de 50 m înălțime în dublu arc
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
dublu arc, din beton, realizează un volum util de 1,8 mil m³. De la priză de apă a barajului apă se scurge gravitațional pe galerie subterană spre lacul Vidra (se întâlnește cu apă pompata de stația de pompe Petrimanu în galeria sud-gravitațională). Stația de pompe Jidoaia este situată pe pârâul Voineșița colectând apele din ramură Nord gravitațională, barajul de 50 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0,3 mil m³. Două grupuri de pompare (P
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
gravitațională, barajul de 50 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0,3 mil m³. Două grupuri de pompare (P=10,5 MW, Q=4,66 m³/sec și Hnet=193 m) pompează apă în galeria nord-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Goata. Apele afluenților Lotrului din aval de barajul Vidra sunt colectate în lacul stației de pompare Lotru-Aval, barajul de 42 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
de pompare Lotru-Aval, barajul de 42 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0,675 mil m³. Două grupuri de pompare (P=4 MW, Q=1 m³/sec și Hnet=318 m) pompează apă în galeria nord-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Goata. Lacul de acumulare are următoarele caracteristici: este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argilă. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele: Este amplasat în versantul stâng, fiind alcătuit dintr-un deversor
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
la Goata. Lacul de acumulare are următoarele caracteristici: este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argilă. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele: Este amplasat în versantul stâng, fiind alcătuit dintr-un deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subterană cu scurgere cu nivel liber și aruncătoare în aval, toate executate din beton armat. Creasta deversorului este la cota 1289,00 mdM și are o deschidere de 16,20 m. Galeria subterană are un diametru D=4,25 m
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
un deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subterană cu scurgere cu nivel liber și aruncătoare în aval, toate executate din beton armat. Creasta deversorului este la cota 1289,00 mdM și are o deschidere de 16,20 m. Galeria subterană are un diametru D=4,25 m și o lungime totală de 230,0 m, din care 70,0 m este galerie înclinată. Aruncătoarea este situată pe versant, la zi, la cota 1233,90 mdM și asigură restituirea apei
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
armat. Creasta deversorului este la cota 1289,00 mdM și are o deschidere de 16,20 m. Galeria subterană are un diametru D=4,25 m și o lungime totală de 230,0 m, din care 70,0 m este galerie înclinată. Aruncătoarea este situată pe versant, la zi, la cota 1233,90 mdM și asigură restituirea apei în râul Lotru. Descărcătorul cu nivel liber este dimensionat la debitul de calcul Q =470,0 m³/s și verificat la debitul de
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
repartizat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice - ISPE din București, unde a lucrat ca reprezentant al Institutului pe șantierul centralei hidroelectrice Sadu V. Aici a urmărit în special lucrările de execuție ale batardoului provizoriu, ale prizei de apă, ale galeriei de aducțiune și ale castelului de echilibru. În anul 1954, ca urmare a reducerii lucrărilor hidroenergetice, Andrei Filotti s-a transferat la Laboratorul de Cercetări Hidraulice (transformat ulterior în Institutul de Cercetări Hidraulice) al Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene. Într-o
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Alpi, Indonezia, Africa (Kilimandjaro) și în America de Sud a fost folosită de IPCC în raportul său din 2001 drept probă a încălzirii globale. Cazul particular al zăpezilor de pe Kilimandjaro, care a fost inițial controversat, a fost reevaluat în urma rapoartelor IPCC. În galeria următoare se prezintă comparativ două fotografii, prima făcută la 17 februarie 1993, iar a doua la 21 februarie 2000. Kilimandjaro a pierdut în secolul al XX-lea 82 % din ghețarii săi, care se estimează că vor dispărea complet în jurul anului
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
viață cartier al orașului este Subiaco, întemeiat de călugări benedictini italieni în 1851. Regiunea din jurul orașului Perth pregătește numeroși studenți în instituții de învățământ, precum Universitatea Australiei de Vest, Universitatea Murdoch, Universitatea de Tehnologie Curtin sau Universitatea Eith Cowan. În Galeria de Artă Aborigena pot fi admirate desene pe scoarță, bumeranguri și obiecte împletite care aparțin locuitorilor inițiali ai acestor teritorii, aborigenii. Subtropicala. Temperaturile medii multianuale sunt de +22 °C în ianuarie și de +14 °C în iulie. Temperatura apelor tot
Perth () [Corola-website/Science/306461_a_307790]
-
reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peșterii: "Focul Viu". Fereastra deschisă în tavan favorizează acumularea de aer rece, iar lipsa unei ventilații menține aerul rece în interiorul cavității, permițând astfel existența ghețarului pe parcursul întregului an. În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre " Sala Mică", care, la rândul ei, conține mai multe formațiuni de stalagmite. Accesul la peșteră este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul silvic din Valea Cetăților, de unde deplasarea se face pe jos (încă
Peștera Ghețarul de la Focul Viu () [Corola-website/Science/305807_a_307136]
-
România, aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Numit și Everestul speologiei române, complexul carstic de la a fost menționat pentru prima data in 1886 de către Nagy Sandor. În 1929 R. Jeannel și Emil Racoviță cercetează zona intrării. Primii 300 m ai galeriei active au fost explorați de echipă Institutului de speologie din Cluj în 1949. Din 1951 este cooptata și echipa de alpiniști ai AȘ Armata Brașov condusă de Emilian Cristea. În competiție intra și o echipă de speleologi francezi. În mai
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
de echipă Institutului de speologie din Cluj în 1949. Din 1951 este cooptata și echipa de alpiniști ai AȘ Armata Brașov condusă de Emilian Cristea. În competiție intra și o echipă de speleologi francezi. În mai multe expediții este explorata galeria activă. În 1957 este atins sifonul final. În alte două intrări din 1972, echipa de alpinism de la A.S. Armata-Brașov, reușește escaladarea peretelui final de peste 100 m înălțime, fără ca să găsească o continuare. Speologii din Stei sunt cei care au eliminat
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Cetățile Radesei, Peșteră Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare rău subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peștera se face printr-un portal de 70 m înălțime
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
doline, gigantică și aceasta( 300 m adâncime, 1000 m diametru). După câțiva zeci de metri de la intrare se intersectează dolina a doua de 70 m diametru și 150 m înălțime, cu pereți verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un râu puternic. Este apa ce dispare în sifonul din Peșteră de la Căput. Ea dispare apoi imediat în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăților. A treia dolina este cea mai mare și dă acces direct
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
de 70 m diametru și 150 m înălțime, cu pereți verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un râu puternic. Este apa ce dispare în sifonul din Peșteră de la Căput. Ea dispare apoi imediat în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăților. A treia dolina este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă. După ce se trece de zonă luminată natural prin spărturile celor trei doline, în galeria peșterii mai apar două izbucuri
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]