13,415 matches
-
plecând de la observația potrivit căreia crearea imaginii fotografice ar implica un anumit grad de subiectivitate determinat de selectarea, încadrarea și personalizarea imaginii fotografiate. Ca urmare, explorarea semnificațiilor imaginilor presupune recunoașterea producerii lor din perspectiva unei dinamici a puterii sociale și ideologice, înțelese ca sisteme de valori și credințe determinate de exercitarea unor anumite tipuri de propagandă culturală. Produse și afirmate prin intermediul instituțiilor sociale, ideologiile conflictuale sunt întrebuințate în direcția regularizării, categorizării, identificării și probării diferitelor situații de investigație științifică și supraveghere
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o lectură dominant-hegemonică, în care privitorul nu chestionează poziția hegemonică a mesajului dominant, o lectură negociată, în care apare nevoia negocierii unei interpretări a semnificațiilor dominante, și o lectură opozițională, care se manifestă prin dezacord, ori chiar respingere a poziției ideologice încastrată în mesaj 107. Analizând condiția centralității ochiului în cultura occidentală, un alt teoretician al culturii vizuale, Chris Jenks 108, susține că orice încercare de a stabili o teorie socială a vizualității ar trebui să țină cont de legătura care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
utilizarea unei opere de artă, susținând că, prin utilizarea unei opere de artă, de pildă, se poate scrie biografia unui artist, se poate face tabloul unei societăți ori se poate descrie o mișcare artistică. Analiza interpretativă poate fi fenomenologică, psihanalitică, ideologică etc.; reconstructivă sau deconstructivă. Analiza semiotică abordează lucrarea de artă din perspectivă sintactică, examinând relațiile dintre semne, din perspectivă semantică, investigând relațiile dintre semne și semnificații, și din perspectivă pragmatică, stabilind relațiile dintre semne și utilizatori / interpreți. În fine, cel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prin care se realiza medierea dintre practicile artistice și instituțiile culturale, ulterior critica de artă și-a pierdut această funcție, fiind delegitimată (disenfranchised). Artiștii și-au asumat pe cont propriu rolul de legitimatori, renunțând să conteste aparatele culturale dominante și ideologice, ceea ce a făcut inutilă funcția criticului de a furniza un discurs rezonabil, dovezi empirice ale competenței artistice ori parametri istorici de evaluare și criterii de calitate prin care s-ar putea furniza legitimitatea. Odată cu colapsul producției artei elevate (high art
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în primul rând, aceea de a-i judeca obiectul din punct de vedere estetic, potrivit unui gust mai mult sau mai puțin subiectiv ori potrivit unei norme mai mult sau mai puțin conservatoare, ori să-l afirme în virtutea unei probități ideologice, potrivit unei agende politice mai mult sau mai puțin predeterminate; și nici aceea de a împlini sau a învia obiectul prin interpretare (ca și cum ar fi deficient ori mort), așa cum procedează hermeneutica umanistă, ori de a-l (re)constitui într-un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Deja, în cel de-"al treilea val" al criticii instituționale, care se manifestă începând cu anii 2000, se observă o convergență a celorlalte două valuri. Exercitată de artiști și orientată împotriva instituțiilor artistice din perspectiva unei critici a funcțiilor lor ideologice și reprezentative, critica instituțională examina negativ relația problematică dintre artist și instituție. Critica instituțională actuală, exercitată în marea ei parte de curatorii și directorii implicați în activitatea instituțională, nu mai este preocupată de opoziția față de instituție, ci mai curând de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Ramsden, care inițiaseră The Society for Theoretical Art and Analyses, Philip Pilkington și David Rushton, care conduceau revista Analytical Art, și Charles Harrison, editorul revistei Studio International între 1966 și 1971. Art & Language a lansat o critică susținută asupra condițiilor ideologice de producție, expunere, diseminare, receptare și critică, devenind o grupare paradigmatică prin provocarea teoretică a convențiilor artei și istoriilor ei160. Într-un interviu realizat de Catherine Millet în 1971 pentru revista Art Vivant, editorii grupului Art & Language propun o distincție
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Compartimentalizarea rigidă a domeniului autocriticii formale a artei, prin conduita eliminatorie a oricăror împrumuturi din medii adiacente artei, a cărei standard de calitate ar trebui să fie "puritatea", devine focarul de critică predilect al artiștilor care reacționează alternativ față de propunerile ideologice din scrierile lui Clement Greenberg și ale adepților săi. Preocupați de idei provocatoare și de semnificații surprinzătoare, mai curând decât de forme familiare și materiale convenționale, artiștii conceptuali definesc în diferite moduri conceptul unui obiect. Cu ajutorul enunțurilor lingvistice și al
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
stare să practice și alte lucruri, cum ar fi medicina veterinară ori tâmplăria 184. Una dintre cele mai provocatoare atitudini post-estetice este cea a brazilianului Cildo Meireles, care introduce prin "proiectul său valiză" Inserçoes em circuitos ideológicos (Inserții în circuite ideologice) conceptul de "circuit". Apărut din nevoia de a crea un sistem pentru circulația și schimbul informației care nu depinde de niciun fel de control centralizat, acest proiect este prezentat ca fiind un limbaj opus celui utilizat în presă, radio și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
căpătat diferite semnificații în funcție de întrebuințarea sa în raport cu domeniul angajat ori cu comunitățile de abordare și cercetare a unei problematici specifice. În cazul criticii culturale, termenul de critică e utilizat dintr-o multitudine de perspective care vizează depășirea înțelegerii universaliste, centraliste, ideologice a culturii monolitice în favoarea unei abordări particulare, periferice, autocritice a expresiilor culturale mixte. La rândul ei, critica de artă și-a modificat scopul și metodologiile în funcție de transformarea producțiilor, practicilor și reprezentărilor artistice, trecând prin faza autoreflexivă și culminând cu stadiul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unor intervenții din direcția unor diverse forme de gândire și activitate ce încearcă astfel să instrumentalizeze artisticul în vederea susținerii, prin indicare și comentare, a unor evenimente culturale, sociale și politice care ar corespunde recentelor convulsiuni ale raporturilor de putere dezvrăjite ideologic și simbolic. Reacția față de izolaționismul cultural, social și politic al comentariilor lui Greenberg asupra artelor plastice americane din timpul său contribuie constructiv la elaborarea uneia dintre versiunile cele mai vehemente ale teoriei postestetice ce își poate asuma rolul unei "cutii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aflat în conflict de idei cu cei din grupul activ în Marea Britanie (ALUK), care punea problema abordării unor tactici și a unei strategii pentru a recunoaște semnificația locației și a ocaziei de a crea diferența printr-o mediere culturală, nu ideologică. Însă această mediere culturală are valența sa politică manifestată fie și prin chestionarea modului în care s-ar putea face trecerea de la teoria critică dependentă la teoria radicală autonomă 220. Dacă ar fi să se întrebuințeze modelul distincției dintre critica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
câmp al semnificațiilor, și nu doar al formelor, pătruns fiind de discursurile verbale și vizuale, teoreticianul american propune o depășire a înțelegerii "vederii" în termenii formali ai psihologiei percepției (propuși de Gombrich ori Arnheim) prin explicația in-formală în termenii dezvăluirilor ideologice (făcute de teoreticienii marxiști, psihanaliști ori feminiști). În condițiile exercitării sociale a controlului, Bryson invocă necesitatea realizării unor studii cu privire la modul în care "puterea se folosește de constructul social al vederii" și la modul în care puterea încă își "deghizează
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
manifeste, atât în mediile academice occidentale, cât și în întreaga societate, sub forma diferitor tipuri de "activism", ce tindeau să fie înțelese ca un set de credințe, organizații și intervenții aflate în relație și dezvoltate în scopuri explicit politice și ideologice 225. Însă aceste politici de formare a identității ar putea fi dezvoltate nu doar în direcția emancipării unor categorii de persoane marginalizate (femei, oameni de diferite rase ori homosexuali), chestiune riguros dezbătută în studiile culturale (de gen, despre rasă ori
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
criticii de artă nu este, în primul rând, aceea de a-și judeca obiectul din punct de vedere estetic, potrivit unui gust mai mult sau mai puțin subiectiv ori a unei norme conservative, nici aceea de a-i aprecia probitatea ideologică în funcție de o agendă politică mai mult sau mai puțin predeterminată, nici aceea de a împlini ori de a vitaliza obiectul prin interpretare și nici aceea de a-l (re)constitui sub forma unui simulacru critic care i-ar clarifica logica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a exercitării discursului civic, s-ar fi constituit prin separarea sa față de sferele statului și vieții private, această arenă autonomă și extrapolitică de argumentare critică și-ar fi definit accesibilitatea universală în opoziție cu interesele exclusiviste ale puterii și mecanismelor ideologice regăsite în aparatul de stat și în întreprinderile private. În acord cu sesizarea lui Habermas, Glahn constată că deteriorarea sferei publice s-ar fi produs odată cu apariția culturii de masă și cu creșterea interferenței statului bunăstării, care ar fi apelat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
reaproprierea creativă a experiențelor materiale în opoziție cu istoriile idealizate ale industriei "adevărului cultural" universal au contribuit la producerea practicilor media alternative, care au făcut posibile aparițiile acelor contra-sfere publice cu caracter opozițional și contestatar. În raport cu aparatul mediatic de reproducere ideologică, care mai curând facilitează recunoașterea lucrurilor deja știute decât produce cunoaștere, arta publică critică dezarticulează narațiunile tradiționale adresându-se unei pluralități de sfere publice și creându-și noi publicuri prin formarea unor alianțe discursive temporare care să se opună mecanismelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sfere publice burgheze idealizate ar fi respinsă în favoarea unei multiplicități de arene și discursuri publice, iar conceptul unei sfere de producție artistică pură și extrapolitică ar fi înlocuit de un câmp complex, multivalent și aflat în continuă schimbare al contestării ideologice și politice. Influența tot mai largă pe care o are în practica artistică complexul de discursuri al culturii vizuale ar fi nu doar o consecință a transformărilor condițiilor de concepere și receptare a producțiilor culturii contemporane de masă și de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
chiar geografice, încearcă să furnizeze accesul către noi informații, în urma angajării unor cercetări pe baza ideii că oricine poate apela la modalități cognitive de auto-informare. În cele mai multe cazuri, artiștii critici se folosesc de posibilitățile noilor tehnologii pentru a contra-ataca escaladarea ideologică a dezbaterilor cu privire la progresul tehnologic al omenirii, care ar duce la asigurarea prosperității și securității indivizilor în noua ordine a generării politicii și economiei globale. Practica intervenționistă și colaborativă s-a dezvoltat operațional la nivelul evoluției mediilor tactice, articulate în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tehnologiei în știință și industrie, EIU respinge modul actual de realizare al interfețelor dintre oameni și mașini, insistând asupra explorării noilor tehnici și sisteme necesare coabitării cu mașinile. Proiectele tactical media intervin critic asupra mediilor dominante care crează oportunitatea distribuirii ideologice și facilitează apariția sistemelor de informare și comunicare deschisă, facând posibile acțiunile interactive și auto-organizate. Combinând arta cu activismul politic de tip grassroots (la firul ierbii), fenomenul tactical media evidențiază puterea de acțiune a tacticilor care privilegiază contextualizarea atitudinilor alternative
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
coordonare a comunicării. Prin urmare, educația artistică este pusă în situația de a deveni un instrument de investigație a schimbărilor sociale determinate de mediile politicii, economiei și tehnologiei, completându-și astfel misiunea de a acționa ca un mecanism cultural și ideologic de dezvoltare a abilităților tehnice și de contemplare a experiențelor artistice. Procesul educațional se dezvoltă, astfel, în direcția informării producției artistice din perspectiva documentării, problematizării și oferirii soluțiilor artistice cu privire la teoriile circumscrise studiilor vizuale, a formării atitudinilor și opiniilor în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cu propria sa expresivitate inovatoare. Pornind de la premisa lui Jose E. Limon, potrivit căreia "în timp ce (tineretul tejano adăugirea mea) are o idee fragilă, simplă, în privința a orice poate fi numit mexican, ei nu se consideră nici americani, în nici un sens ideologic al cuvântului"45, cei doi critici evidențiază modalitatea subtilă prin care, departe de a constitui o "problemă" (de rezolvat), această "mereu la îndemână deschidere spre improvizație și creație"46 a tinerilor mestizos le permite acestora și a fost și cazul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
inestimabile a piesei lui Chapman rezidă în "viziunea potențialului retoric complet"171 al discursului. Ne putem imagina, împreună cu criticul retoric, profilul moral al celui care se dăruiește, trup și suflet, influenței exercitate de discurs asupra sa: "Va scăpa oricărui conflict [...] ideologic. Va fi moral fără a avea (neapărat adăugirea mea) dreptate, pasionat fără a fi violent. Va fi un reformator al spiritului, al cărui domeniu de responsabilitate se va extinde asupra întregii umanității"172. Ironic, constată Black, unul din "accidentele" pe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Americii. De dragul nicicărei teorii goale, Edwin Black nu este dispus să își sacrifice această înțelegere concretă, această "viziune" în ce privește maniera viabilă de a întreprinde criticism retoric în științele comunicării. Precum "reformatorul spiritului" al lui Chapman, Black se salvează de pericolul ideologic, asumându-și, în baza înțelegerii importanței momentului pe care l-a trăit, a cărei experiență concretă a avut-o, alături de magistrul său, posibilitatea experienței critice viitoare. Acestei experiențe viitoare, Edwin Black îi deschide porțile cu pașii săi, în anul 1965
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
legată strict de presupozițiile teoretice care legitimează și, în același timp, dau expresie fiecăreia dintre cele două metode de cercetare critico-retorice. Pe de o parte, cum ne amintim, Black plecase de la inferențele pe care le putem face, în baza conținutului ideologic al textului unui discurs, cu privire la identitatea autorului și/sau a publicului căruia discursul respectiv se adresează. Criticul deducea, astfel, necesitatea introducerii unor termeni teoretici, cu rol strict analitic, așa numitele "first" și "second persona" ("persona" întâi și a doua), care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]