10,710 matches
-
dintre care Z sunt protoni, emite un nucleu (cluster) cu N neutroni și Z protoni, mai greu decât o particulă alfa dar mai ușor decât un fragment de fisiune nucleară. În urma dezintegrării rezultă un nucleu emis (cluster) și un alt nucleu având numărul de masă A = A - A și numărul atomic Z = Z - Z, unde A = N + Z. De exemplu: Acest mod de dezintegrare rar a fost observat pînă în prezent mai ales în nuclee care emit în mod predominant particule
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
nucleu emis (cluster) și un alt nucleu având numărul de masă A = A - A și numărul atomic Z = Z - Z, unde A = N + Z. De exemplu: Acest mod de dezintegrare rar a fost observat pînă în prezent mai ales în nuclee care emit în mod predominant particule alfa, astfel că fenomenul este însoțit de un fond imens de particule alfa (cel puțin un miliard pentru fiecare cluster emis). Raportul de ramificare față de dezintegrarea alfa este foarte mic (a se vedea Tabelul
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
de un fond imens de particule alfa (cel puțin un miliard pentru fiecare cluster emis). Raportul de ramificare față de dezintegrarea alfa este foarte mic (a se vedea Tabelul de mai jos). T și T sunt perioadele parțiale de înjumătățire ale nucleului părinte față de dezintegrarea alfa și respectiv radoactivitatea cluster. Cele două procese, ca și fisiunea nucleară sunt fenomene care au loc prin efectul tunel cuantic: clusterul pătrunde bariera de potențial. Teoretic orice nucleu cu Z > 40 a cărui energie eliberată, Q
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
și T sunt perioadele parțiale de înjumătățire ale nucleului părinte față de dezintegrarea alfa și respectiv radoactivitatea cluster. Cele două procese, ca și fisiunea nucleară sunt fenomene care au loc prin efectul tunel cuantic: clusterul pătrunde bariera de potențial. Teoretic orice nucleu cu Z > 40 a cărui energie eliberată, Q, este pozitivă, poate fi un emițător spontan de clusteri. In practică, însă, observarea experimentală este limitată de către stadiul actual al tehnicii care cere ca durata de viață să fie sub 10 s
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
viață să fie sub 10 s iar r10 s,aportul de ramificare B > 10 . În absența unei „pierderi” de energie pentru deformarea și excitarea fragmentelor (ca în cazul fisiunii), energia cinetică totală egală cu valoarea Q-ului se împarte între nucleul emis și nucleul fiică invers proporțional cu masele lor, cum rezultă din legea de conservare a impulsului. A este numărul de masă al nucleului A = A - A. Primele informații despre nucleul atomic s-au obținut la începutul secolului 20-lea
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
sub 10 s iar r10 s,aportul de ramificare B > 10 . În absența unei „pierderi” de energie pentru deformarea și excitarea fragmentelor (ca în cazul fisiunii), energia cinetică totală egală cu valoarea Q-ului se împarte între nucleul emis și nucleul fiică invers proporțional cu masele lor, cum rezultă din legea de conservare a impulsului. A este numărul de masă al nucleului A = A - A. Primele informații despre nucleul atomic s-au obținut la începutul secolului 20-lea prin studiul radioactivității
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
fragmentelor (ca în cazul fisiunii), energia cinetică totală egală cu valoarea Q-ului se împarte între nucleul emis și nucleul fiică invers proporțional cu masele lor, cum rezultă din legea de conservare a impulsului. A este numărul de masă al nucleului A = A - A. Primele informații despre nucleul atomic s-au obținut la începutul secolului 20-lea prin studiul radioactivității. O vreme îndelungată s-au cunoscut doar trei tipuri de dezintegrări nucleare: alfa, beta și gamma. Acestestea ilustrează trei dintre cele
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
totală egală cu valoarea Q-ului se împarte între nucleul emis și nucleul fiică invers proporțional cu masele lor, cum rezultă din legea de conservare a impulsului. A este numărul de masă al nucleului A = A - A. Primele informații despre nucleul atomic s-au obținut la începutul secolului 20-lea prin studiul radioactivității. O vreme îndelungată s-au cunoscut doar trei tipuri de dezintegrări nucleare: alfa, beta și gamma. Acestestea ilustrează trei dintre cele patru tipuri de interacții fundamentale din natură
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
în special de natură electrostatică, pentru emisia de particule încărcate este mult mai mare decât energia cinetică a particulei emise. Dezintegrarea spontană poate fi explicată doar prin tunelare cuantică într-un mod similar cu prima aplicație a Mecanicii cuantice la nuclee făcută de către G. Gamow pentru a explica dezintegrarea alfa. ""În 1980 A. Sandulescu, DN Poenaru, și W. Greiner au descris calcule care indică posibilitatea unui nou tip de dezintegrare a nucleelor grele intermediară între dezintegrarea alfa și fisiunea spontană. Prima
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
mod similar cu prima aplicație a Mecanicii cuantice la nuclee făcută de către G. Gamow pentru a explica dezintegrarea alfa. ""În 1980 A. Sandulescu, DN Poenaru, și W. Greiner au descris calcule care indică posibilitatea unui nou tip de dezintegrare a nucleelor grele intermediară între dezintegrarea alfa și fisiunea spontană. Prima observare a radioactivității de ioni grei a fost emisia ionului de carbon-14 de 30 de MeV din radiu-223 de către H. J. Rose și G.A. Jones în 1984"". De obicei teoria
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
modelul uniparticulă în pături cu două centre pentru a obține nivelele de energie folosite ca date de intrare pentru calculul corecțiilor de pături și împerechere. Ca model fenomenologic se utilizează fie modelul picătură de lichid fie modelul Yukawa-plus-exponențială extinse la nuclee cu rapoarte sarcină/masă diferite. Folosind teoria penetrabilității s-au prezis opt moduri de dezintegrare: C, Ne, Mg, Si, Ar și Ca ale următoarelor nuclee părinte: Ra, Th, U, Pu, Cm, Cf, Fm și No. Primul experiment a fost raportat
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
Ca model fenomenologic se utilizează fie modelul picătură de lichid fie modelul Yukawa-plus-exponențială extinse la nuclee cu rapoarte sarcină/masă diferite. Folosind teoria penetrabilității s-au prezis opt moduri de dezintegrare: C, Ne, Mg, Si, Ar și Ca ale următoarelor nuclee părinte: Ra, Th, U, Pu, Cm, Cf, Fm și No. Primul experiment a fost raportat în 1984, când fizicienii de la Universitatea din Oxford au descoperit că Ra emite spontan câte un nucleu de C la fiecare miliard de dezintegrări alfa
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
Ne, Mg, Si, Ar și Ca ale următoarelor nuclee părinte: Ra, Th, U, Pu, Cm, Cf, Fm și No. Primul experiment a fost raportat în 1984, când fizicienii de la Universitatea din Oxford au descoperit că Ra emite spontan câte un nucleu de C la fiecare miliard de dezintegrări alfa. Tunelarea cuantică se poate calcula fie ca mai sus prin extinderea teoriei fisiunii nucleare la o asimetrie de masă mai mare sau a teoriei dezintegrării alfa la particule emise mai grele. Ambele
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
Ambele abordări (fisiune alfa) pot exprima constanta de dezintegrare formula 4 = ln 2 / T, ca un produs de trei mărimi dependente de model unde formula 6 este frecvența asalturilor asupra barierei în unitate de timp, S este probabilitatea preformării clusterului la suprafața nucleului și P este penetrabilitatea barierei externe. În teoriile de tip alfa S este integrala suprapunerii funcțiilor de undă ale partenerilor. În teorii de fisiune probabilitatea preformării este penetrabilitatea părții interne a barierei între punctele de întoarcere inițial R și final
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
preformării este penetrabilitatea părții interne a barierei între punctele de întoarcere inițial R și final (când cele două fragmente sunt tangente) R. Foarte frecvent se calculează folosind aproximarea Wentzel-Kramers-Brillouin (WKB). Un număr foarte mare, de ordinul 10, de combinații părinte - nucleu emis au fost luate în considerare într-o căutare sistematică de noi moduri de dezintegrare. Cantitate mare de calcule s-a putut face într-un timp rezonabil folosind modelul ASAF dezvoltat de către Dorin N. Poenaru, Walter Greiner și colab. Acest
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
poate fi utilizată comod pentru a estima durate de viață. O singură curbă universală pentru alfa și toate radioactivitățile cluster rezultă dacă se exprimă log T + log S = f (log P). Datele experimentale privind radioactivitatea cluster în trei grupe de nuclee părinte par-par, par-impar și impar-par sunt reproduse cu o acuratețe comparabilă prin ambele tipuri de curbe universale, UNIV (tip fisiune) și UDL (obținută folosind o teorie de tip alfa: teoria matricii R). Pentru a calcula energia degajată se poate folosi
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
ambele tipuri de curbe universale, UNIV (tip fisiune) și UDL (obținută folosind o teorie de tip alfa: teoria matricii R). Pentru a calcula energia degajată se poate folosi o compilare recentă a masele măsurate. M, M și M sunt masele nucleelor părinte, fiica și emis iar c este viteza luminii. Excesul de masă este transformat în energie în conformitate cu formula lui Einstein E = mc. Principala dificultate experimentală în observarea emisiei spontane de clusteri constă din necesitatea de a identifica câteva evenimente rare
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
următoarele 11 au fost confirmate experimental: C, O, F, Ne, Mg, sup>Si. Datele experimentale sunt în concordanță cu valorile prezise. S-a observat un efect de pături puternic: de regulă cel mai scurt timp de înjumătățire este obținut atunci când nucleul fiică are un număr magic de neutroni (N = 126) și/sau de protoni (Z = 82). Radioactivitățile cluster cunoscute până în 2010 sunt: Structura fină în radioactivitatea C a Ra a fost discutată pentru prima dată de către M. Greiner și W. Scheid
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
fină în radioactivitatea C a Ra a fost discutată pentru prima dată de către M. Greiner și W. Scheid în 1986. Sspectrometrul supraconductor SOLENO al IPN Orsay a fost folosit începând cu anul 1984 pentru a identifica clusterii C emiși de nucleele de Ra. În plus a fost folosit pentru a descoperi structura fină (tranziții către stări excitate ale nucleului fiică. În mod surprinzător, experimentatorii au văzut o tranziție către prima stare excitată a fiicei mai puternică decât cea către starea fundamentală
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
în 1986. Sspectrometrul supraconductor SOLENO al IPN Orsay a fost folosit începând cu anul 1984 pentru a identifica clusterii C emiși de nucleele de Ra. În plus a fost folosit pentru a descoperi structura fină (tranziții către stări excitate ale nucleului fiică. În mod surprinzător, experimentatorii au văzut o tranziție către prima stare excitată a fiicei mai puternică decât cea către starea fundamentală. Tranziția este favorizată în cazul în care nucleonul decuplat rămâne în aceeași stare atât în nucleul părinte cât
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
excitate ale nucleului fiică. În mod surprinzător, experimentatorii au văzut o tranziție către prima stare excitată a fiicei mai puternică decât cea către starea fundamentală. Tranziția este favorizată în cazul în care nucleonul decuplat rămâne în aceeași stare atât în nucleul părinte cât și în nucleul fiică. În caz contrar diferența de structură nucleară conduce la o interdicție puternică. Interpretarea a fost confirmată: principala componentă sferică a funcției de undă a nucleului părinte deformat are un caracter i11/ 2, adică este
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
mod surprinzător, experimentatorii au văzut o tranziție către prima stare excitată a fiicei mai puternică decât cea către starea fundamentală. Tranziția este favorizată în cazul în care nucleonul decuplat rămâne în aceeași stare atât în nucleul părinte cât și în nucleul fiică. În caz contrar diferența de structură nucleară conduce la o interdicție puternică. Interpretarea a fost confirmată: principala componentă sferică a funcției de undă a nucleului părinte deformat are un caracter i11/ 2, adică este sferică.
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
care nucleonul decuplat rămâne în aceeași stare atât în nucleul părinte cât și în nucleul fiică. În caz contrar diferența de structură nucleară conduce la o interdicție puternică. Interpretarea a fost confirmată: principala componentă sferică a funcției de undă a nucleului părinte deformat are un caracter i11/ 2, adică este sferică.
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
de date fără fir. include hărți de navigare de preîncărcate cu o licență de navigație gratuită pe toată viața, spre deosebire de Nokia 6210 Navigator care avea licență pe 6 luni. Are un procesor ARM 11 tactat la 600 MHz cu un nucleu. Camera foto are 5 megapixeli este echipat cu lentile Carl Zeiss cu rezoluția de 2592x1944 pixeli cu focalizare automată și bliț LED. Camera frontală este QVGA cu 15 cadre pe secundă. Ecranul este TFT cu diagonala de 2,6 inchi
Nokia 6710 Navigator () [Corola-website/Science/330189_a_331518]
-
este capitala departamentului de peste mări francez Mayotte. În 2012 avea o populație de 57.281 de locuitori (cca. 30% din populația insulei), fiind localitatea cea mai populată din Mayotte. Municipilu este alcătuit din localitatea propriu-zisă- Mamoudzou- și alte 7 nuclee: Cavani, Kawéni, Mtsapéré, Passamainti, Vahibé, Tsoundzou I și Tsoundzou II. Mamoudzou este situat în Oceanul Indian, pe coasta răsăriteană a insulei Grande Terre, în fața insulei Petit Terre. Muntele Mtsapéré cu 570 m este punctul cel mai înalt al municipiului.
Mamoudzou () [Corola-website/Science/330278_a_331607]