10,695 matches
-
centrului de creație și agrement din Chișcăreni. În aceeași clădire își are sediul întreprinderea municipală "Servcom-Chișcăreni". Gospodăria piscicolă: iazuri cu o suprafață totală de 110 hectare. 12 iazuri se află la bilanțul primăriei și sînt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de "Casa Vînătorului", clădire cu două etaje, loc de cazare și odihnă. Lîngă această casă sînt construite foișoare, locuri pentru frigărui. Tabăra de odihnă (renovată) se află într-un crîng de nuci, în apropierea unui lac. Este prevăzută
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
familii de țărani și-au întemeiat gospodării pe loturile de împroprietărire. Noul sat a fost denumit după o altă localitate din apropiere - Sîngerei În perioada interbelică satul era înregistrat în comuna Rădoaia (județul Bălți), aparținea de Tribunalul Bălți, judecătoria de ocol Pepeni, oficiul poștal și telegraful din Alexăndreni. În sat funcționa o școală primară. În 1933 numărul copiilor de 5-16 ani era de 176, pe când în lista catalogului erau înregistrați numai 84 de elevi. Învățători pe atunci au fost: Teodor Lomaca
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Secureni făcea parte din Ocolul Nistrul de jos a Ținutului Hotin , ca reședință de ocol. În anul 1864 s-a deschis școala din sat, iar în 1893 localitatea a fost legată la rețeaua de căi ferate a Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27
Secureni () [Corola-website/Science/306115_a_307444]
-
Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Secureni făcea parte din Ocolul Nistrul de jos a Ținutului Hotin , ca reședință de ocol. În anul 1864 s-a deschis școala din sat, iar în 1893 localitatea a fost legată la rețeaua de căi ferate a Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Secureni-Târg a făcut parte din componența României
Secureni () [Corola-website/Science/306115_a_307444]
-
Maxim Pop și Mihai Șerban. După o stagnare de 15 ani, studiul Ghețarului Scărișoara este reluat în 1965 de Iosif Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban, T. Rusu și V. Crăciun. Peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
V. Crăciun. Peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul Poliței. Golul rămas
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
XIX încep să apară casele cu două caturi, mai ales la oraș, în timp ce la sate ele rămân în continuare cu un singur etaj, multă vreme. Specifice Branului îi sunt grajdiul de oi lipit în exterior de acareturi precum și gospodăriile cu ocol întărit. Aceste tipuri de gospodării prezintă așezarea acareturilor pe toate laturile ocolului, formând o mică cetate întărită. Fața construcțiilor — realizate din lemn — este orientată către interior, iar curtea se pietruiește de cele mai multe ori. Casele sunt clădite „stânește”, bârnele fiind crestate
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
în timp ce la sate ele rămân în continuare cu un singur etaj, multă vreme. Specifice Branului îi sunt grajdiul de oi lipit în exterior de acareturi precum și gospodăriile cu ocol întărit. Aceste tipuri de gospodării prezintă așezarea acareturilor pe toate laturile ocolului, formând o mică cetate întărită. Fața construcțiilor — realizate din lemn — este orientată către interior, iar curtea se pietruiește de cele mai multe ori. Casele sunt clădite „stânește”, bârnele fiind crestate la margini și suprapuse. Casele săsești aveau latura mai scurtă înspre stradă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
razelor de soare “văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste. Codrii de Argint sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Cantemir menționează prezența altor țări, ale berladnicilor în zona Bârladului, brodnicilor în sudul Moldovei și bolohovenilor în nordul Basarabiei și al Transilvaniei. Au fost pomenite și alte formațiuni prestatale-codrii (Codrii Cosminului, Codrii Lapusnei, Codrii Hertei), câmpurile lui Dragoș și Vlad, ocoalele în zonele Câmpulung sau Vrancea. Cel mai mare voievodat era Moldova, cu reședința la Baia, cetate semnalată în surse din 1200. Cnezatele rusești își exercitau autoritatea în spațiul moldovean, de la Kiev și Halici. Invazia mongolă a înlăturat stăpânirea rusă. Înainte de
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
1870) lămpile cu gaz pe străzi (1872). În același an, 1872, prima linie ferată din Japonia, care lega Yokohama cu gările Shinagawa și Shimbashi în Tokyio. În același an, Jules Verne a folosit Yokohama pentru un episod în cartea sa "Ocolul lumii în 80 de zile". În 1887, un comerciant britanic, Samuel Cocking, a construit prima uzină electrică, pe bază de cărbune, mai întâi pentru uz propriu, dar devenind mai târziu baza uzinei electrice centrale din Yokohama. Yokohama a devenit oficial
Yokohama () [Corola-website/Science/306460_a_307789]
-
era Iacob Vartic. După datele statistice ale anului 1817 ochina Parcani aparținea mănăstirii Chipriana cu 2 mori de apă pe rîul Ciorna, 6 livezi, 35 gospodării, 5 văduve, 2 burlaci, 1 preot,1 diacon, 1 ponomari. Parcanii se găseau în ocolul Nistrului de sus. La 04.07.1824 trăitorul Danilă Draginschii din Parcani, județul Orhei vine cu rugămintea către organele puterii admninistrative ca să-i restabilească titlul și dreptul de moștenire al moșiei din Parcani. Prin anii 1836 satul Parcani cuprindea 60
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
dat și am miluit sfîntă mănăstire Galata, un sat anume Petreștii, în ținutul Cîrligului supt bucovină și cu poieni buni de fîneță și cu locuri de prisăci în deal, la fîntînă. Care sat Petreștii au fost drept domnescu, asculătoriu de ocolul Iașilor”. Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, la 1 km de calea ferată Ungheni - Bălți și de traseul internațional Chișinău -Iași, la 115 km de Chișinău. Suprafața totală e de: 4501
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
Jos, ele însele împârțite în "Ținuturi" (Cernăuți, Onut ulterior devenit Hotin, Soroca, Strășineț, Câmpulung, Suceava, Dorohoi, Hârlâu, Orhei, Neamț, Roman, Cotnari, Iași, Lăpușna, Bacău, Vaslui, Tutova, Fălciu, Tighina, Putna (Vrancea), Tecuci, Covurlui, Tigheciu, Chilia, Ceatea-Albă) la rândul lor împărțite în "Ocoluri" mai mici. Partea Țarii de Jos situată de-a lungul malurilor Dunării și mării se numea "Basarabia", fiindca aparținuse inițial Țării Românești, condusa de dinastia Basarabilor. Turcii au denumit această regiune "Buçak" (Bugeac). Din 1775 (anexarea de către Austria a regiunii
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
Dubna". Și de acolo am purces peste vale și ne-am suit în deal în" Dubna Veche"" În octombrie același an la hotărnicirea moșiei Stoicani participă și "vornicul Mihalache Perciun ot "Pripiceni"". În cadrul recensămîntului din 1772-1773, satul Pripiceni, situat în ocolul Cîmpului de Jos al ținutului Soroca, au fost înregistrați 20 capi de familie. Proprietar al moșiei era paharnicul Neculae Ruset, dar el nu avea nici un supus. Cei 14 moldoveni de aici erau considerați țărani liberi. Mai trăiau în sat 2
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
pămînt au continuat și în 1792, 1794 și 1799. Și întotdeauna răzeșii din Hristici au prezentat dovezi concludente. 1 iulie 1716. Satul Hristici e pomenit ca fiind un hotar cu locul domnesc al târgului Soroca. 1772-1773. Hristicii se aflau în Ocolul Nistrului de Sus al ținutului Soroca. Cel mai mare proprietar de pămînt era boierul Isacescul. 31 de case de locuit, 2 fețe bisericești, 27 de moldoveni liberi, 2 văduve (Moldova în epoca feudalismului, 1837, Chișinău, 1975, vol. II, p. I
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
bisericești, 27 de moldoveni liberi, 2 văduve (Moldova în epoca feudalismului, 1837, Chișinău, 1975, vol. II, p. I, pag. 164). 1774. Moșie răzeșească. 54 de case, 54 de breslași, 1 preot, 1 dascal, 2 văduve, 50 de poștași. "'1793". Hristici Ocolul Mijlocului, 77 de birnici, cărăușie, loc îndestul (Uricariul, Vol. VIII Iași, 1886, p. 282). 20 martie 1814. Arsenie Lozan și Arsenie Eftenie din Hristici depun plîngere asupra decedatului șetrar Vasile Carp, cum că le-a luat moșiile ce le aveau
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
1814. Arsenie Lozan și Arsenie Eftenie din Hristici depun plîngere asupra decedatului șetrar Vasile Carp, cum că le-a luat moșiile ce le aveau la Cuhurești și Vanțina (ANRM), f. 2, INV. 1, U.P. 257. 1817. Satul Hristici din Ocolul Mijlocului al ținutului Soroca era unul cu bunăstare înaltă. S-au înregistrat: 2 preoți, 1 dascăl, 1 pălămar, 3 mazili, 68 de gospodari , 5 văduve, 11 burlaci; în total - 86 de bărbați, 5 văduve. Moșie răzeșească și avea 300 f.
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Zăbriceni - 28 sate Urmărim dezvoltarea satelor de raport în perioada pînă la anul 1929 conform informației prezentate în Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agriculturi editat în an. 1929: Cucueții-Vechi- 572 de locuitori. Tribunal în or. Bălti. Judecătoria de ocol Copăceni. Există școală primară. Băcanii: Șerman Moșcu. Cucueții-Noui- 583 de locuitori. Tribunal în or. Bălti. Judecătoria de ocol Copăceni. Există școală primară. Cîrciumari: Daciman B; Fierari: Petuhov profir; Agricultori: Coțefi A Constantin-41 ha; Coțefi A Dumitru-41 ha; Coțefi A Nicolae-41
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agriculturi editat în an. 1929: Cucueții-Vechi- 572 de locuitori. Tribunal în or. Bălti. Judecătoria de ocol Copăceni. Există școală primară. Băcanii: Șerman Moșcu. Cucueții-Noui- 583 de locuitori. Tribunal în or. Bălti. Judecătoria de ocol Copăceni. Există școală primară. Cîrciumari: Daciman B; Fierari: Petuhov profir; Agricultori: Coțefi A Constantin-41 ha; Coțefi A Dumitru-41 ha; Coțefi A Nicolae-41 ha. Ivănești (Ionești) a intrat pînă în anii 1930 în s. Sturzeni că cătun- 126 de locuitori. Tribunal
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Daciman B; Fierari: Petuhov profir; Agricultori: Coțefi A Constantin-41 ha; Coțefi A Dumitru-41 ha; Coțefi A Nicolae-41 ha. Ivănești (Ionești) a intrat pînă în anii 1930 în s. Sturzeni că cătun- 126 de locuitori. Tribunal în or. Bălti. Judecătoria de ocol Copăceni. Mori: Cheptănaru Alexandru; Treerătoare Ciornîi Nichifor; Dulbenco Luchian, Harabara Timofte. Alexandreni- 470 de locuitori. Tribunal în or. Bălti. Judecătoria de ocol Copăceni. Fierari-Șemenschi Alexe. Pentru a scrie istoria provenienței unui sat este un lucru foarte anevoios, insă totul e
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
pînă în anii 1930 în s. Sturzeni că cătun- 126 de locuitori. Tribunal în or. Bălti. Judecătoria de ocol Copăceni. Mori: Cheptănaru Alexandru; Treerătoare Ciornîi Nichifor; Dulbenco Luchian, Harabara Timofte. Alexandreni- 470 de locuitori. Tribunal în or. Bălti. Judecătoria de ocol Copăceni. Fierari-Șemenschi Alexe. Pentru a scrie istoria provenienței unui sat este un lucru foarte anevoios, insă totul e necesar a fi bazat pe documente, probe care să confirme cele descrise ulterior, pentru a fi continuat de urmași pentru urmași. Cu toate ca
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
vreme. Un document interesant ce se păstrează în Arhiva Națională în d. 873 inv. 3 f. 208 este o plîngere ce datează cu 28 martie 1862, adresată Arhiepiskopului al Chișinăului și Hotinului de la preotul ce aparținea bisericii din s. Fîntîna-Albă ocolul IV al județului Iași, Pavel Fiodor, si la moment era observatorul școlilor și bisericilor din acest ocol. În această plîngere se stipulează că Dimitrii Dodița pricetnik la biserika din s. Cucueți refuză să îndeplinească indicațiile superiorilor preotului Ștefan Zaim și
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]