11,301 matches
-
cu un mare grohotiș, apoi galeria se inundă formând lacul 14, ce duce la sifonul terminal, încurcat de trunchiuri de pomi. Din acest punct, sfârșitul propriu-zis al galeriei, începând din 1972 alpiniștii au efectuat o mulțime de escalade în căutarea pasajului de trecere spre aval. S-a reușit urcarea a 120 m dar galeriile găsite până acuma nu au încă legătură cu activul principal. Peșteră Cetățile Ponorului poate fi vizitată. atât zona de suprafață cât și galeria subterană până la Sala Taberei
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
în contact cu celulele parenchimatoase ale corpului. Limfa este lichidul care se formează atunci când fluidul interstițial intră în vasele limfatice inițiale ale sistemului limfatic. Limfa este apoi deplasată de-a lungul rețelei de vase limfatice fie prin contracțiile intrinseci ale pasajelor limfatice, fie prin compresia extrinsecă a vaselor limfatice datorită forțelor externe exercitate de țesuturi (de exemplu, contracțiile mușchilor scheletici), sau prin intermediul inimilor limfatice în cazul unor animale. Organizarea ganglionilor limfatici și a drenajului urmează organizarea corpului în regiuni interne și
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
a fost un pasaj acoperit din București, executat în 1859 între arterele numite în prezent Calea Victoriei și Strada Ion Câmpineanu. Pasajul a fost demolat în 1958. În 1857, Frederic Bossel, proprietarul casei Bossel, cumpără de la Pericle Ghica un teren de aproximativ 5.000 m²
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
a fost un pasaj acoperit din București, executat în 1859 între arterele numite în prezent Calea Victoriei și Strada Ion Câmpineanu. Pasajul a fost demolat în 1958. În 1857, Frederic Bossel, proprietarul casei Bossel, cumpără de la Pericle Ghica un teren de aproximativ 5.000 m², situat în nordul Casei Török, cu o străduță perpendiculară pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care cobora spre
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
Ion Câmpineanu). Străduța era flancată de ambele părți de mici prăvălii. Bossel pardosește străduța cu lespezi de piatră și execută scări de piatră pentru coborîrea spre strada Câmpineanu. Apoi acoperă străduța cu un acoperiș de sticlă galbenă, dând naștere la pasajul inaugurat în 1859. Pasajul mai avea o ramură care ieșea tot în Strada Câmpineanu, în spatele Teatrului Național. În noul pasaj Constantin Alexandru Rosetti și-a instalat redacția ziarului "”Românulŭ”" (după ortografia vremii) și tipografia. De la numele ziarului și-a luat
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
flancată de ambele părți de mici prăvălii. Bossel pardosește străduța cu lespezi de piatră și execută scări de piatră pentru coborîrea spre strada Câmpineanu. Apoi acoperă străduța cu un acoperiș de sticlă galbenă, dând naștere la pasajul inaugurat în 1859. Pasajul mai avea o ramură care ieșea tot în Strada Câmpineanu, în spatele Teatrului Național. În noul pasaj Constantin Alexandru Rosetti și-a instalat redacția ziarului "”Românulŭ”" (după ortografia vremii) și tipografia. De la numele ziarului și-a luat și pasajul numele de
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
scări de piatră pentru coborîrea spre strada Câmpineanu. Apoi acoperă străduța cu un acoperiș de sticlă galbenă, dând naștere la pasajul inaugurat în 1859. Pasajul mai avea o ramură care ieșea tot în Strada Câmpineanu, în spatele Teatrului Național. În noul pasaj Constantin Alexandru Rosetti și-a instalat redacția ziarului "”Românulŭ”" (după ortografia vremii) și tipografia. De la numele ziarului și-a luat și pasajul numele de . Ziarul apăruse pentru prima oară la 9 august 1857 ca o publicație săptămânală, devenind din 1859
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
în 1859. Pasajul mai avea o ramură care ieșea tot în Strada Câmpineanu, în spatele Teatrului Național. În noul pasaj Constantin Alexandru Rosetti și-a instalat redacția ziarului "”Românulŭ”" (după ortografia vremii) și tipografia. De la numele ziarului și-a luat și pasajul numele de . Ziarul apăruse pentru prima oară la 9 august 1857 ca o publicație săptămânală, devenind din 1859 o publicație zilnică. Românul a ajuns în foarte scurtă vreme o publicație foarte influentă. Avea de altfel cel mai ridicat tiraj dintre
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
denumirea de "”Libertatea”" iar după ce și acesta a fost interzis, sub denumirea de "“Conștiinția naționale”" După abdicarea lui Cuza, la 11 februarie 1866, ziarul “Românul” a reintrat în legalitate și și-a reluat apariția, încetându-și publicarea în aprilie 1905. Pasajul a devenit în scurtă vreme un loc de întâlnire și de plimbare. Eric Winterhalder, primul director al Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC) descria în 1866 pasajul ca fiind "“un edificiu construit cu cea mai mare eleganță arhitectonică, acoperit peste
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
în legalitate și și-a reluat apariția, încetându-și publicarea în aprilie 1905. Pasajul a devenit în scurtă vreme un loc de întâlnire și de plimbare. Eric Winterhalder, primul director al Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC) descria în 1866 pasajul ca fiind "“un edificiu construit cu cea mai mare eleganță arhitectonică, acoperit peste tot cu sticlă, pardosit cu asfalt, rivalizând cu cele mai renumite și mai frumoase pasaje din Paris”". Micile prăvălii inițiale au fost înlocuite de alte spații comerciale
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
primul director al Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC) descria în 1866 pasajul ca fiind "“un edificiu construit cu cea mai mare eleganță arhitectonică, acoperit peste tot cu sticlă, pardosit cu asfalt, rivalizând cu cele mai renumite și mai frumoase pasaje din Paris”". Micile prăvălii inițiale au fost înlocuite de alte spații comerciale cares să atragă protipendada intelectuală a orașului, dintre care sunt demne de menționat: Pe lângă tipografia lui C.A. Rosetti, în 1864 Carol Göbl, Walter și Petre Ispirescu înființează
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
de alte spații comerciale cares să atragă protipendada intelectuală a orașului, dintre care sunt demne de menționat: Pe lângă tipografia lui C.A. Rosetti, în 1864 Carol Göbl, Walter și Petre Ispirescu înființează “Tipografia Lucrătorilor Asociați” pe care o instalează în Pasajul Român. Aici Petre Ispireascu a publicat poemele lui Dimitrie Bolintineanu, ediție care a fost distinsă cu o medalie de argint. Tot aici Petre Ispirescu a publicat revista “Tipograful Român” și “Unirea Democratică”. Tot această tipografie a tipărit și “Claponul” lui
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
ziarelor umoristice: "“Sarsăilă”", urmat de "“Nichipercea”" publicate de N.T. Orășanu, "“Tânțarul”" lui C.A. Rosetti, "“Claponul”" lui Ion Luca Caragiale, "“Ghimpele”" și "“Satyrul”". În 1869 are loc aici înființarea societății Românismul al lui C.H. Grandea, care avea sediul în același pasaj. La etajele superioare ale clădirilor adiacente existau locuințe. Aici stătea Villemot, un profesor de dans francez. Deasupra lui locuia Bonifaciu Florescu, profesor de limba franceză și de istorie, fiul lui Nicolae Bălcescu și al Luxiței Florescu. În clădirile învecinate au
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
stătea Villemot, un profesor de dans francez. Deasupra lui locuia Bonifaciu Florescu, profesor de limba franceză și de istorie, fiul lui Nicolae Bălcescu și al Luxiței Florescu. În clădirile învecinate au trăit pentru o vreme Nicolae Filimon și Nicolae Grigorescu. Pasajul era un loc în jurul căruia se strângeau numeroși oameni du cultură ai epocii, parajul fiind denumit de ei și “Mica republică a artelor”. Unii scriitori fie au menționat pasajul în memoriile lor, fie l-au ales ca loc unde avea
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
învecinate au trăit pentru o vreme Nicolae Filimon și Nicolae Grigorescu. Pasajul era un loc în jurul căruia se strângeau numeroși oameni du cultură ai epocii, parajul fiind denumit de ei și “Mica republică a artelor”. Unii scriitori fie au menționat pasajul în memoriile lor, fie l-au ales ca loc unde avea loc acțiunea din scrierile lor. Astfel, Iorgu Caragiale juca la Teatrul Național piesa de succes "“Misterele din pasaj”", inspirată din scrierile lui Eugène Sue. Perioada primului război mondial a
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
ei și “Mica republică a artelor”. Unii scriitori fie au menționat pasajul în memoriile lor, fie l-au ales ca loc unde avea loc acțiunea din scrierile lor. Astfel, Iorgu Caragiale juca la Teatrul Național piesa de succes "“Misterele din pasaj”", inspirată din scrierile lui Eugène Sue. Perioada primului război mondial a fost grea pentru București. Ocupat pentru aproape doi ani de forțele armate germane și austro-ungare, orașul a început să se îndrepte către o viață normală după revenirea administrației române
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
D. Pop și alții. Manifestația trebuia să aibă loc în fața Teatrului Național. Forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu se grupează în pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu telefonează primului ministru Ion I. C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Progresiv situația politică din București se liniștește și începe dezvoltarea orașului
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
Național. Forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu se grupează în pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu telefonează primului ministru Ion I. C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Progresiv situația politică din București se liniștește și începe dezvoltarea orașului din perioada interbelică. Față de anii 1860 când fusese realizat pasajul situația
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu se grupează în pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu telefonează primului ministru Ion I. C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Progresiv situația politică din București se liniștește și începe dezvoltarea orașului din perioada interbelică. Față de anii 1860 când fusese realizat pasajul situația economică se
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu telefonează primului ministru Ion I. C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Progresiv situația politică din București se liniștește și începe dezvoltarea orașului din perioada interbelică. Față de anii 1860 când fusese realizat pasajul situația economică se schimbase radical și puține lucruri din București mai aminteau de perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Tirajele ziarelor crescuseră și noile ziare aveau nevoie de tipografii mai mari și de redacții cu personal mai numeros. Treptat redacțiile ziarelor
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
mai noi. Cafeneaua turcească nu-și mai avea niciun rost; chiar la sfârșitul secolului XIX nu mai existau nici măcar nostalgici care să fumeze narghilea. Restaurantul, cafeneaua și cofetăria nu mai erau la modă și locul de întâlnire devenise Capșa. În pasaj, locul lor le-a fost luat, încetul cu încetul de unități comerciale mai modeste. La sfârșitul anilor 1930, cu ocazia sistematizării Căii Victoriei în vecinătatea palatului regal, s-a demolat partea din spre Calea Victoriei a pasajului, care era și cea
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
întâlnire devenise Capșa. În pasaj, locul lor le-a fost luat, încetul cu încetul de unități comerciale mai modeste. La sfârșitul anilor 1930, cu ocazia sistematizării Căii Victoriei în vecinătatea palatului regal, s-a demolat partea din spre Calea Victoriei a pasajului, care era și cea mai interesantă. Clădirile care nu au fost demolate au fost grav afectate de cutremurul din 1940, ceea ce a dus la decăderea în continuare a pasajului. După război, ar fi fost posibilă o renovare a pasajului și
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
vecinătatea palatului regal, s-a demolat partea din spre Calea Victoriei a pasajului, care era și cea mai interesantă. Clădirile care nu au fost demolate au fost grav afectate de cutremurul din 1940, ceea ce a dus la decăderea în continuare a pasajului. După război, ar fi fost posibilă o renovare a pasajului și a întregii zone din jur, odată cu reconstrucția Teatrului Național, avariat de bombardamentele din 1944. Dar în anii 1950, tendința oficialităților nu era de a prezerva moștenirea culturală din trecut
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
a pasajului, care era și cea mai interesantă. Clădirile care nu au fost demolate au fost grav afectate de cutremurul din 1940, ceea ce a dus la decăderea în continuare a pasajului. După război, ar fi fost posibilă o renovare a pasajului și a întregii zone din jur, odată cu reconstrucția Teatrului Național, avariat de bombardamentele din 1944. Dar în anii 1950, tendința oficialităților nu era de a prezerva moștenirea culturală din trecut ci de a construi o capitală nouă socialistă. Vechiul teatru
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
avariat de bombardamentele din 1944. Dar în anii 1950, tendința oficialităților nu era de a prezerva moștenirea culturală din trecut ci de a construi o capitală nouă socialistă. Vechiul teatru național nu a fost reconstruit, iar ceea ce mai dăinuia din Pasajul Român a fost complet demolat în 1958, ridicându-se în schimb blocul care adăpostește în prezent magazinul “Muzica”, bloc care nu are nici originalitatea nici farmecul vechiului pasaj. În mod ironic, pasajul a fost distrus tocmai în anul în care
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]