10,721 matches
-
existat o umilință mai mare pentru un împărat roman decît să-și dea fata unor sălbatici care se considerau egalii lui. Prea pute această mizerie antică a mincinoșilor de profesie colportată de atîtea lichele din neamul nostru. Noi ne-am pomenit înconjurați de o mulțime de oameni care se învîrteau în jurul nostru, ne goneau ca niște năluci, ne atacau cu putere să ne prade ca o haită de lupi. Ne-am oprit imediat iar eu Ilo Românul am avut gîndul de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru strămoșii noștri din timpul lui Cotizo. După ce a încercat în zadar să-și îm- buneze împăratul pentru a-i schimba locul exilului din cetatea Tomis, a învățat limba geților și a scris chiar poeme în această limbă. El nu pomenește niciodată pe daci, pentru el get sau dac sînt totuna.Tristele ll ,,Eu numai fost-am trimis lîngă a Istrului guri înșeptite, Unde de-a Polului Nord geruri cumplite rebegesc. De meterei, colchieni, de iazigi și de a geților gloată, Doar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Menționăm că medaliile Șaraga sunt pline de semnificații patriotice, că inițiatorii discern din noianul de personalități și fapte pe cele mereu prezente în inima și mintea neamului în care se integraseră editorii, că uneori găsesc cu dibăcie prilej de a pomeni de ele. Ilustrative în acest sens ni se par medalia oficială a Iașului, prilejuită de aniversarea dinastiei în 1906, care susține ideea latinității limbii și poporului român, precum și medalia închinată lui Cuza Vodă la 40 de ani de la abdicare, medalie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care, în memorabila zi de 24 ianuarie 1859, a hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și ca domn al Munteniei. Remarcăm că pe o altă operă medalistică apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici măcar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grija Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lui Gr. T. Popa, etalându-le pe cele de eseist, prozator și publicist. Acesta este și motivul mottoului și preambulului nostru, susținut de istoricul și criticul literar de prestanță incontestabilă care a fost George Călinescu. Nu putem încheia fără să pomenim măcar în treacăt despre medalia realizată în 1999, la 120 de ani ai U.M.F. Iași, medalie care, la o apreciere superficială, poate părea complet lipsită de originalitate. Medalia aceasta reia atât imaginea aversului, cât și pe cea a reversului de pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
LS), afirmă peremptoriu autorul, oferindu-ne explicit lectura dificultății acceptării alterității, și dîndu-ne de înțeles că aceasta este o mască, în sensul nietzschean al termenului, de diferență, de opoziție ca deghizare pe care o îmbracă pudoarea unui zeu. Am mai pomenit și cu alte ocazii de rolul important al portăresei, personaj cheie pentru Cioran, un fel de model al alterității triumfătoare, de Big Brother familiar și constrîngător, totodată cerber și gardă de corp, un concentrat de empatie, supraveghere, protecție, sentiment de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Menționam că medaliile Saraga sunt pline de semnificații patriotice, ca inițiatorii discern din noianul de personalități și fapte pe cele mereu prezente în inima și mintea neamului în care se integraseră editorii, ca uneori găsesc cu dibăcie prilej de a pomeni de ele. Ilustrative în acest sens ni se par medalia oficială a Iașului, prilejuita de aniversarea dinastiei în 1906, care susține ideea latinității limbii și poporului român, precum și medalia închinata lui Cuza Vodă la 40 de ani de la abdicare, medalie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care, în memorabilă zi de 24 ianuarie 1859, a hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și că domn al Munteniei. Remarcam că pe o altă opera medalistica apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici macar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grijă Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lui Gr. Ț. Popa, etalându-le pe cele de eseist, prozator și publicist. Acesta este și motivul mottoului și preambulului nostru, susținut de istoricul și criticul literar de prestanta incontestabila care a fost George Călinescu. Nu putem încheia fără să pomenim măcar în treacăt despre medalia realizată în 1999, la 120 de ani ai U.M.F. Iași, medalie care, la o apreciere superficială, poate părea complet lipsită de originalitate. Medalia această reia atât imaginea aversului, cât și pe cea a reversului de pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
încă legați de o reședință nocturnă în afara localității și de o activitate de predicare în orașe în timpul zilei, fără convente și biserici proprii. Tot din această scrisoare se poate observa că frații erau cunoscuți ca grup, căci Iacob nici măcar nu pomenește numele fondatorului, pe care, probabil, încă nul cunoștea. De asemenea, el scrie și despre sorores minores - surorile minurori - ca fiind un fel de ramură feminină a acestei fraternități, iar această mărturie - fără nicio intenție de a forța realitatea, ci doar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
obicei pe operele biografice oficiale ale lui Toma de Celano și Bonaventura, în funcție de perioada în care sunt redactate (doar două dintre izvoarele non-franciscane prezentate aici, Cezar de Heisterbach și Cronica ritmică austriacă, fac referire la frații minori, fără a-l pomeni pe fondator); altele istorisesc anumite episoade din viața lui, pentru că erau considerate semnificative pentru personalitatea sa, ca de exemplu predica adresată păsărilor în varianta englezului Roger de Wendover; sau pentru că aveau de a face cu locul de origine al autorului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
este cunoscută. El relatează, însă, evenimentele referitoare la principii și regiunile din Saxonia, din anul 1224 până în 1225. Autorul consemnează prezența ordinelor mendicante în teritoriu în anul 1224. Frații minori au ajuns la Magdeburg în 1223 (cf. Giordano, 36). Chiar dacă pomenește de „nova conversatio”, nu menționează în ce constă această nouă formă de viață religioasă, refugiindu-se imediat în a deplânge decăderea ordinelor vechi. Cu toate acestea, noutatea lor este sesizată, chiar dacă nu este prețuită,fiind influențat de mentalitatea comună privitoare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
În practică tot ce ai Învățat În teorie 297 Concluzie 303 Index 305 Mulțumiritc "Mulțumiri" Ben Franklin scria cândva că Înțelepciunea reunește „licăririle de spirit” ale altora. Am adunat Înțelepciune de la atâția oameni, Încât mi-e cu neputință să-i pomenesc pe toți. Câtorva le voi mulțumi totuși, iar această carte le este dedicată lor. Răposatului Norman Vincent Peale, a cărui scrisoare de Încurajare („Nu te lăsa de scris, Mark, nu se știe ce destine vei influența”) a fost și Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
este suma eforturilor tuturor. Următoarea etapă este aceea de informare a mediocrilor, pe cât posibil, că nu vor mai putea să se ascundă, că vor fi trași la răspundere pentru munca lor. S-ar putea să Întâmpinați dificultăți atunci când Îi veți pomeni mediocrului cuvântul care Începe cu R („responsabilitate”). Prima lui reacție ar putea fi ostilitatea, urmată rapid de o stare agravată de anxietate și vulnerabilitate. Va ști că munca lui este monitorizată și că eforturile lui vor trebui să crească În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
o celebrare a talentelor fiecăruia. Aflați ce talente au angajații dumneavoastră, cum și le folosesc În afara serviciului și Încurajați-i să-și Împărtășească harul cu toată echipa. Un manager pe care Îl cunosc cântă la clarinet mai prost decât am pomenit vreodată. Dar Își aduce instrumentul cu el la serviciu și cântă la fiecare zi de naștere, spre marea exasperare (și distracție) a Întregului personal. 4. Aduceți mai multă distracție În biroul dumneavoastră. Încurajați-vă angajații să-și arate caricatura preferată
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
instrument de seducție erotică). Iatacul nare propriu-zis o identitate. Ca orice lucru sfînt n-are chip Este un spațiu al bănuielii: reveria unei intimități misterioase Conachi nu se incumetă să-l descrie. Dacă nu mă Înșel, singurul element de interior pomenit În poeme este oglinda. Obiect-simbol, obiect narcisiac, martor al frumuseții, imagine a dublului... Conachi o limitează la banala alegorie a trădării frumuseții... Iatacul este, În realitate, un peisaj sărac. Imaginația este, În schimb, productivă cînd intervine fuga stralegica, surghiunul de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pentru că a ta cruzime l-au ars și l-au amărît. De-oi muri să scrii pe piatră că acest nenorocit Pentru dragostea mea numai În pustiu s-au săvîrșit. Iar de-oi trăi cu durerea prin pustiiuri rătăcit, Să pomenești cîteodată pre omul ce te-au iubit. Orișicum eu răsplătire n-oi cere la Dumnezău, Și de m-ai ars tu pe mine, eu țîe bine Îți vreu.” SÎnt, În acest testament sentimental, două clauze („de-oi muri”, „iar de-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a se teme de viteji, fără a se sfii de filosofi, fără să aibă milă de tineri, și chiar de săraci, săgetează piepturile, le Înflăcărează sîngele, și atît Îi aruncă În călduri grozave, Încît mulți Își zmintesc simțirile și se pomenesc ca cei lunateci În somn, și chiar deștepți vorbind aiurea, neștiind cum și către cine. Ba Încă unii rămîn zmintiți pentru totdauna, fără a-și mai putea găsi leacul, și din Spitalul Amorului ajung În Spitalul nebunilor (la Balamuc); alții
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
diabolice. Prima nevastă i-a fugit În chiar ziua cununiei și, ca să-și recapete drepturile, Pann urcă de mai multe ori Dealul Mitropoliei: „Arătînd la judecată Că ea pe alt a voit Și cu mine cununată Cu minciuni s-a pomenit. Judecata porni silă Cu bici a o-nfricoșa, GÎndind că va prinde milă Asupra mea ea așa. Dar geaba, mijloc nu fuse S-o facă a mă iubi, Că ea Îndată se duse Și iarăși se osebi. Judecata iar mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că n-au apucat cutremur așa de strașnic ca acela și huietul venea dinspre miază-noapte” (Letopisețul Țării Moldovei, Nicolae Costin). * 8 august 1861: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, de au fost cutremur mare, cât n-au mai pomenit altădată nimenea, luni noaptea spre marți, la ceasurile 7 și un sfert, în Postul Sânteimării Mari, în zilele luminatului nostrum Io Șerban Voievod (Șerban Cantacuzino), august 8 din leat 7189” (însemnare de pe o veche carte bisericească). * 19 august 1681: “la
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
mai alinaseră vorbele pentru năprasnica frică despre turci, iar ciuma se speria” (cronică manuscris Tărtășescu). * 23 aprilie 1829, în ziua de Sf. Mare mucenic Gheorghe, în vremea Vecerniei, s-au cutremurat pământul de 2 ori, dar mai tare decât cel pomenit în luna martie 30. * 5 mai 1829: zguduiri puternice în București. * 4 iulie 1829: “miercuri, s-a cutremurat pământul asupra munților Țării Românești, încât la Vălenii de Munte s-a deschis pământul de un stat de om, iar aici, în
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
și spirit rece, pozitiv. Acesta contrastează cu mitologia începuturilor, dintr-o dată glorioase, foarte răspândită în întreaga publicistică românească a epocii. De pildă, pentru Z. Carcalechi, Ienăchiță Văcărescu pe care toți evropienii cei învățați îl lăudau și în veci îl va pomeni era în 1829! un nume de... reputație internațională. Literatura română în 1840! se numără după Kogălniceanu cu mândrie între literaturile Europei. Ea a făcut pasuri de urieș. Ca încurajare pedagogică, afirmația din programul Daciei literare era legitimă. Se-nțelege că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
noastre, așa cum reiese din numeroasele contribuții ale acestuia menționate În anterioarele mele cărți. Articolul care-l pune În această lumină pe Dan PETRAȘINCU 10 este tot o scrisoare; autorul comentează primul act normativ de după naționalizarea editurilor pe care l-am pomenit ceva mai devreme, dar și decretul privitor la stimularea financiară a scriitorilor, cât și planul economic, cu a sa necesară ajustare și integrare a inspirației creatoare „după pilda Uniunii Sovietice, a literaturii sale Închegată pe norme și pe dimensiuni inedite
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
după această dată, i-am Întâlnit doar de două trei ori semnătura În presă, deși am parcurs-o până În 1954; va fi rămas definitiv În acea Italie „a dezorientării și umilinței scriitorilor, a țâfnei și cinismului aritmeticii afaceriste” despre care pomenește În scrisoare, unde un Alberto Moravia deși tradus În câteva limbi de circulație internațională, agoniza În fața nepăsării și exploatării editorului; căci acolo „e o cultură de Babylon”, acolo „n-ai norocul să-ți pornești cariera Într-o societate În care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de prof. Ion Vitner). (Ă)”. Tot În cinstea acestui eveniment Academia R.P.R. acordă pentru prima oară cele 15 premii, conform hotărârii Plenarei CC al PMR și a Decretului M.A.N. (Marea Adunare Națională) din ianuarie, pe care le-am pomenit ceva mai devreme; sunt premiați cu 200.000 lei scriitori, artiști, savanți, reviste. Să parcurgem lista premianților 17, publicată de ziarele și revistele vremii cu multe comentarii și vâlvă, reținând de aici nu numai oamenii marcanți, de bază ai regimului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]