10,567 matches
-
credință care a favorizat progresul material al comunității pentru că a stimulat afirmarea binelui și a dreptății aici pe pământ, nu Într-o formă ascetică sau prin Îndemnuri la renunțare, ci Într-o formă activă care să valorifice această esență ca premisă indispensabilă a perfecțiunii și fericirii viitoare a vieții umane și universale. Pentru zoroastrism, bogăția nu e mai puțin apreciată decât descendența numeroasă sau fericirea materială și spirituală, personală sau a altora; este un scop spre care se tinde cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
doua condiție poate fi Îndeplinită printr-o acceptare sinceră și deschisă a doctrinei dualiste, fără complexe de inferioritate În confruntarea cu creștinismul sau Islamul, deoarece aici se află contribuția cea mai importantă și mai profundă a mesajului lui Zoroastruxe "Zoroastru". Premisele ca toate acestea să se realizeze sunt tot mai actuale, având În vedere faptul că zoroastrienii din toată lumea, din Asia până În America, favorizați și de numărul lor mic, și-au intensificat legăturile, prin organizarea periodică a unor congrese naționale și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
structură socială concret tripartită; ceea ce trebuia să fie tripartit era doar modul În care societatea respectivă se analiza pe sine și felul În care membrii săi se comportau (cf. Dumézil, 1968, pp. 15 sqq.). Prin urmare, tocmai În lumina acestei premise trebuie să valorizăm un fapt de ordin lexical, din care uneori s-au extras deducții În mod clar exagerate. S-a observat că, În mai multe limbi indo-europene, termenii care desemnează „preotul”, deși nu se suprapun total, prezintă totuși analogii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
toată realitatea provine de la membrele unei ființe primordiale, plasată, fără prea multe preocupări logice, Într-un spațiu și un timp anterioare existenței, În aria nebuloasă a non-ființei, care nu este lipsită de forțe active și figuri personale. Pornind de la această premisă, jertfa se configurează ca o reiterare a sacrificiului primordial În care Își are originea toată realitatea: această reiterare nu are totuși semnificația unei simple celebrări și amintiri, ci este un act care, prin natura sa, are puterea de a Întări
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la gali, deși se pot regăsi și unele infiltrări de origine probabil non indo-europeană, reprezentate de prezența unei importante divinități feminine. Cu toate acestea, diferiți cercetători sunt de părere că imaginea oferită de Cezar este esențialmente iluzorie, pentru că pornește de la premisa că galii ar fi avut un panteon unitar, cu un număr limitat de divinități majore, având fiecare dintre ele o funcție specifică, deși mărturiile epigrafice sugerează o situație destul de diferită. Într-adevăr, În textele epigrafice este amintit un număr foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
maxime evanghelice), tratarea (în care se face uneori loc tâlcuirii alegorice) și, în fine, încheierea. Între legendă și istorie, între real și ireal, didahiile, respirând aerul pur al „Cărții cărților”, pleacă de la litera ei, însă dezvoltă, se poate spune creator, premisele pe care străvechile istorii, ca niște basme doldora de tâlcuri, le oferă. Accentuate cu mistică fervoare, unduindu-se ca sub line adieri sau înăsprindu-se și congestionându-se în mânii viforoase, aceste cuvântări ar putea fi luate drept o emanație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
lui y și pe x lui z (cu orice ierarhizare posibilă între y și z) și că toți indivizii din G2 preferă pe x lui y și pe z lui y (cu orice ierarhizare posibilă între x și z). Din premise nu contează preferințele celor care nu sunt în G. Avem două cazuri. (caz 1) Dacă x este preferat social lui z, atunci membrii grupului G1 sunt decisivi asupra acestei perechi, de vreme ce ei sunt singurii care au definită preferința pentru x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cel puțin egal cu 2 și numărul alternativelor este egal cel puțin cu 3. Demonstrație [t.2.1.1*], [t.2.1.2*]<footnote Cum L→L*, demonstrația celei de-a doua teoreme este valabilă și pentru prima. footnote>. Din premise. Presupunem că există o SDF care îndeplinește U, P și *L . Trebuie verificate trei cazuri: 1) și sunt aceeași pereche. Prin *L nu putem acorda decisivitate pe aceeași pereche de alternative pentru doi indivizi, deoarece setul de alegere al funcției
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a . Dacă ne uităm la i aspecte , asta înseamnă că i a preferat pe 0 lui 1. Dar i mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 2 (0,1)a și 4 (1,1)a . Prin premisa că i are preferințe separabile, trebuie ca i să prefere pe 2 (0,1)a lui 4 (1,1)a . Facem la fel cu j: din premise 1(0,0)a și 2 (0,1)a sunt j variante . Presupunem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este decisiv, anume 2 (0,1)a și 4 (1,1)a . Prin premisa că i are preferințe separabile, trebuie ca i să prefere pe 2 (0,1)a lui 4 (1,1)a . Facem la fel cu j: din premise 1(0,0)a și 2 (0,1)a sunt j variante . Presupunem că j preferă pe 2 (0,1)a lui 1(0,0)a . Dacă ne uităm la j aspecte , asta înseamnă că j a preferat pe 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a . Dacă ne uităm la j aspecte , asta înseamnă că j a preferat pe 1 lui 0. Dar j mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 4 (1,1)a și 3 (1,0)a . Din premise, j are preferințe separabile, deci va prefera pe 1 lui 0, așadar pe 4 (1,1)a lui 3 (1,0)a . Să folosim acum metoda de eliminare Gibbard. Cum i a dat un veto (a preferat strict împotriva) alternativelor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cf are preferințe separabile. Urmăm metoda de eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom observa același lucru: premisa că mulțimea de alegere socială este vidă va fi contrazisă. Aceasta înseamnă că este suficient să avem un singur individ cu preferințe separabile pentru a obține un rezultat de posibilitate. Necesitatea se demonstrează asumând că toți indivizii au preferințe neseparabile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința socială pe toată mulțimea alternativelor nu poate fi decât tranzitivă. Din premise avem doar două proceduri (Pareto și libertariană). Cum condiția libertariană acordă fie nici o decisivitate, fie un număr egal de decisivități, trebuie să presupunem că avem fie nici o decisivitate, fie două. Cum condiția Pareto nu poate determina singură p1 (din motivele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
b (decisivitatea lui lewd). Mai departe, pot prefera unanim fie pe a lui b, fie pe b lui a. În fiecare caz, problema apare doar dacă avem profilurile d sau d*. footnote>). Toate celelalte perechi sunt indiferente social. Cum, din premisă, singurele profiluri în care nimeni nu este liberal sunt d și *d , este, de asemenea, satisfăcut. Trebuie arătat, acum, că profilul social este întotdeauna aciclic. În primul rând, să presupunem că pentru orice profil social. 2 3sa P a poate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru ca j, decisiv pe ( 2a , 3a ) preferă pe 2a lui 3a . La fel, , poate apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 3a lui 1a , fie pentru că i, decisiv pe ( 1a , 3a ), preferă astfel. Pentru a demonstra teorema, trebuie arătat că . Din premise, nimeni nu este decisiv pe ( 1a , 2a ), așadar trebuie să arătăm că 1 2sa P a nu rezultă din faptul că toți indivizii preferă pe 1a lui 2a . Nu este acesta cazul, deoarece profilul rezultat ar fi d . În același
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x variantele ) libertariene, pe trei nu avem sens opus, și pe una avem același sens. Respectând condiția pusă în lemă, trebuie să facem în așa fel încât preferințele din perechile paretiene să nu fie opuse celor din perechile libertariene. Din premise, dacă asta se întâmplă, atunci preferința socială va fi aciclică. Avem, așadar de aici prin cvasitranzitivitate. Dar prin preferința paretiană modificată, 1 6sa I a . În interpretarea mea, acest rezultat este suficient pentru a avea o mulțime de alegere nevidă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru x împotriva lui z, prin amuțirea vocii condiției Pareto, i.e. deși ∀i, xPiz, această preferință nu va fi transformată în preferință socială. Nu vom avea, așadar, o preferință socială între x și z. footnote>. Cum acestea sunt consistente din premise (vezi Suzumura (1978), (1979) și Sen (1976)), relația de preferință socială este și ea consistentă. Paradoxul este rezolvat<footnote O restricție care generează același rezultat pe baza altui argument este cea propusă de Hammond (1982). Argumentul se bazează pe consistența
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin condiția Pareto. Altfel spus, dacă liberalul se opune preferinței exprimate de toți ceilalți, condiția Pareto nu se aplică pe acea pereche de alternative. În acest caz rămânem doar cu perechile pe care indivizii sunt decisivi. Acestea sunt consistente din premise. Pentru o aplicație în cazul prude vs. lewd, vezi Suzumura (1978). 5.2.* Restricția Austeen-Smith [d.5.2.1*]: Condiția Pareto slabă constrânsă prin drepturi ( scP ) acordă decisivitate grupului doar pe acele elemente ale mulțimii alternativelor cărora nu li s-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
s-a opus niciun individ care își exercită drepturile. [t.5.2.1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește U, ,L *L și scP . Demonstrație [t.5.2.1*]. Să presupunem că [t.5.2.1*] este falsă. Din premise, alocarea drepturilor este coerentă (vezi [d.5.1.1c*]) și, prin definiție, condiția scP este aciclică. De aceea, preferința socială ciclică poate apărea doar din cauza unui conflict între drepturile individuale și condiția Pareto, dacă avem cel puțin doi indivizi. Notăm
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
căzut de acord că relația de preferință este gândită binar, vom compara două câte două fiecare dintre alternativele disponibile. Să presupunem că avem nevoie de o mașină de spălat (s), un frigider (f) și o mașină de cusut (c). Din premisa excludabilității mutuale nu putem alege decât unul dintre aceste aparate. Comparăm (f,s), (s,c) și (f,c). Dacă găsim că preferăm f lui s și s lui c, dar pe c lui f, ne vom găsi în imposibilitatea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
conștiința existenței posibilităților mele. Libertatea este putința de a alege între mai multe posibilități ale mele. Ceea ce înseamnă că, pentru a putea alege, eu trebuie să trec mai întâi în revistă posibilitățile dintre care pot alege. Inventarul posibilităților, care este premisa putinței de a alege și condiția ei, este limita pe care o implică libertatea gravitațională și care o însoțește prin însăși esența ei; pentru că inventarul posibilităților înlăuntrul cărora alegerea se poate exersa este în mod fatal finit (infinitul nu e
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Desigur, în măsura în care a primit deja hotare, omul este „de mai înainte“, el este voraus-bestimmt, este „predeterminat“, „hotărât de mai înainte“. Dar în felul acesta el nu este încă în întregime, ba chiar el este în felul acesta doar propria lui premisă, el urmând abia să devină ceea ce va fi, când va fi mai mult decât predeterminarea sa. Faptul că ființa lui este scindată, la nivelul hotarului său, între un „de mai înainte“ și un „mai apoi“, faptul că acest „mai apoi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
e nimic de făcut. Despre destin. Secvența „de depășit-de atins“ Limita interioară este expresia peratologică a determinărilor psihogenetice (temperamentale) care conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează „natura din noi“ - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un sistem proiectiv, volitiv și paideic (formativ). Fără existența unui proiect, limita interioară nu poate apărea ca obstacol și nu se poate transforma în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se definește fără încetare prin succesiunea limitelor de depășit și de atins care alcătuiesc parcursul unei vieți. Tocmai pentru că identitatea ființei umane (de-finiția ei) nu poate fi obținută prin sistemul de limite constitutiv, limita interioară nu e decât o premisă a existenței, este ceea ce a făcut natura din om. Însă pentru a putea vorbi despre viața și, mai ales, despre destinul cuiva, trebuie să vezi ce a făcut el din natura sa, cum a prelucrat-o el în chip liber
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în om. Tocmai pentru că potențialul dinamic al fiecărei vieți cade în afara alegerii noastre, noi nu avem același elan al depășirii și aceeași intuiție a posibilului, nu ne putem fixa și atinge țeluri la fel de dificile. - Această inegală distribuție a libertății este premisa îndepărtată a maladiilor de destin. Spre deosebire de „crinii câmpului“ și „păsările cerului“, care nu se pot abate de la țelul care le-a fost fixat - singurul pe care au să-l împlinească -, omul se poate amăgi, poate aprecia greșit, poate rata și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]