10,795 matches
-
am prăbușit pe un scaun și m‑am gândit să o sun pe Emily sau pe Briget să le cer un sfat, sau să plec pur și simplu, dat fiind că Mirandei, evident, nu‑i păsa defel de onoarea cu pricina. Tocmai formam numărul de la biroul lui Briget (care, speram eu, putea să ajungă la timp ca să primească afurisitul de premiu chiar eaă, când am auzit cuvintele: —... să exprim cea mai profundă recunoștință revistei americane Runway pentru prezentarea exactă, amuzantă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
prea elegant În ceva splendid. Ei bine, OK, se pare că acum situația se Încadra În categoria petreceri, sub‑categoria stilat. M‑am uitat la cele șase schițe de ținute vestimentare pe care Lucia le desenase pentru sub‑categoria cu pricina și am Încercat să ghicesc ce anume ar arăta cel mai puțin ridicol o dată pus pe mine. După o Întâlnire jenantă cu un tank top Îmblănit și o pereche de cizme de piele până la pulpe (adică, da, până peste genunchiă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
sărit inima din piept. Scrisesem o povestioară de „ficțiune“ de două mii de cuvinte despre o adolescentă atât de ocupată cu admiterea la facultate, Încât Își ignoră familia și prietenii. Nu‑mi trebuiseră decât vreo două ceasuri ca să scriu prostioara cu pricina, dar mi se păruse că nimerisem binișor combinația necesară de umor și emoție. — Bună! Ce mai faci? Fac bine, mulțumesc. Uite ce e, povestea ta a ajuns la mine la redactare și trebuie să mărturisesc că mi‑a plăcut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Ele se distrau, ieșite la ferestrele chiliilor și bătând din palme. Ne-a fost atât de rușine, că nu știam cum să ne ascundem podoaba bărbătească, fiecare punându-și frunze de boz În față sau ținându-și mâinile În locul cu pricina. După această Întâmplare, ne-am cam schimbat ideile despre autoclaustrarea călugărițelor și, Îmbrăcați fiind, de multe ori, ne-am apropiat de ziduri. Ne Înșelasem, Însă; când am fost la o distanță prea apropiată, au Început să ne ochească cu pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dacă boierul Miron nu se îndură să mi-l aducă... Feciorul preotului trebuise să ia o parohie, de altfel destul de bună, tocmai prin Gorj, fiindcă Miron Iuga n-a vrut să-l primească în Amara, nimeni nu știa din ce pricină. Asta era jalea cea mare a preotului Nicodim și despre asta întreținu toată vremea pe cei doi musafiri, poftiți în casă, să ia măcar o dulceață. Mai avu totuși prilejul să prezinte și pe fiică-sa Niculina, femeie aproape de patruzeci
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ordin irevocabil. Capitolul III FLĂMÎNZII 1 Peste câteva zile primarul Pravilă căută într-ascuns pe Grigore Iuga și-i mărturisi că nu se pot găsi hoții, pentru că nici n-a fost furt. A mai cercetat cu de-amănuntul hambarul cu pricina în tovărășia plutonierului, au mai muștruluit pe câțiva oameni care li s-au părut mai deocheați, dar degeaba. În sfârșit, s-a dus la Cosma Buruiană și dânsul i-a spus că într-adevăr s-a pripit cu jalba, căci
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu îndrăznește de teamă că n-are să-l ierte. ― Ș-acu venii la dumneavoastră să vă dau de știre ― urmă primarul ― că sunteți mai îngăduitor și o să puneți o vorbă bună la boierul Miron, să afle și dumnealui pentru care pricină nu i-am împlinit poruncile cum am fi poftit și cum suntem datori. În aceeași zi Grigore comunică vestea aceasta și tatălui său care o ascultă foarte calm, fără să arate vreo mirare sau supărare, în sine însă era indignat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
colportau lucrurile colorate după partide. Chiar oamenii despre care se știa că sunt în relații intime cu miniștrii sau nu știau nimic precis, sau ascundeau înadins adevărul. Nu mai fusese la Amara de la Crăciun, și din pricina divorțului, și din alte pricini. Dacă ar fi vreo primejdie, s-ar socoti obligat să rămâie la țară, lângă tatăl său. ― Cred că ziarele cunosc adevărul, deși scriu minciuni, zise Grigore cu un surâs silit. Predeleanu îmi spune să-mi văd de treburi, că nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
glas cunoscut îl opri: ― Ei, domnule Herdelea?... Ce mai faci?... Ce zici de răscoale? Ce? Văzuși surpriza ciocoilor? Dumnealor credeau că s-a găsit țapul ispășitor: jidanii sunt vinovați că ciocoii exploatează pe țărani! Știți, la noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor. Ei, dar țăranii s-au întors împotriva ciocoilor, și acuma nu mai sunt buni țăranii. Acuma scoate armata, ucide-i spînzură-i! Era tânărul Mendelson, fiul cizmarului din Buzești. Vorbea cu un zâmbet ciudat, care pe Titu îl supăra
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și se întreceau. Oamenii se îmbulzeau când într-o parte, când în alta, ascultând, bombănind, blestemând. Parcă un vânt nehotărât ar fi împins-o încoace și încolo, mulțimea se zvârcolea și se aprindea. Cârciumarul Busuioc, care ieșise în prag, înțelegînd pricina forfotelii, strigă către Trifon: ― De-al lui Pavel vorbiți? De băiețel?... Ia lăsați-l dracului, măi creștini, că-i obraznic și neastâmpărat de n-are pereche!... Că doar și tu I-ai ocărât deunăzi aici, Trifoane, când nu știu ce făcuse... Vorbele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca să știu pentru... Dumneavoastră adică nu vă mai întoarceți? ― Ce vorbă-i asta, Lazăre? strigă arendașul. Cum să nu mă mai întorc? De ce să nu mă întorc?... I-auzi vorbă! O să-mi las eu averea vraiște? Și ce, e vreo pricină?... Se poate să-ți închipui așa ceva, Lazăre?... Nu, băiete! Noi diseară suntem înapoi, aici, nu ți-am spus? Ori da, nu ți-am spus... Diseară ne întoarcem, mai devreme, mai târziu, cum ne-o ajuta Dumnezeu. Ne ducem numai la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că el n-a primit nici o poruncă de nicăiri de alaltăieri, când a plecat prefectul, că poșta nu a mai venit, iar telefonul s-a stricat tot de atunci, fie că s-or fi tăiat firele undeva, fie din altă pricină. Trifon îi ceru, cu glas poruncitor, parcă el ar fi fost mai mare în sat, să trimită străjile să cheme toată lumea la cancelarie ca pe urmă să se ducă cu toții la boierul cel bătrân. ― Ba eu nici nu trimit străjile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
trîmbițe, 42. și Maaseia, Șemaia, Eleazar, Uzi, Iohanan, Malchia, Elam și Ezer. Cîntăreții și-au înălțat glasul, cîrmuiți de Izrahia. 43. În ziua aceea s-au adus multe jertfe și a fost mare bucurie, căci Dumnezeu dăduse poporului o mare pricină de bucurie. Se bucurau și femeile și copiii și strigătele de bucurie ale Ierusalimului se auzeau pînă departe. 44. În ziua aceea, s-au rînduit oameni care să privegheze asupra odăilor care slujeau de cămări pentru darurile de mîncare, cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte. Compatibilitatea aplicării normelor de procedură civilă se stabilește de instanță, cu prilejul soluționării cauzei. ... (2) Instanța de contencios administrativ nu poate suspenda judecarea pricinii când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune săvârșită în legătură cu actul administrativ atacat, dacă reclamantul - persoană vătămată - stăruie în continuarea judecării pricinii. ... (3) Acțiunile introduse de persoanele de drept public și de orice autoritate publică, în apărarea unui interes
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196948_a_198277]
-
se stabilește de instanță, cu prilejul soluționării cauzei. ... (2) Instanța de contencios administrativ nu poate suspenda judecarea pricinii când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune săvârșită în legătură cu actul administrativ atacat, dacă reclamantul - persoană vătămată - stăruie în continuarea judecării pricinii. ... (3) Acțiunile introduse de persoanele de drept public și de orice autoritate publică, în apărarea unui interes public, precum și cele introduse împotriva actelor administrative normative nu mai pot fi retrase, cu excepția situației în care sunt formulate și pentru apărarea drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196948_a_198277]
-
Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, cu următoarele modificări: 1. La articolul 4, alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) În toate cazurile, pentru soluționarea cererii, judecătorul dispune citarea părților, potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicații și lămuriri, precum și pentru a stărui în efectuarea plății sumei datorate de debitor ori pentru înțelegerea părților asupra modalităților de plată." 2. Articolul 8 va avea următorul cuprins: "Art. 8. - (1) Împotriva ordonanței prevăzute la art. 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142399_a_143728]
-
Guvernului nr. 142/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 noiembrie 2002; - Art. 4 alin. (2): "În toate cazurile, pentru soluționarea cererii, judecătorul dispune citarea părților, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicații și lămuriri, precum și pentru a stărui în efectuarea plății sumei datorate de debitor ori pentru înțelegerea părților asupra modalităților de plată."; - Art. 8 alin. (3): "Cererea în anulare se depune la instanța unde funcționează judecătorul care a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151423_a_152752]
-
va verifica dacă aceasta și actele depuse corespund cerințelor legii. Dispozițiile art. 45 sunt aplicabile în mod corespunzător. După ce constata ca sunt întrunite cerințele menționate la alin. 1 notarul public dispune citarea părților potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă privind pricinile urgente. Partea prezenta va lua termenul în cunoștința. Debitorul va fi citat cu mențiunea ca poate depune întâmpinare. Art. 88^6. - La termen notarul public poate cere explicații părților și va stărui pentru efectuarea plății sumei datorate de debitor ori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130852_a_132181]
-
a unui autovehicul pe drumurile publice lLa Săbăgel, leziunile la cap, la picioare, pe care le avea o femeie în vârstă de 55 de ani, găsită fără viață în casă în data de 14 noiembrie, au declanșat investigații. Leziunile cu pricina puteau fi rezultatul unei agresiuni. Polițiștii care s-au ocupat de acest caz au aflat că victima locuia împreună cu soțul său, S.A. , ambii fiind cunoscuți ca și consumatori de băuturi alcoolice. Între ei existau deseori stări conflictuale. La autopsie s-
Agenda2003-47-03-lege () [Corola-journal/Journalistic/281746_a_283075]
-
scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină, molitfă, pristol, raclă, vârcolaci, rai și iad. N.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
satisfacție înregistra această tendință urmașul lui Inocențiu, papa Honoriu III, în scrisoarea de răspuns adresată, la începutul lui 1227, "tuturor regilor (cnejilor) Rusiei". Aceștia își exprimaseră dorința de a se lepăda de "erorile" derivate din aderența la Biserica răsăriteană ("schismatică"), pricina nenorocirilor abătute asupra lor prin invazia mongolă, considera papa. În 1231, se constată contacte între Roma și cnezatele Vladimir și Suzdal, pentru ca, în anii următori, să-și facă apariția și ierarhia ecleziastică latină în teritoriile ruse apusene, prin numirea de către
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se recrutau conducătorii formațiunilor politice românești. Aceasta stare de lucruri presupune admiterea unei ierarhii în sânul marilor stăpânitori locali, desemnați sub numele de nobili, cnezi și voievozi. Această ierarhie s-a închegat din practica administrativ-teritorială, cea fiscală (dări), judecarea unor pricini (cauze), organizarea militară, apărarea teritoriului și ordinea lăuntrică. Se închegase un întreg aparat de stat, alcătuit din slujitori nobili, viitori mari dregători feudali, prin existența acestor funcții se prefigura viitorul mecanism statal medieval. În paralel cu voievodatul lui Litovoi din dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și cetindu-li-să actul încuviințat de Sfat, toți au arătat plecarea că vor fi următori potrivit poroncii, decât numai un Iani Matei, ci să află arestat la poliție pentru aceasta, s-au arătat cu totul împotrivitor bunii încuviințări, din a căreia pricină și ceilalți luând povod n-au vroit a da [ascultare] precum plecare le-au fost întâi”. La 12 iunie 1857, breasla croitorilor evrei a reclamat departamentului din lăuntru calfele care nu se supuneau la obligațiile de a contribui la „meremetul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rămâne, nu mai puțin, o politică externă, deși debilitată. După opinia noastră, constatarea este valabilă pentru Principate nu numai în timpul domniilor lui Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu. Domnitorii au și instrumente ale diplomației: servicii speciale, și chiar un departament al „pricinilor străine” către sfârșitul secolului, agenți, emisari etc., deși nerecunoscuți oficial, ci oficios și cu titlu personal. Privită din marile capitale europene, politica externă a domnitorilor din Principate părea derizorie, comandată de Poartă sau atașată manevrelor de culise. Viziunea este alta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ei. I. G. Pitzipios afirma că ființa mai curând o “pseudo-problemă a Orientului” și că “reorganizarea Principatelor dunărene” era o “chestiune specială a Imperiului Otoman” cu “funeste consecințe pentru lumea întreagă”. De altfel; legitimiștii inveterați și obtuzi, otomanii fanatici, din pricini ușor de bănuit, se străduiau să atribuie destinului posesiunilor sultanului atributele funcțiilor strict interne ale Porții, chiar după instituirea protectoratului țarist asupra unor teritorii cu individualitate națională și statut juridico-politic particular în Europa și Asia. Pătrunzând în esența chestiunii orientale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]