14,215 matches
-
un DJ pentru mai târziu. —Uau, pare foarte tare. — Ar fi fost minunat, zise Nieve privind pe fereastră la grădina încremenită în soare. Am fi avut și o vreme perfectă. Nu e sfârșitul lumii. Poți să o faci din nou. Râsul lui Nieve avea ceva isteric în el. — Nu prea cred. Nu mi-aș putea permite totul din nou. —N-ai nevoie de toată tevatura asta, îi explică Mary. Nunta se face numai între doi oameni. Restul e de umplutură. Dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
terasă. Neil o privea fără să vorbească. Îmi pare rău dacă te-am făcut să te simți prost, zise într-un sfârșit. Ea m-a îndemnat să vin și mi-a spus că s-ar putea să mă fac de râs, dar că trebuie să merg până la capăt. Ceea ce am și făcut. Și îmi pare rău, pentru că noi avem o relație profesională, iar dacă acum m-am înșelat, înseamnă că am dat-o în bară. —Relația noastră profesională n-a pățit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
umeri, zâmbește rotund Și-mi fac dintr-un vis, către tine, cărare. Sunt elfi pe afișe, spre-a scoate profit, Trăim vremuri dure, nici ei nu au pace, În rest este bine. Se moare subit, Iar lumii, din toate, doar râsul nu-i place, Povestea din vise e scrisă frecvent, Acolo, sub pleoape, așa cum am spus-o, Mă-nclin spre iubire, cu gest elocvent, Venind ca un fur, să te am, nesupuso. Vin gnomi lângă mine, vin iele, dansând, Ce bal
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
și el se Întoarse ca să se uite la mine. Ce s-a Întâmplat cu toate cărțile de aici? Weizmann clătină din cap cu tristețe: — Din păcate, a trebuit să le scot de aici. Legile de la Nürnberg, continuă el cu un râs batjocoritor, interzic vânzarea de cărți de către evrei. Chiar și a celor uzate. Se Întoarse și merse În camera din spate. — În vremurile astea, cred În legi cam tot atât de mult cât cred În eroismul lui Horst Wessel. — Horst Wessel? N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cu ceva ochii Încercănați și Încercau să se poarte ca și cum nimic nu ar fi fost nelalocul său. Transformați de teamă În niște lași, nu vorbeau mai deloc, refuzând să ia În seamă covorul care se mișca sub picioarele lor, iar râsul le era slab, un râs nervos, ca râsul de complezență al angajaților care Însoțește Întotdeauna glumițele șefului. A face poliție, ca și construirea metroului și a fi informator, este una dintre activitățile lucrative aflate În plină dezvoltare În noua Germanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Încercau să se poarte ca și cum nimic nu ar fi fost nelalocul său. Transformați de teamă În niște lași, nu vorbeau mai deloc, refuzând să ia În seamă covorul care se mișca sub picioarele lor, iar râsul le era slab, un râs nervos, ca râsul de complezență al angajaților care Însoțește Întotdeauna glumițele șefului. A face poliție, ca și construirea metroului și a fi informator, este una dintre activitățile lucrative aflate În plină dezvoltare În noua Germanie, așa că la Alex este mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
poarte ca și cum nimic nu ar fi fost nelalocul său. Transformați de teamă În niște lași, nu vorbeau mai deloc, refuzând să ia În seamă covorul care se mișca sub picioarele lor, iar râsul le era slab, un râs nervos, ca râsul de complezență al angajaților care Însoțește Întotdeauna glumițele șefului. A face poliție, ca și construirea metroului și a fi informator, este una dintre activitățile lucrative aflate În plină dezvoltare În noua Germanie, așa că la Alex este mereu agitație. Chiar dacă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În cameră. Întâi de toate, Goebbels Îi puse la zid pe jurnaliștii străini pentru observațiile lor critice, comentând dur la adresa modului părtinitor În care relatau despre viața În noua Germanie. Unele dintre aceste remarci erau destul de inteligente Încât să stârnească râsul și apoi aplauzele În rândul audienței sale lingușitoare. Rudel afișă o umbră de zâmbet dar nu scoase nici un cuvânt, și m-am Întrebat dacă pricepea vreo iotă din ceea ce spunea vecinul ei cu picior de lemn. Atunci el ridică vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pentru astfel de lucruri. Îmi pare rău. — Nu-i nimic. O să-ți trimit prin poștă ce-ți datorez. Ea dădu aprobator din cap și, după ce mă ocoli pe mine, ieși din birou aproape În fugă. Cel tuns scurt izbucni În râs și Închise dintr-o lovitură de picior ușa după ea. Am deschis fereastra, spunând: — Cam miroase aici. Cam ce faceți voi, atunci când nu speriați femei văduve și nu căutați vreo cutie cu mărunțișul din Încasări? Dietz Își ridică fundul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pentru o clipă că eram Încă În avantaj. Se pare că mă așteptai, remarcă sec. — O, da, mi-am dat seama că ești tu, Rienacker. Ți-am auzit Încheieturile degetelor strânse În pumn târându-se pe scări. El scoase un râs disprețuitor alcătuit În principal din fum de țigară și apoi zise: — Îmbracă-te, plecăm la o plimbare. Și mai bine ai lăsa arma aia. Am ezitat. — Care-i problema? rânji el văzându-mi reținerea. Nu ai Încredere În mine? — Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
vedere militar și nu există nici una la vest de Rin, spre Franța. Oricum, pe o bucată lungă și dreaptă de șosea, un convoi militar reprezintă o țintă ușoară pentru un atac aerian. Această remarcă Îmi atrase din partea companioanei mele un râs scurt, batjocoritor: — Exact de asta pun ei la punct Luftwaffe - ca să apere convoaiele. Am Înălțat din umeri: — Poate. Dar dacă Într-adevăr cauți motivul real pentru care Hitler construiește aceste șosele, atunci e mult mai simplu. E o metodă ușoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
semn negru de la capătul plajei avertiza: „Interzis evreilor“, ceea ce-l făcu pe șoferul de taxi să emită o observație: — E de tot râsu’, nu? Auzi, „Interzis evreilor“. Nu e nimeni aici, ce naiba. Nu pe o vreme ca asta. Scoase un râs disprețuitor, ca să se afle În treabă. Vizavi de restaurantul „Pavilionul Suedez“, câțiva Încăpățânați mai nutreau Încă speranțe că vremea o să se Îndrepte. Șoferul continuă să bodogăne nemulțumit despre ei și despre vremea germană, și coti pe Koblank Strasse și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
făcută, Îmbrăcată cu o haină neagră. Și e niște sânge pe pardoseala bucătăriei care mă face să fiu Îngrijorat pentru ea, mai ales că pare să fi dispărut. Bănuiesc că voi nu știți nimic despre asta, nu? Eva pufni În râs. — Du-te dracu’, zise Haupthändler. — Pe de altă parte, am spus eu, hotărându-mă să-i sperii nițel, crima cu premeditare e o infracțiune capitală. Aproape sigur atunci când la mijloc sunt și foarte mulți bani. Am văzut cândva un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Vă punem boașele În menghină, ’nțeles? Ca să nu vă-mbolnăviți de dor de casă. Căci la urma urmei, cum să vreți să mergeți acasă la neveste și iubite, dacă nu mai aveți cu ce să mergeți acasă? Se cutremură de râs și la fel făcu și restul menajeriei, dintre care unii, lovind și țipând, Îl târâră pe primul bărbat În Încăpere și Închiseră ușa În urmă lor. I-am simțit pe ceilalți prizonieri tremurând de spaimă, dar eu am bănuit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Ți-am spus asta, nu? — Ai amintit ceva despre asta, da. Mi-am acordat câtva timp Înainte de a adăuga: — Și ce ai de te face atât de bogat și de căutat? Bani? Bijuterii? El izbucni Într-un hohot scurt de râs: — Mai bine de-atât. Putere. — Sub ce formă sau ce fel de putere? — Documente. Crede-mă pe cuvânt, sunt o grămadă de oameni care ar da oricât, o mulțime de bani, ca să pună mâna pe ce am eu. — Da’ ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
am și paloș aurit? zise mândru Ilie. O să avem de toate, feciorașul tatei, suspină visător Grigore Iordache, care-și începuse slujba ca grăjdar la curtea unui han din Galați. Du-te să-ți pregătești hainele, ca să nu mă faci de râs! porunci cu asprime prefăcută clucerul. Pe când Ilie era îmbăiat și îmbrăcat cu veșminte potrivite pentru funcția importantă ce-o primise, iar Iordache prânzea, sorbind, gânditor, din vinul vechi de Cotnar, Domnul Radu Mihnea își întâmpina comoara neprețuită, pe Catrina, fata
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
unei lumi care se distrează ușor. Abia după ce mi-am pierdut o noapte citind pe nerăsuflate, într-o ediție franțuzească, Labirintul singurătății al lui Octavio Paz, am înțeles că puteam să trec prin Mexic fără să văd decât aparențe. Așa cum râsul, la Baudelaire, nu e străin de tristețe, fiesta nu e străină, se pare, de singurătate. Dimpotrivă, singurătatea ar fi, după Octavio Paz, motorul acestei explozii de veselie. Altfel spus, mexicanul are nevoie de sărbători pentru a-și combate tristețea, pentru
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
nu înseamnă neapărat că gustul modern s-a eliberat total de vechile prejudecăți. Dar am învățat, se pare, să nu mai riscăm și că o admirație de circumstanță nu costă, nici nu te expune primejdiei de a te face de râs. * La 27 august 1520, un om scria însă în jurnalul său despre lucrurile aduse din Mexic de emisarii lui Cortes: Niciodată în viața mea n-am văzut ceva care să mă tulbure atât ca aceste admirabile obiecte de artă". Autorul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
preocupați în susul și-n josul holului, murmurîndu-și tot timpul câte ceva. Stăteam pe closet, în mijlocul lor, neajutorat, acoperit de rușine, neștiind ce să fac, cum sătnă ascund. Unii se opreau chiar lângă mine și mă priveau cu oroare sau pufneau în râs. Curând, spațiul acela nesfârșit gemea de lume, iar eu, roșu la față și gemând, stăteam mai departe dezgolit, venindu-le cu creștetul până la piept, acoperindu-mi cu palmele sexul care atârna în receptacolul de faianță murdară. Acum e dimineață și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
săritură în lungime, împreună cu Angeru, șters și rânjit, Papa cânta acum "Sus, muncitori și-nainte/ Pe drumul marii biruinți", cu un refren improvizat care suna obsesiv: "Inți, inți, ia-o-n dinți", la care cei din jur se strâmbau de râs. Buzdugan, căruia-i creștea o barbă verzuie încă din clasa a noua, răsfoia, rezemat de bara panoului, o revista de rock avangardistă, plină de fotografii cu AC/DC în concert. în jurul lui se adunaseră șapte-opt colegi indignați că, într-un
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
nu era făcută din altceva decât din cântece cu porcării, bancuri "fizice" pe seama infirmilor și lăudăroșenie erotică. Intraseră la braț și luaseră imediat două fete la un tango pasionat, cu obraji lipiți și mâinile întinse înainte. Fetele se prăpădeau de râs. "Sînt sărac, n-am nici căciulă, / Am o namilă de..." striga Bazil cu strâmbături grotești, iar ceilalți, în cor, completau distihul, veseli și je m'en fichiști. Pe tot drumul cu autocarul, în care mai erau și elevi de la alte
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
asta-i mai sănătoasă, Gămălie, așa, tăticule, freac-o bine!" Abia după vreun minut de agitat bilețelele în pumn se prindea și Gămălie despre ce era vorba și făcea o mutră atât de buimacă, încît toți se tăvăleau pe jos de râs. Nici nu mai putea fi vorba de Metamorfoza mea, eram bucuros că măcar nu se leagă și de mine. Stăteam înfășurat în pătură și simțeam permanent acel nod în gât al celui rămas în afara jocului, al celui stingher și stingheritor
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
urechea câte unui adormit: "Pișșșe-te că pleacă trenul... pișșșș, pișșșș..." Mult mai eficientă era comanda: "Saltă capul, să-ți iau perna!", la care aproape toți reacționau automat, așa că Lulu își făcuse un 48 morman de perne în pat. Pufneau în râs pe înfundate când îl mângâiau pe câte unul, soptindu-i la ureche vorbe porcoase, cu glas subțire, ca din partea unei gagici... Doar când albastrul întunecat de pe fereastră a început ușor să se decoloreze s-au potolit și ei și am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și cu buzele rujate în formă de inimioară. Atunci, o dată cu aburul răbufnit pe fereastra deschisă, nările mele, înfundate în fularul tras până sub ochi, au prins o șuviță caldă de parfum, rămasă undeva, într-o cameră minusculă a minții, alături de râsul răsfățat al fetei costumate în paj și de o arietă la fel de vagă și evanescentă ca și parfumul. (Și - drace, acum îmi dau seama! parcă m-a izbit amintirea, ca o subită rafală de vânt - pe fata cu trăsături de băiat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
obicei câte o 131 chitară chinuită pe rând de țipi cu aere de vedetă. M-am așezat și eu lângă niște inși care cântau Yesterday și am lălăit și eu, știind că vocea mea oricum nu se aude. In întuneric, râsul fetelor era excitant și vulgar, iar băieții se revelau ca bărbați tineri, cu voci autoritare. Doar vârful țigărilor lumina pentru o clipă câte o schiță de obraz sau niște ochi cu sprâncene pensa te... Se aduseseră între timp microfoanele, stațiile
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]