11,682 matches
-
sânge duce la micșorarea frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației . Lipsa de O2 din aerul alveolar duce la modificări ale ventilației pulmonare prin intermediul chemoreceptorilor. Creșterea concentrației de H+, în sânge se produce tot datorită chemoreceptorilor. Creșterea pH-ului sanguin inhibă frecvența respiratorie, iar scăderea acestuia duce la creșterea frecvenței. Cataboliții acizi acumulați în timpul efortului în sânge (în urma eforturilor fizice îndelungate), au acțiune excitantă asupra centrului respirator. Centrii vegetativi superiori din hipotalamus, ca și cei din scoarța cerebrală pot modifica voluntar până la o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
inhibiția scoarței cerebrale (în timpul somnului) se reflectă și asupra centrului respirator pe care îl inhibă. În timpul somnului respirațiile sunt mai rare, dar mai profunde și mai ample. VI. 3. Dinamica parametrilor respiratori în efort Intensificarea metabolismului energetic determină reacții adaptative respiratorii cuplate cu cele cardiovasculare, în vederea asigurării aportului de oxigen și eliminării de CO2. Acestea constau în creșterea rapidă a ventilației pulmonare și a debitului respirator pe seama creșterii frecvenței și amplitudinii respiratorii. Frecvența respiratorie crește de la 14-18 pe minut la 30-40
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
respiratori în efort Intensificarea metabolismului energetic determină reacții adaptative respiratorii cuplate cu cele cardiovasculare, în vederea asigurării aportului de oxigen și eliminării de CO2. Acestea constau în creșterea rapidă a ventilației pulmonare și a debitului respirator pe seama creșterii frecvenței și amplitudinii respiratorii. Frecvența respiratorie crește de la 14-18 pe minut la 30-40 pe minut, în efortul moderat, iar volumul respirator curent (VRC), de la 500ml poate atinge 1,5-2,3 l în efortul submaximal și maximal. Ca urmare a intensificării frecvenței respiratorii și a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
efort Intensificarea metabolismului energetic determină reacții adaptative respiratorii cuplate cu cele cardiovasculare, în vederea asigurării aportului de oxigen și eliminării de CO2. Acestea constau în creșterea rapidă a ventilației pulmonare și a debitului respirator pe seama creșterii frecvenței și amplitudinii respiratorii. Frecvența respiratorie crește de la 14-18 pe minut la 30-40 pe minut, în efortul moderat, iar volumul respirator curent (VRC), de la 500ml poate atinge 1,5-2,3 l în efortul submaximal și maximal. Ca urmare a intensificării frecvenței respiratorii și a volumului curent
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și amplitudinii respiratorii. Frecvența respiratorie crește de la 14-18 pe minut la 30-40 pe minut, în efortul moderat, iar volumul respirator curent (VRC), de la 500ml poate atinge 1,5-2,3 l în efortul submaximal și maximal. Ca urmare a intensificării frecvenței respiratorii și a volumului curent (VC), debitul respirator crește de la 5-6 l la 20¬30 l, în funcție de efortul depus (intensitate, volum), cât și de gradul de antrenament. Pentru perioade scurte de timp debitul respirator poate ajunge la valori maxime de 110-120
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
respirator al diafragmului și mușchilor respiratori, în general asigurând depășirea rezistențelor statice și dinamice la flux, provocate de accentuarea turbulenței aerului. Intensificarea exagerată a ventilației în eforturile intense la neantrenați este neeconomică, din cauza vehiculării aerului în spațiul mort al căilor respiratorii. Tahipneea de efort se realizează prin mecanisme neuroreflexe plecate de la nivelul proprioceptorilor musculari intra- și extra-fusali, și întregite de stimulii chimici reprezentați de creșterea concentrației de CO2, a acidului lactic și ionilor de H din sânge, și lichidul cefalorahidian. Adaptarea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nivel tisular. Debitul respirator adecvat efectuării unui anumit efort crește mai ales pe seama VC, care poate atinge 40-60% din CV, ca urmare a solicitării intense a mușchilor inspiratori (diafragm, intercostali) și a creșterii complianței toracelui și plămânilor. La îmbunătățirea mecanicii respiratorii se adaugă creșterea saturației în 02 a sângelui arterial, pe de o parte, și a rezistenței la apnee și hipoxie, pe de altă parte. Datorită acestor mecanisme, funcția respiratorie nu reprezintă un factor limitant în efort, decât în cazuri extreme
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
intercostali) și a creșterii complianței toracelui și plămânilor. La îmbunătățirea mecanicii respiratorii se adaugă creșterea saturației în 02 a sângelui arterial, pe de o parte, și a rezistenței la apnee și hipoxie, pe de altă parte. Datorită acestor mecanisme, funcția respiratorie nu reprezintă un factor limitant în efort, decât în cazuri extreme de depășire a limitelor sale maxime sau în condiții de hipoxie (altitudine, hiperbarism, medii hipoxice, boli cardiopulmonare, etc). Mai important, din acest punct de vedere, este debitul cardiac, al
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
imediate sau acute, care se găsesc la toți indivizii care fac efort fizic; - tardive sau de antrenament, modificări care se instalează la cei supuși vreme îndelungată la un efort fizic sau antrenament. Modificările imediate sau acute - se reflectă asupra: - frecvenței respiratorii; - amplitudinii respiratorii; - debitului respirator; - consumului de O2; - coeficientului de împrospătare a aerului; Frecvența respiratorie - în repaus este de 16-18 respirații / minut. Ea se modifică foarte mult atât în timpul efortului, cât și după terminarea acestuia. Există eforturi în timpul desfășurării cărora respirația
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
acute, care se găsesc la toți indivizii care fac efort fizic; - tardive sau de antrenament, modificări care se instalează la cei supuși vreme îndelungată la un efort fizic sau antrenament. Modificările imediate sau acute - se reflectă asupra: - frecvenței respiratorii; - amplitudinii respiratorii; - debitului respirator; - consumului de O2; - coeficientului de împrospătare a aerului; Frecvența respiratorie - în repaus este de 16-18 respirații / minut. Ea se modifică foarte mult atât în timpul efortului, cât și după terminarea acestuia. Există eforturi în timpul desfășurării cărora respirația este blocată
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sau de antrenament, modificări care se instalează la cei supuși vreme îndelungată la un efort fizic sau antrenament. Modificările imediate sau acute - se reflectă asupra: - frecvenței respiratorii; - amplitudinii respiratorii; - debitului respirator; - consumului de O2; - coeficientului de împrospătare a aerului; Frecvența respiratorie - în repaus este de 16-18 respirații / minut. Ea se modifică foarte mult atât în timpul efortului, cât și după terminarea acestuia. Există eforturi în timpul desfășurării cărora respirația este blocată în inspirație profundă, de exemplu, alergările pe distanțe foarte scurte, săriturile, aruncările
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mult atât în timpul efortului, cât și după terminarea acestuia. Există eforturi în timpul desfășurării cărora respirația este blocată în inspirație profundă, de exemplu, alergările pe distanțe foarte scurte, săriturile, aruncările, loviturile de atac, ridicarea halterelor. Imediat după terminarea efortului, însă frecvența respiratorie crește, atingând valori de 20-30 până la 40-50 respirații pe minut, în funcție de intensitatea și durata efortului și de gradul de antrenament al individului. Cercetările (A.Demeter - 1984), au demonstrat că după eforturi izometrice cu apnee totală, frecvența respiratorie este mai mare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
efortului, însă frecvența respiratorie crește, atingând valori de 20-30 până la 40-50 respirații pe minut, în funcție de intensitatea și durata efortului și de gradul de antrenament al individului. Cercetările (A.Demeter - 1984), au demonstrat că după eforturi izometrice cu apnee totală, frecvența respiratorie este mai mare decât după eforturi dinamice de durată lungă, dar cu aceeași intensitate. Creșterea ventilației pulmonare, odată cu începerea efortului, este simultană cu creșterea activității sistemului cardiovascular. Această creștere a activității marilor funcțiuni se datorește mecanismului de iradiere a impulsurilor
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
impulsurilor motorii din aria precentrală asupra proiecțiilor corticale a centrului respirator și circulator. Creșterea ventilației pulmonare se realizează până în momentul în care se instalează o perioadă ventilatorie stabilă, așa cum se întâmplă în eforturile de lungă durată. Cea mai bună frecvență respiratorie este aceea de 30 respirații pe minut, frecvență în care se păstrează un raport bun între inspirație și expirație. Creșterea prea mare a numărului de respirații duce la scurtarea timpului de efectuare a expirației, la reducerea volumului de aer curent
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
între inspirație și expirație. Creșterea prea mare a numărului de respirații duce la scurtarea timpului de efectuare a expirației, la reducerea volumului de aer curent și în consecință la acumularea de CO2. După efectuarea eforturilor maxime, de scurtă durată, frecvența respiratorie poate atinge valori de 40-50 respirații / minut; după eforturile intense și de lungă durată, 30-40 respirații / minut, iar după cele moderate, 25-30 respirații / minut. După terminarea efortului în primele 30-40 secunde se menține o ventilație pulmonară foarte crescută, apoi începe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
eforturile intense și de lungă durată, 30-40 respirații / minut, iar după cele moderate, 25-30 respirații / minut. După terminarea efortului în primele 30-40 secunde se menține o ventilație pulmonară foarte crescută, apoi începe să scadă până revine la normal. Scăderea frecvenței respiratorii în primele minute se datorește mecanismului neurogen, adică lipsei impulsurilor motorii corticale; în următoarele minute scăderea are un ritm mai lent, fiind menținută numai de stimuli umorali. Dacă după efort are loc o intensificare excesivă a ventilației pulmonare ca și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pulmonare pentru a menține constante atât pH-ul sanguin cât și concentrația gazelor în sânge. Această adaptare este mai vizibilă în efortul de intensitate medie și cu durată mai lungă. Amplitudinea respirației - se modifică în timpul eforturilor care permit efectuarea mișcărilor respiratorii în sensul creșterii amplitudinii mișcărilor respiratorii. Imediat după terminarea unui efort, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește pentru a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pH-ul sanguin cât și concentrația gazelor în sânge. Această adaptare este mai vizibilă în efortul de intensitate medie și cu durată mai lungă. Amplitudinea respirației - se modifică în timpul eforturilor care permit efectuarea mișcărilor respiratorii în sensul creșterii amplitudinii mișcărilor respiratorii. Imediat după terminarea unui efort, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește pentru a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența are valoare foarte mare (50¬60
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sânge. Această adaptare este mai vizibilă în efortul de intensitate medie și cu durată mai lungă. Amplitudinea respirației - se modifică în timpul eforturilor care permit efectuarea mișcărilor respiratorii în sensul creșterii amplitudinii mișcărilor respiratorii. Imediat după terminarea unui efort, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește pentru a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența are valoare foarte mare (50¬60 respirații / min), amplitudinea mișcărilor respiratorii scade. Prin mărirea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
efort, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește pentru a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența are valoare foarte mare (50¬60 respirații / min), amplitudinea mișcărilor respiratorii scade. Prin mărirea amplitudinii mișcărilor respiratorii crește volumul inspirator de rezervă, precum și volumul expirator de rezervă, lucru care determină o mai bună ventilație pulmonară. Debitul respirator - reprezentat prin cantitatea de aer care trece prin plămâni timp de un minut, crește
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a acoperi datoria de O2 acumulată. Creșterea amplitudinii respirațiilor se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare a frecvenței. Când frecvența are valoare foarte mare (50¬60 respirații / min), amplitudinea mișcărilor respiratorii scade. Prin mărirea amplitudinii mișcărilor respiratorii crește volumul inspirator de rezervă, precum și volumul expirator de rezervă, lucru care determină o mai bună ventilație pulmonară. Debitul respirator - reprezentat prin cantitatea de aer care trece prin plămâni timp de un minut, crește proporțional cu durata și intensitatea efortului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cu aerul rezidual - 1000ml care reprezintă 2500ml. În acest caz raportul va fi de 1850/2500. În urma efortului fizic se asigură o împrospătare mai bună a aerului din alveole, prin mărirea amplitudinii și VIR. Modul în care se efectuează mișcările respiratorii are o mare importanță, un rol deosebit revenindu-i inspirației. Modificările tardive - apar în urma practicării îndelungate a efortului fizic și antrenamentului, la nivelul organismului și în special la nivelul respirației se instalează modificările ce pot reprezenta parametri ai gradului de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mare importanță, un rol deosebit revenindu-i inspirației. Modificările tardive - apar în urma practicării îndelungate a efortului fizic și antrenamentului, la nivelul organismului și în special la nivelul respirației se instalează modificările ce pot reprezenta parametri ai gradului de antrenament. Frecvența respiratorie - în repaus la cei antrenați, prezintă valori mai scăzute. Bradipneea poate avea valori de 10-12 respirații/min și se datorește dezvoltării mari a musculaturii respiratorii și măririi elasticității cutiei toracice. În timpul efortului, cei antrenați execută probe în apnee totală, iar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la nivelul respirației se instalează modificările ce pot reprezenta parametri ai gradului de antrenament. Frecvența respiratorie - în repaus la cei antrenați, prezintă valori mai scăzute. Bradipneea poate avea valori de 10-12 respirații/min și se datorește dezvoltării mari a musculaturii respiratorii și măririi elasticității cutiei toracice. În timpul efortului, cei antrenați execută probe în apnee totală, iar după terminarea efortului datoria de O2 este plătită printr-un număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
dezvoltării mari a musculaturii respiratorii și măririi elasticității cutiei toracice. În timpul efortului, cei antrenați execută probe în apnee totală, iar după terminarea efortului datoria de O2 este plătită printr-un număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama dezvoltării musculaturii toracice. Ca rezultat, crește volumul curent în repaus de la 500ml la neantrenați, la 700-800ml la antrenați. Raportul dintre inspirație și expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori de 1/8
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]